ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2674/2013

Asupra

recursului de față;

Din examinarea

lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin decizia nr. 2803 din 11

septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, s-au

respins cererile de revizuire a Deciziei civile nr. 214 din 23 ianuarie 2012

pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, formulate de revizuentul T.M.A. în contradictoriu

cu intimatul S.L.I. C.O.S Târgoviște, conexate, ca nefondate.

Pentru a hotărî

astfel, instanța a apreciat că cererea de revizuire întemeiată pe prevederile art.

322 pct. 2 C. proc. civ. nu poate fi primită, deoarece, Curtea, admițând

recursul, a modificat în tot sentința și, pe fond a respins acțiunea formulată

ca neîntemeiată.

S-a reținut că,

prin cererea introductivă revizuentul a solicitat anularea procesului verbal

din 28 iulie 2010, a Hotărârii nr. 124 din 29 iulie 2010 și a Deciziei nr. 126 din

02 august 2010, cât și obligarea pârâtului la reintegrarea pe postul avut

anterior, precum și la plata salariilor și a celorlalte drepturi cuvenite din

momentul încetării contractului individual de muncă și până la reintegrarea

efectivă.

Capetele de cerere

privind anularea procesului verbal din 28 iulie 2010 și a Hotărârii nr. 124 din

29 iulie 2010 au fost disjunse și declinată competența de soluționare a

acestora în favoarea judecătoriei.

Instanța a avut

în vedere că limitele investirii în cauza de față s-au circumscris numai la

analizarea Deciziei nr. 126 din 02 august 2010 și a capetelor de cerere

accesorii acesteia privind reintegrarea pe post și plata drepturilor salariale.

Curtea a

respins cererea de anulare a Deciziei nr. 126 din 02 august 2010 și, pe cale de

consecință, cererile accesorii acesteia.

Expunerea

motivelor ce au format convingerea instanței, și care sunt diferite de

susținerile revizuentului, nu reprezintă a pronunțare pe ce nu s-a cerut ori

mai mult decât s-a cerut.

Curtea analizat

apărările formulate în cauză și a reținut opinia pe care a constatat-o legală

și temeinică.

În cadrul

revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, așa cum

solicită, în realitate, revizuentul din prezenta cauză.

Referitor la

motivul de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.,

s-a reținut că nici acesta nu poate fi primit întrucât revizuentul nu indică

înscrisul care ar îndeplini și celelalte condiții pentru admisibilitatea

revizuirii (înscrisul este doveditor, este descoperit după darea hotărârii și a

existat la data pronunțării).

În consecință,

constatând că nu se confirmă motivele invocate în cadrul cererii de revizuire,

întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 2 și 5 C. proc. civ. - ce

reglementează ipoteze expres și limitativ prevăzute de lege pentru retractarea

unei hotărâri judecătorești în cadrul acestei căi extraordinare de atac, în

temeiul art. 322 și urm. C. proc. civ., Curtea de Apel Ploiești, secția I

civilă, a respins cererile de revizuire, conexate, întemeiate pe aceste

dispoziții legale, ca nefondate.

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs revizuentul T.M.A., invocând în drept art. 304

pct. 7 C. proc. civ.

Înalta Curte va

analiza cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, invocată de

intimatul S.L.I. C.O.S Târgoviște prin întâmpinare, care este întemeiată pentru

următoarele considerente:

Potrivit art. 328

alin. (1) C. proc. civ. „Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de

atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".

În cauză,

cererile de revizuire, conexate, întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 2 și

5 C. proc. civ. au fost exercitate împotriva Deciziei civile nr. 214 din 23

ianuarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, decizie care este

pronunțată de o instanță de recurs și care, în raport de dispozițiile art. 377 alin.

(2) pct. 4 C. proc. civ., are caracter irevocabil.

Pe cale de

consecință, în aplicarea art. 328 alin. (1) C. proc. civ., și dispozițiile din

hotărârea pronunțată în soluționarea cererilor de revizuire întemeiate pe

dispozițiile art. 322 pct. 2 și 5 C. proc. civ., respectiv din Decizia nr. 2803

din 11 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă,

împotriva căreia s-a formulat prezentul recurs, au caracter irevocabil, așa

cum, de altfel, s-a și menționat în dispozitivul hotărârii.

Față de

dispozițiile art. 299 C. proc. civ., recursul exercitat, având ca obiect o

hotărâre irevocabilă este inadmisibil, urmând a fi respins ca atare.

Așa fiind, față

de considerentele expuse, recursul declarat de revizuentul T.M.A. se va

respinge, ca inadmisibil.

În aplicarea art.

274 C. proc. civ., Înalta Curte va obliga pe recurentul T.M.A. la plata sumei

de 1.700 lei reprezentând cheltuieli de judecată către intimatul S.L.I. C.O.S.

Târgoviște.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de revizuentul T.M.A. împotriva Deciziei nr. 2803

din 11 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.

Obligă pe

recurentul T.M.A. la plata sumei de 1.700 lei reprezentând cheltuieli de

judecată către intimatul S.L.I. C.O.S. Târgoviște.

Irevocabilă.

Pronunțat în

ședință publică, astăzi 18 septembrie 2013.