ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 697/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 697/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 31 martie 2022
Asupra recursului de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei:
Obiectul cauzei:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă sub nr. x/2019 la 03.10.2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Federația Română de Volei a solicitat constatarea nulității absolute a procesului-verbal al Adunării Generale a F.R.V. din 29.03.2018 prin care s-a hotărât excluderea sa din viața voleibalistică, obligarea F.R.V. la repunerea sa cu drepturi depline în viața voleibalistică, ca membru al acesteia. Cu cheltuieli de judecată, reprezentate de taxa de timbru judiciar.
La 14.02.2020, reclamantul a depus o cerere completatoare în sensul că a solicitat și obligarea pârâtei la plata sumei de 250.000 RON, reprezentând daune morale pentru prejudiciul adus onoarei și demnității reclamantului, ca urmare a excluderii acestuia din viața voleibalistică.
Sentința pronunțată de Tribunalul București, secția a IV- civilă:
Prin sentința civilă nr. 220/20.05.2020 Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis excepția inadmisibilității și, pe cale de consecință, a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Federația Română de Volei, ca inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul.
Decizia pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie:
Prin decizia civilă nr. 1667A din 3 decembrie 2020, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 220/20.05.2020 pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă.
Calea de atac declarată în cauză:
Împotriva deciziei civile nr. 1667A din 3 decembrie 2021 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a declarat recurs reclamantul A..
În dezvoltarea motivelor de recurs, preia în integralitate motivele dezvoltate în fața instanței de apel, susținând că, în mod greșit, a fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii.
În concluzie, a solicitat admiterea cererii de recurs și anularea hotărârii atacate.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului:
Cu privire la excepția inadmisibilității recursului, invocată prin întâmpinare, din perspectiva faptului că prin memoriul de recurs s-au formulat critici exclusiv cu privire numai la sentința primei instanțe, iar nu cu privire la decizia instanței de apel, Înalta Curte constată că aceasta nu este întemeiată, urmând a fi respinsă, pe de o parte, față de precizările depuse de reclamant ce a arătat că a înțeles să atace cu recurs hotărârea curții de apel, iar, pe de altă parte, decizia curții de apel este supusă căii de atac a recursului, în raport cu prevederile art. 483 alin. (1) și art. 97 pct. 1 C. proc. civ.
Analizând, cu prioritate, excepția nulității recursului, în condițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. și art. 499 teza finală C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.
Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.
Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile susținute nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din același act normativ.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.
Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea motivelor de nelegalitate a hotărârii pronunțate de instanța a cărei hotărâre se atacă și încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanța de recurs să poată exercita controlul de legalitate.
Deși nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că pentru a putea fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., criticile formulate trebuie să vizeze argumentele reținute de instanță în justificarea soluției pronunțate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.
În speță, se constată că, prin cererea de recurs formulată, recurentul nu a indicat niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum impun dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., și nici nu a formulat vreo critică susceptibilă de încadrare, din oficiu, în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Astfel, prin cererea de recurs, recurentul-reclamant a făcut ample referiri la aspectele de fapt ale judecății, reluând în acest sens pasaje ample care se regăsesc în apărările formulate prin motivele din apel și cele prezentate în fața primei instanțe, ignorând practic argumentele reținute prin decizia instanței de apel.
Or, reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt și a actelor normative care au stat la baza cererii de chemare în judecată, nu se constituie într-o critică de nelegalitate a deciziei, dispozițiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. arătând faptul că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Prin urmare, instanța de recurs nu are a examina aceste critici de netemeinicie.
În acest context, se constată că susținerile recurentului din memoriul de recurs sunt formale și nu sunt apte a permite controlul de legalitate al deciziei recurate, neputând fi luate în considerare cu valoare de critici de nelegalitate la adresa deciziei recurate.
Prin urmare, în cuprinsul cererii de recurs deduse judecății nu se regăsesc veritabile critici la adresa deciziei pronunțate în apel și nici nu se arată în ce constă nelegalitatea deciziei atacate, prin raportare la soluția pronunțată în apel și la argumentele arătate de instanță în fundamentarea acesteia, care să permită încadrarea acestora, de către instanță, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., într-unul din motivele de recurs strict și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamant.
În aplicarea dispozițiilor art. 453 C. proc. civ., obligă pe recurentul-reclamant A. la plata sumei de 500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul de avocat, către intimatul-reclamant B., reduse, conform art. 451 alin. (2) C. proc. civ., în raport de criteriul de complexitate a cauzei, complexitatea recursului fiind, în cauză, una redusă, iar activitatea desfășurată de avocat constând doar în redactarea unei întâmpinări prin care a invocat excepțiile inadmisibilității și nulității căii de atac și în prezentarea în fața instanței la singurul termen de judecată, dovada cheltuielilor de judecată, efectuată în conformitate cu prevederile art. 452 C. proc. civ., aflându-se la dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția inadmisibilității recursului.
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 1667A din 3 decembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă pe recurentul-reclamant A. la plata sumei de 500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, către intimata-pârâtă Federația Română de Volei, reduse conform art. 451 alin. (2) C. proc. civ.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2022.