ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1600/2020

Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 24.02.2014, sub nr. x/2014, reclamantul A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne. 1. Anularea în totalitate a Hotărârii Consiliului de Judecată al Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne nr. 10816 din 22.11.2013 privind sancționarea sa cu retrogradarea în funcție (Hotărârea consiliului de judecată al I.G.Av. nefiindu-i comunicată) și, pe cale de consecință, anularea Ordinului inspectorului general nr. 24374 din 11.12.2013 privind sancționarea sa cu retrogradarea în funcție (anexa 1), precum și a Ordinului inspectorului general nr. 24375 din 11.12.2013 privind eliberarea sa din funcția de șef birou și numirea în funcția de ofițer specialist principal (anexa 2) care au fost emise în baza Hotărârii Consiliului de Judecată al Inspectoratului General de Aviație nr. 10816 din 22.11.2013,

Suspendarea executării Hotărârii Consiliului de Judecată al Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne nr. 10816 din 22.11.2013, până la soluționarea acțiunii în anulare, inclusiv a actelor administrative subsecvente: a.Ordinul inspectorului general nr. 24374 din 11.12.2013 privind sancționarea sa cu retrogradarea în funcție, b.Ordinul inspectorului general nr. 24375 din 11.12.2013 privind eliberarea sa din funcție de șef birou și numirea în funcția de ofițer specialist principal,

Repararea prejudiciului material, retroactiv, produs prin diminuarea veniturilor salariale cauzate de Hotărârea Consiliului de Judecată al Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne nr. 10816 din 22.11.2013 și de emiterea Ordinului inspectorului general nr. 24374 din 11.12.2013 și a Ordinului inspectorului general nr. 24375 din 11.12.2013, calculat de la data aplicării sancțiunii până la data plății retroactive a acestor venituri, la care se adaugă dobânda legală și indexarea cu rata inflației calculate la cuantumul total al acestora,

Daune morale în cuantum de 20.000 RON pentru atingerea adusă, în mod abuziv, onoarei, demnității și reputației sale profesionale, dar și pentru sentimentele de injustiție, temere și insecuritate la locul de muncă, stresul psihologic produs, hărțuirea morală la care este, în continuare, supus,

Refacerea fișei sale de evaluare pe anul 2013, aceasta fiind influențată decisiv și negativ de sancțiunile abuzive ce i-au fost aplicate. 2. Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 3158 din data de 13 septembrie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a constatat perimată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne. 3. Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței civile nr. 3158 din data de 13 septembrie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4-6 și 8 din C. proc. civ. În motivarea căii de atac exercitate, recurentul a arătat, în esență, că instanța de fond și-a întemeiat hotărârea în mod eronat pe faptul că ar fi fost în sarcina sa să aducă la cunoștința instanței rezultatul cercetării penale, fără a indica articolul de lege care stabilește această sarcină în responsabilitatea reclamantului și, pe cale de consecință, fără a supune respectivul articol de lege dezbaterii contradictorii. 4. Întâmpinarea formulată în cauză Prin întâmpinarea formulată, intimatul Inspectoratul General de Aviațiem a invocat excepția tardivității introducerii recursului, cu motivarea că recursul a fost declarat cu depășirea termenului de 5 zile prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ. Pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat. 5. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cu prioritate excepția de tardivitate a recursului dedus judecății în prezenta cauză, conform dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul de față este tardiv formulat, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.: "Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare. Când perimarea se constată de o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul se judecă de Completul de 5 judecători", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)." În cauză, în ceea ce privește recursul formulat de reclamantul A., se constată că decizia recurată a fost pronunțată la data de 13 septembrie 2017, iar cererea de recurs a fost înaintată prin poștă la data de 06 octombrie 2017, conform ștampilei aplicate pe plicul de corespondență de la dosar, în condițiile în care ultima zi de declarare în termen a recursului era data de 19 septembrie 2017. Astfel, recursul este declarat și motivat cu depășirea termenului prevăzut de lege pentru declararea acestei căi de atac, respectiv cu nerespectarea termenului de 5 zile de la pronunțarea hotărârii, prevăzut de art. 421 alin. (2) din C. proc. civ. Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., republicat, când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează. În raport de aceste aspecte, se constată că recursul de față a fost declarat și motivat cu depășirea termenului de 5 zile de la pronunțarea hotărârii recurate, prevăzut de art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., termen care s-a împlinit pentru recurentul-reclamant la data de 19 septembrie 2017. De asemenea, se reține că la dosar nu a fost formulată o cerere de repunere în termen de către recurentul-reclamant, potrivit dispozițiilor art. 186 C. proc. civ. Prin urmare, pentru considerentele anterior relevate și în temeiul dispozițiilor art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de A. împotriva deciziei nr. 3158 din 13 septembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII- a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat. PENTRU ACESTE MOTIVE,