ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2824/2014

Asupra cererii de revizuire de față,

constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. 11977/2011, reclamanții

A.D.T., G.O.N. și B.F. au chemat în judecată pe pârâta SC G.F.R. SA, solicitând

ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea Deciziei nr.

68/4640 din 25 noiembrie 2011 emisă de pârâtă, obligarea acesteia la

reintegrarea reclamanților în postul avut anterior emiterii deciziei atacate,

cu consecința menținerii salariului reclamanților avut anterior emiterii

deciziei atacate precum și obligarea la plata către reclamanți a diferenței

dintre salariul avut anterior și cel stabilit prin decizia atacată, de la data

de 11 decembrie 2011 stabilită prin decizie, până la zi, cu dobânzile aferente

până la data plății efective.

La termenul din 01 octombrie 2012,

reclamantul A.D. și-a precizat acțiunea în sensul că a solicitat anularea

Deciziei nr. 68/4640 din 25 noiembrie 2011 emisă de pârâtă, obligarea acesteia

la plata către reclamant a diferenței dintre salariul avut anterior si cel

stabilit prin decizia atacată, de la data de 11 decembrie 2011, stabilită prin

decizie, până la 01 martie 2012, cu dobânzile aferente până la data plății

efective renunțând la celelalte capete de cerere, având în vedere ca începând

cu data de 01 martie 2012, contractul individual de munca ale reclamantului s-a

modificat prin acordul părților prin semnarea unui act adițional.

Tribunalul Prahova, prin sentința civilă

nr. 4868 din 11 octombrie 2012, a respins acțiunea precizată, ca neîntemeiată.

Prin Decizia nr. 132 din 22 ianuarie 2013,

Curtea de Apei Ploiești, secția I civilă, a respins, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanții A.D., T.l. și B.F. împotriva sentinței civile nr. 4868

din 11 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Prahova,

Prin cererea înregistrată pe rolul

Curții de Apel Ploiești la data de 17 decembrie 2013 sub nr. 11977/105/2011/al,

revizuientul B.F. a solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 132 din 22

ianuarie 2013 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă.

În motivarea cererii revizuientul a

arătat a formulat cerere prin care a solicitat anularea deciziei emise de SC

G.F.R. SA și acordarea unor drepturi salariaie contractuale.

A mai precizat revizuentul că și

restul salariaților intimatei, în alte dosare, s-au adresat Tribunalului

Prahova, în "cauze ce au avut același obiect".

A învederat revizuientul că i-a fost

respinsă cererea modificată și precizată, prin decizia atacată, iar altor

colegi de muncă - salariați ai aceleiași intimate - le-au fost admise cererile,

acțiuni ce au format obiectul altor dosare pe rolul aceleiași instanțe,

soluționate de către alte complete de judecată.

A menționat revizuientul că de această

situație - hotărâri potrivnice - a avut cunoștință la începutul lunii decembrie

2013.

Astfel, a aflat de hotărârile

irevocabile în Dosarul nr. 11824/105/2011, Decizia C.A. Ploiești nr. 2526 din 1

octombrie 2013; Dosarul nr. 11832/105/2011, Decizia C.A. Ploiești nr. 2495 din 1

octombrie 2013, prin care colegii săi, au câștigat procesele cu pârâta.

Revizuientul a precizat că înțelege

să-și întemeieze cererea pe prevederile vechiului Cod de procedură civilă și

anume dispozițiile art. 322 pct. 7, în sensul că "există hotărâri

definitive potrivnice. în una și aceeași pricină, între aceleași persoane,

având aceeași calitate" și art. 322 pct. 5 din același cod "după

pronunțare s-au descoperit înscrisuri doveditoare.".

Referitor la dispozițiile ce privesc

„aceeași pricina, revizuientul a arătat că obiectul pricinii de față, este

identic cu cel formulat de către ceilalți colegi de muncă, respectiv anularea

deciziei unilateral emisă de pârâtă și acordarea drepturilor salariale

contractuale, încălcate.

Cu privire la „aceleași persoane și

aceeași calitate", revizuientul a arătat că, atât acesta, în prezenta

cauză, cât și colegii de muncă din alte dosare, urmează a fi identificați drept

„aceleași persoane", nu ca persoane fizice, ci în calitatea lor de

salariați ai pârâtei, la fel ca ceilalți colegi, salariați ai aceleiași pârâte,

ce au câștigat irevocabil dreptul cerut (obiectul cauzelor fiind identic) și el

și colegii de muncă având calitatea de reclamanți, iar pârâtă fiind SC G.F.R.

SA.

Concluzionând, a arătat că, în opinia

sa, este un caz atipic de revizuire și a solicitat a se reține că, la fel ca și

restul colegilor săi, reprezintă „aceleași persoane", ca pârâta a avut în

toate cauzele aceeași calitate iar obiectul acțiunii este același în toate

cauzele invocate.

Pentru motivele arătat, revizuientul a

solicitat, în conformitate cu art. 324 pct. 4 C. proc. civ., schimbarea în tot

a hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii introductive și completate.

Prin Decizia nr. 1239 din 15 mai 2014,

Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, și-a declinat competența materială de

soluționare a cererii de revizuire a Deciziei civile nr. 132 din 22 ianuarie

2013 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, formulată de

revizuientul B.F., în privința cazului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7

C. proc. civ. în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A respins, ca inadmisibilă, cererea de

revizuire formulată în raport de cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5

C. proc. civ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul

Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 11977/105/2011/al, la data de 02

iunie 2014, fiind fixat termen pentru soluționare la 22 octombrie 2014.

La termenul din 22 octombrie 2014,

Înalta Curte a invocat, din oficiu excepțiile tardivității și, respectiv,

inadmisibiiității cererii de revizuire.

Examinând cererea de revizuire în

raport de excepția de tardivitate invocată din oficiu, a cărei analiză este

prioritară, față de caracterul său absolut și peremptoriu, Înalta Curte urmează

a o respinge, ca tardiv formulată, pentru considerentele care succed.

Potrivit art. 324 alin. (1) pct. 1 C.

proc. civ., în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 și 7 alin. (1),

termenul de revizuire este de o lună și se va socoti de la comunicarea

hotărârii definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs,

după evocarea fondului, de la pronunțare; pentru hotărârile prevăzute la pct. 7

alin. (2), termenul se va socoti de la pronunțarea ultimei hotărâri.

Legea sancționează cu decăderea

nerespectarea termenelor procedurale stabilite pentru exercitarea căilor de

atac, sens în care sunt de observat dispozițiile art. 103 alin. (1) C. proc.

civ., potrivit cărora neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea

oricărui act de procedură în termenul legai atrag decăderea, afară de cazul

când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o

împrejurare mai presus de voința sa.

În speță, revizuientul, invocând art. 322

pct. 7 C. proc. civ., a formulat cererea de revizuire a Deciziei nr. 132 din 22

ianuarie 2013 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, (pronunțată în

soluționarea unui recurs într-o cauză având ca obiect conflict de muncă) la

data de 17 decembrie 2013 (data ștampilei de înregistrare a cererii de

revizuire pe rolul Curții de Apei Ploiești), mult după împlinirea termenului de

o lună, prevăzut de art, art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., data

pronunțării deciziei a cărei revizuire o cere fiind data de 22 ianuarie 2013.

Susținerile revizuientui ui, în cadrul

dezbaterilor orale referitoare la excepția tardivității cererii de revizuire,

în sensul că cererea de revizuire nu este tardivă întrucât nu i-a fost

comunicată decizia împotriva căreia a formulat cererea de revizuire nu pot fi

primite. Faptul că decizia a cărei revizuire o cere nu i-a fost comunicată nu

se circumscrie unei împrejurări mai presus de voința sa, care să-l fi

împiedicat să formuleze cererea de revizuire în termenul defîpt de lege, cu

atât mai mult cu cât legea statuează că, în cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 alin.

(2), termenul de revizuire este de o lună și se va socoti de pronunțarea

ultimei hotărâri, și nu de la comunicarea acesteia.

Înalta Curte, având în vedere

temeiurile expuse, va respinge, ca tardivă, cererea de revizuire, soluție în

raport de care nu se mai impune examinarea excepției inadmisibilității cererii

de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire

formulată de revizuientul B.F. împotriva Deciziei nr. 132 din 22 ianuarie 2013

a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, în Dosarul nr. 11977/105/2011.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

22 octombrie 2014.