ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.10.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6737/2013

HOTĂRÂRE
15.10.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6737/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra cererii de

revizuire de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

din 17 aprilie 2013, C.N.S.C. a admis excepția privind introducerea

contestației de o persoană neîmputernicită să formuleze contestația, invocată

de asocierea intervenientă SC F.C.C.C. SA - SC A.B.G.A. SA - SC S.G. SRL, a

admis cererea de intervenție și a respins contestația formulată de către S.B.

M.B.H., lider al asocierii S.B. M.B.H. - S.A. - SC A.T. SA -SC A.C. SA - SC

E.C.T. SRL - SC T.G. SA, în contradictoriu cu CN C.F.C.F.R. SA, dispunând continuarea

procedurii de atribuire în cauză, reținând, în esență, că petenta S.B. M.B.H.,

a formulat contestația în numele Asocierii, fără a face dovada calității de

reprezentant al acesteia. Deși, la data de 27 martie 2013 C.N.S.C. i-a

solicitat expres petentei să facă dovada asocierii și dovada susținerii

contestației de către membrii asocierii, aceasta a transmis pe e-mail în data

de 02 aprilie 2013, iar la data de 03 aprilie 2013 și în original, Acordul de

asociere încheiat între membrii asocierii și declarații de susținere a

contestației formulate de fiecare membru al asocierii. De asemenea, Consiliul a

reținut că pentru a face dovada calității de reprezentant, petenta trebuia să

depună un mandat special expres pentru formularea contestației, conform art. 86

Împotriva

acestei decizii a formulat plângere petenta S.B. M.B.H., înregistrată pe rolul

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

la data de 22 aprilie 2013 sub nr. 2980/2/2013, solicitând desființarea

deciziei atacate, iar pe fond admiterea contestației formulată împotriva

rezultatului procedurii de atribuire prin anularea deciziei de stabilire a

ofertei câștigătoare și a deciziei de clasare a ofertei sale pe locul doi emisă

de Autoritatea contractanta, comunicată prin Adresa din 15 martie 2013;

anularea raportului procedurii și a actelor subsecvente acestuia, ca o

consecință a anulării deciziei de stabilire a ofertei câștigătoare; obligarea

Autorității contractante la reevaluarea ofertei depuse de SC A.F.C.C.C. SA -

A.B.G.A. SA - SC S.G. SRL („A.F.C.C.C.") de la etapa evaluării

admisibilității acesteia prin aplicarea și respectarea întocmai a Deciziilor C.N.S.C.

nr. 2526/C4/2535 din 01 august 2012 și nr. 4641/C4/5130 din 17 decembrie 2012,

precum și a Deciziilor civile nr. 3381 din 01 octombrie 2012 și nr. 346 din 28

ianuarie 2013 pronunțate de Curtea de Apel București, cu obligarea intimatelor

la plata cheltuielilor de judecata.

În

susținerea plângerii, petenta a arătat că, în conformitate cu prevederile art. 255

din O.U.G. nr. 34/2006, are calitate procesuală activă orice operator economic

care se consideră vătămat printr-un act al autorității contractante, fără să

prezinte nicio relevanță împrejurarea depunerii ofertei de participare la procedura

de atribuire în mod individual sau în calitate de membru al unei asocieri de

operatori economici constituită conform art. 44 din O.U.G. nr. 34/2006.

Mai

mult, chiar în situația în care s-ar considera ca a formulat contestația în

numele Asocierii, mandatul acordat societății S. a fost ratificat prin

declarațiile depuse de către membrii Asocierii.

În

ceea ce privește contestația formulată, petenta a solicitat admiterea acesteia

arătând că, în aplicarea Deciziei C.N.S.C. nr. 4641/C4/5130 din 17 decembrie 2012,

Autoritatea contractanta trebuia ca, în termen de 10 zile de primirea deciziei,

să procedeze la reevaluarea ofertelor operatorilor economici implicați și la

emiterea unui nou raport al procedurii de atribuire cu respectarea întocmai a

documentației de atribuire și a legislației în vigoare privind achizițiile

publice.

De

asemenea, în activitatea de evaluare a ofertelor, autoritatea contractanta avea

obligația să țină cont de considerentele obligatorii din Deciziile C.N.S.C. nr.

2526/C4/2535 din 01 august 2012 și nr. 4641/C4/5130 din 17 decembrie 2012 și

din Decizia Curții de Apel București nr. 346 din 28 ianuarie 2013.

Având

în vedere că prin deciziile menționate, ramase definitive și irevocabile, C.N.S.C.

și Curtea de Apel București au reținut în mod clar inadmisibilitatea ofertei

depuse de A.F.C.C.C., autoritatea contractantă avea obligația ca, în temeiul

dispozițiilor art. 36 alin. (1) lit. b), art. 79 alin. (1) și (2) și ale art. 81

din H.G. nr. 925/2006, să respingă această ofertă ca inacceptabilă și

neconformă. Având în vedere aceste considerente clare prin care se reține în

mod irevocabil inadmisibilitatea ofertei prezentate de F.C.C.A.A.S., fără

posibilitatea de solicitare de clarificări suplimentare sau de reanalizare a ofertei,

autoritatea contractantă trebuia să dispună respingerea ofertei în cauza și să

continue procedura de atribuire fără acest ofertant.

La

data de 29 aprilie 2013, petenta a depus la dosar precizări, prin care a arătat

că, prin soluția pronunțată cu privire la excepția introducerii contestației de

o persoană neîmputernicită, C.N.S.C. a încălcat principiului disponibilității,

întrucât a precizat în mod expres Consiliului că a formulat contestația în nume

propriu, ca persoană vătămata în înțelesul art. 255 din O.U.G. nr. 34/2006, iar

C.N.S.C. a încălcat prevederile art. 22 alin. (6) C. proc. civ., respectiv s-a

pronunțat asupra calității sale de reprezentant al Asocierii.

Decizia

contestată nu conține niciun considerent raportat la poziția procesuală exprimată

de petentă, respectiv aceea de entitate distinctă în promovarea contestației,

astfel că C.N.S.C. a depășit în mod evident limitele investirii.

De

asemenea, petenta a învederat că s-a încălcat principiul puterii de lucru

judecat, în condițiile în care prin deciziile anterior pronunțate de către C.N.S.C.,

respectiv Decizia nr. 2526/C4/2535 din 01 august 2012 și Decizia nr. 4641/C4/5130

din 17 decembrie 2012, confirmate ulterior de către Curtea de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Deciziile nr. 3371 din 01

octombrie 2012 și nr. 346 din 28 ianuarie 2013, a fost recunoscută calitatea

societății S.B. M.B.H. de a formula contestație.

În

plus, a menționat că și în situația în care ar fi formulată contestația în

numele Asocierii, S.B. M.B.H. poate reprezenta asocierea și poate sta în

judecată în aceasta calitate exclusiv în temeiul Acordului de asociere și al

legii, fără a fi necesar un alt act juridic, fiind invocate în acest sens

prevederile art. 1919 C. civ. și art. 1913 alin. (3) și (4) C. civ.

Prin

întâmpinare, intimații A.F.C.C.A.A.S. și CN C.F.C.F.R. SA au solicitat anularea

plângerii ca fiind formulată de o persoană care nu face dovada calității de

reprezentant al A.S.S. - A.A. - E.C. - T.G., iar pe fond, respingerea plângerii

ca neîntemeiată și menținerea Deciziei C.N.S.C. nr. 1321/C2/1146 din 17 aprilie

2013, a rezultatului procedurii de atribuire, a raportului procedurii și a

actelor atacate ca temeinice și legale.

2.

Prin Decizia civilă nr. 2217 din data de 23 mai 2013, Curtea de Apel București

a respins excepția lipsei calității de reprezentant în formularea plângerii

invocată de intimate ca nefondată.

A

admis plângerea formulată de petentul S.B. M.B.H., în contradictoriu cu intimații

CN C.F.C.F.R. SA și SC A.F.C.C.C. SA - A.B.G. - SC A. SA - S.

A

modificat în tot Decizia nr. 1321/C2/1146 din 17 aprilie 2013 a C.N.S.C.

A

respins excepția lipsei calității de reprezentant în formularea contestației ca

nefondată.

A

admis contestația formulată de S.B. M.B.H., lider al asocierii S.B. M.B.H. -

S.A.G. - SC A.T. SA - SC A.C. SA - SC E.C.T. SRL - SC T.G. SA, în

contradictoriu cu CN C.F.C.F.R. SA și intervenienta SC A.F.C.C.C. SA - SC

A

anulat Decizia comunicată prin adresa din 15 martie 2013 și a anulat Raportul

procedurii comunicate prin adresa de mai sus.

A

obligat autoritatea contractantă să reevalueze oferta depusă de SC A.F.C.C.C.

SA - SC A.B.G.A. SA - SC S.G. SRL de la etapa evaluării admisibilității

acesteia cu respectata Deciziilor C.N.S.C. nr. 2526/C4/2535 din 01 august 2012

și nr. 4641/C4/5130 din 17 decembrie 2012 și a Deciziilor civile nr. 3371 din 01

octombrie 2012 și nr. 346 din 28 ianuarie 2013 pronunțate de Curtea de Apel

București.

De

asemenea, a obligat intimatele la plata către petentă a sumei de 4,15 lei

cheltuieli de judecată, reprezentând timbraj.

Totodată,

a luat act că petenta și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de

judecată reprezentând onorariu de avocat pe cale separată.

Pentru

a pronunța această soluție, Curtea de Apel București a reținut următoarele:

Analizând

atât excepția lipsei dovezii calității de reprezentant în formularea plângerii

invocată de intimate prin întâmpinări și excepția lipsei dovezii calității de

reprezentant în formularea contestației soluționată de C.N.S.C. prin Decizia nr.

1321/C2/1146 din 17 aprilie 2013, având în vedere argumentele comune invocate

în susținerea, respectiv combaterea acestora, Curtea de Apel București a

reținut că atât contestația adresată C.N.S.C., înregistrată la acesta sub nr. 9468

din 25 martie 2013, cât și plângerea adresată instanței ulterior, înregistrată

pe rolul Curții de Apel București la data de 22 aprilie 2013 sub nr. 2980/2/2013,

au fost formulate de petenta S.B. M.B.H. în nume propriu, iar nu în numele

A.S.S.A.A.E.C.T.G., așa cum mod eronat au susținut intimatele și a reținut C.N.S.C.

prin Decizia nr. 1321/C2/1146 din 17 aprilie 2013, această împrejurare

rezultând cu evidență din modalitatea în care contestația și plângerea

menționate au fost formulate, petenta înțelegând să indice în cuprinsul

acestora calitatea sa de lider al Asocierii pentru a preciza poziția avută în

cadrul Asocierii care a participat la procedura de atribuire, justificându-și

astfel legitimarea procesuală activă ca operator economic care a prezentat o

ofertă comună, alături de alți operatori economici constituiți într-o asociere,

iar nu o ofertă individuală.

Prin

urmare, acționând în nume propriu, iar nu în numele Asocierii, este evident că

petenta nu avea nicio rațiune de a prezenta împuterniciri acordate de ceilalți

membrii ai Asocierii pentru demararea procedurilor jurisdicționale.

Curtea

a reținut că și în situația în care S.B. M.B.H. ar fi acționat în calitate de

reprezentant al A.S.S.A.A.E.C.T.G., soluția pronunțată de C.N.S.C. prin Decizia

nr. 1321/C2/1146 din 17 aprilie 2013 este nelegală având în vedere că, urmare a

solicitărilor C.N.S.C., petenta a depus la dosar împuterniciri acordate de

membrii Asocierii în vederea depunerii contestațiilor cu privire la procedura

de achiziții, precum și în virtutea prevederilor art. 1919 alin. (1) C. civ.

potrivit căruia „Reprezentarea în Justiție - Societatea este reprezentată prin

administratorii cu drept de reprezentare sau, în lipsa numirii, prin oricare

dintre asociați, dacă nu s-a stipulat prin contract dreptul de reprezentare

numai pentru unii dintre aceștia."

De

asemenea, Curtea a observat că petenta, în calitate de operator economic care a

participat la procedura de achiziție organizată de intimata-autoritate

contractantă CN C.F.C.F.R. SA în cadrul unei asocieri, considerându-se vătămată

printr-un act al autorității contractante, conform art. 255 din O.U.G. nr. 34/2006,

poate fi titular al acțiunii în mod independent, în virtutea principiului

liberului acces la justiție, fără a fi ținută să acționeze concordant cu

ceilalți membri ai Asocierii sau de acțiunea Asocierii însăși.

În

raport de aceste considerente, Curtea a apreciat că atât excepția lipsei

dovezii calității de reprezentant în formularea plângerii invocată de intimate

prin întâmpinări, cât și excepția lipsei dovezii calității de reprezentant în

formularea contestației, sunt nefondate.

Pe

fondul contestației, Curtea a observat că intimata-autoritate contractantă C.N.

C.F.C.F.R. SA a procedat la reevaluarea ofertelor și a emis raportul procedurii

comunicat prin adresa din 15 martie 2013 cu încălcarea deciziilor C.N.S.C. nr. 2526/C4/2535

din 01 august 2012, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 3371 din 01 octombrie 2012

a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

și nr. 4641/C4/5130 din 17 decembrie 2012, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă

nr. 346 din 28 ianuarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin care s-a stabilit cu putere de

lucru judecat că SC A.F.C.C.C. SA - A.B.G. - SC A. SA - Straco și-a modificat

propunerea tehnică prin atașarea unui nou grafic Gantt la răspunsul din 25 mai 2012,

care diferă substanțial față de cel depus în ofertă, fiind incidente în cauză

prevederile art. 79 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, precum și faptul că

autoritatea contractantă trebuia să constate neîndeplinirea de către ofertantul

câștigător a cerinței privind agrementul tehnic feroviar pentru furnizorul

materialului șina, document care trebuia prezentat până la da)ta limită de

depunere a ofertelor.

Efectul

pozitiv al puterii lucrului judecat se manifestă ca prezumție, mijloc de probă

de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți,

venind să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite

aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se

statua diferit.

Cum

potrivit art. 1200 pct. 4 raportat la art. 1202 alin. (2) C. civ., în relația

dintre părți prezumția lucrului judecat are caracter absolut, înseamnă că ceea

ce s-a dezlegat jurisdicțional într-un prim litigiu va fi opus părților din

acel litigiu și succesorilor lor în drepturi, fără posibilitatea dovezii

contrare din partea acestora într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea

de drept sau cu raportul juridic deja soluționat.

Raportat

la cauza de față, Curtea a reținut că toate cele trei părți din prezentul

litigiu au participat și la procedurile jurisdicționale anterioare, finalizate

prin Deciziile C.N.S.C. nr. 2526/C4/2535/01 august 2012, rămasă irevocabilă

prin Decizia nr. 3371 din 01 octombrie 2012 a Curții de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, și nr. 4641/C4/5130 din 17 decembrie

2012, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 346 din 28 ianuarie 2013

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, în cadrul cărora s-a tranșat caracterul neconform al ofertei

prezentate de SC A.F.C.C.C. SA - A.B.G. - SC A. SA – S., astfel încât

dezlegarea dată acestei probleme de drept prin deciziile pronunțate de Curtea

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, se

impune în prezenta cauză, fără a mai exista posibilitatea de a fi contrazisă.

În

ceea ce privește apărările formulate de intimate cu privire la atributul

suveran și exclusiv al autorității contractante de a evalua ofertele și a

desemna oferta câștigătoare, Curtea a observat că acestea sunt parțial

neîntemeiate.

Astfel,

fără a nega dreptul exclusiv al autorității contractante de a evalua ofertele

și a desemna oferta câștigătoare, Curtea a reținut că, în egală măsură, aceasta

are obligația de a respecta dezlegările de fapt și de drept pe care C.N.S.C. și

instanțele de judecată le-au dat problemelor supuse controlului în cadrul

contestațiilor formulate împotriva rapoartelor anterioare ale procedurii și de

a pune în aplicare dispozițiile deciziilor acestora, ce se bucură de putere de

lucru judecat. în acest context, Curtea a arătat că în cadrul contestațiilor

și, ulterior, al plângerilor, C.N.S.C. și instanțele de judecată au atribuții

de verificare a modalității în care autoritatea contractantă a realizat

evaluarea ofertelor și a desemnat oferta câștigătoare, având competențe legale

de a stabili dacă aceste etape s-au realizat cu respectarea strictă a

dispozițiilor legale, în procesul de reevaluare autoritatea contractantă având

obligația de a da deplină eficiență aspectelor dezlegate deja în procedurile

judiciare.

Cu

alte cuvinte, deși autoritatea contractantă are atribuții exclusive în

procedura de evaluare/reevaluare a ofertelor și desemnare a ofertei

câștigătoare, atribuțiile acesteia nu sunt absolute întrucât, ca orice alt

subiect de drept, este supusă respectării dispozițiilor hotărârilor

judecătorești irevocabile.

Prin

urmare, autoritatea contractantă CN C.F.C.F.R. SA, în procedura de reevaluare a

ofertelor, avea obligația de a respecta întocmai dezlegările date anterior de C.N.S.C.

și instanțele de judecată problemelor de drept supuse controlului, respectiv să

aibă în vedere că oferta tehnică prezentată de SC A.F.C.C.C. SA - A.B.G. - SC

răspunsul din 25 mai 2012 care diferă substanțial față de cel depus în ofertă, precum

și faptul că trebuia să se constate neîndeplinirea de către ofertantul

câștigător a cerinței privind agrementul tehnic feroviar pentru furnizorul

materialului șină, document care trebuia prezentat până la data limită de

depunere a ofertelor, iar pe cale de consecință să dea relevanță dispozițiilor

legale aplicabile, respectiv art. 79 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 925/2006.

De

asemenea, deși în cadrul procedurii de reevaluare autoritatea contractantă are

posibilitatea de a efectua verificări ample ale ofertelor,

inclusiv să solicite

ofertanților clarificări, Curtea a reținut că această operațiune nu poate fi

derulată cu încălcarea prevederilor art. 201 din O.U.G. nr. 34/2006 precum ale art.

171 din același act normative.

Curtea

a înlăturat ca nefondate susținerile apărătorului intimatei SC A.F.C.C.C. SA -

A.B.G. - SC A. SA - S. referitoare la faptul că petenta nu a indicat în

cuprinsul contestației adresate C.N.S.C. motive de nelegalitate a raportului

procedurii, având în vedere conținutul contestației înregistrate la C.N.S.C.

sub nr. 9468 din 25 martie 2013 din care rezultă că petenta a invocat ca și

motiv de nelegalitate a raportului procedurii comunicat prin adresa din 15

martie 2013 nerespectarea deciziilor emise de C.N.S.C. și Curtea de Apel

București, aspect ce ulterior a fost susținut și în cadrul plângerii adresate*

instanței de judecată.

Împotriva

Deciziei nr. 2217 din 23 mai 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 2980/2/2013 a

formulat cerere de revizuire A.F.C.C.A.A.S., invocând dispozițiile art. 509 alin.

(1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea cererii de revizuire și

anularea acestei decizii.

Revizuenta

a susținut existenta a două hotărâri definitive potrivnice pronunțate de Curtea

de Apel București care au fost date în contextul litigios legat de derularea

procedurii de atribuire desfășurate de C.F.R.

Revizuenta

a precizat că cele două decizii nu au fost date în același proces, fiind vorba

despre procese distincte care au vizat admisibilitatea ofertei depusă în cadrul

procedurii de atribuire.

A

arătat că între cele doua decizii există o contrarietate vădită, într­una

reținându-se că nu există nici un motiv de inadmisibilitate a ofertei, iar în

cealaltă că oferta nu îndeplinește anumite cerințe.

Prin

Decizia nr. 2217/2013 s-a dispus reevaluarea ofertei de la etapa

admisibilității acesteia, dispoziție vădit contrară cu Decizia nr. 2760/2012

care confirmă Decizia C.N.S.C. nr. 1198/2012.

Prin

urmare, două aspecte privind îndeplinirea de către revizuenta a două cerințe

din Documentația de atribuire au primit dezlegări diametral opuse în Decizia nr.

2217/2013 față de Decizia nr. 2760/2012, care confirmă cele reținute în Decizia

C.N.S.C. nr. 1198/2012, respectiv durata de execuție a contractului propusă de A.F.C.C.A.A.S.

și modalitatea de îndeplinire a cerinței privind agrementul tehnic feroviar

pentru furnizorul materialului șină.

Cu

privire la durata de execuție a contractului, revizuenta a arătat că în Decizia

nr. 2760/2012 și în Decizia C.N.S.C. nr. 1198/2012 se menționează în mod expres

că durata de execuție de 30 de luni propusă de A.F.C.C.A.A.S. este cea care

trebuie luată în considerare.

Un

nou control de legalitate pe aceleași aspecte (astfel cum acestea se rețin în

Decizia nr. 2217/2013) nu poate avea loc prin raportare la critici ce au primit

deja o soluționare în cadrul Deciziei nr. 2760/2012.

Referitor

la modalitatea de îndeplinire a cerinței privind agrementul tehnic feroviar

pentru furnizorul materialului șină, revizuita a susținut că în Decizia nr. 2760/2012

și în Decizia C.N.S.C. nr. 1198/2012 nu s-au reținut neconformități cu privire

la această cerință, în vădită contradicție cu acest aspect fiind Decizia nr. 2217/2013.

Revizuenta

a mai susținut că autoritatea contractantă este singura în măsură să analizeze

ofertele și să constate caracterul admisibil al acestora și să aplice criteriul

de atribuire relevant în vederea efectuării clasamentului ofertelor declarate

admisibile, iar acest aspect este recunoscut de jurisprudența relevantă în

materie, în acest sens fiind Decizia nr. 493 din 03 martie 2011 și Decizia nr.

1620 din 12 aprilie 2012 ale Curții de Apel București, Decizia nr. 2445 din 13

septembrie 2011, Decizia nr. 1384/2011 și Decizia nr. 1933/2011 ale Curții de

Apel Craiova.

Totodată,

revizuenta a precizat că în litigiul în care s-a pronunțat Decizia nr. 2217/2013

nu a fost invocată excepția autorității de lucru judecat a Deciziei nr. 2760/2012,

fiind astfel îndeplinită și această condiție de promovare a cererii de

revizuire.

Prin

întâmpinare, intimata S.B. M.B.H. a invocat excepția inadmisibilității

promovării căii de atac a revizuirii, arătând că, raportat la temeiul de drept

invocat de petentă, respectiv art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cererea

este inadmisibilă, în condițiile în care actul normativ care se aplică în

soluționarea căilor de atac în materie de achiziții publice este O.U.G. nr. 34/2006.

Pe

fond, a solicitat respingerea cererii de revizuire ca nefondată.

De

asemenea, intimata CN C.F.C.F.R. SA a formulat întâmpinare prin care a

solicitat admiterea cererii de revizuire.

3.Considerentele

Înaltei Curți-Secția contencios administrativ și fiscal, instanța competentă să

soluționeze calea de atac extraordinară exercitată în baza art. 510 alin. (2) C.

proc. civ.

Asupra

excepției inadmisibilității căii de atac formulate, respectiv revizuire

întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ.

Curtea,

în baza art. 246 alin. (1) și (4) C. proc. civ., apreciază că revizuirea astfel

formulată este admisibilă în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 509 pct. 8

și art. 510 C. proc. civ., nefiind aplicabile dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006.

Aceste

din urmă dispoziții au fost aplicate pe fond de Curtea de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, cu ocazia soluționării diferitelor

contestații formulate de părți în baza O.U.G. nr. 34/2006.

Prezenta

cerere de revizuire este admisibilă în raport de obiectul acestuia respectiv

fiind formulată împotriva Deciziei nr. 2217 din 23 mai 2013 pronunțată de

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

în Dosarul nr. 2980/2/2003, iar plângerea formulată de petenta S.B. M.B.H. a

fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 22 aprilie 2013,

ulterior datei de 15 februarie 2013.

În

raport de data formulării plângerii sunt aplicabile dispozițiile art. 510 alin.

(2) și art. 513 alin. (1) și alin. (6) din noul C. proc. civ., fiind de

necontestat de autoarea excepției că prin ambele hotărâri pronunțate s-a evocat

fondul cauzei în sensul dispozițiilor speciale aplicabile pe fond, respectiv a dispozițiilor

O.U.G. nr. 34/2006.

Faptul

că actul normativ, care reglementează, pe fond, soluționarea plângerilor

formulate în domeniul achizițiilor publice, nu prevede calea de atac a

revizuirii nu poate determina inadmisibilitatea acestei căi de atac.

În

cauză dispozițiile de procedură speciale se completează cu dispozițiile N.C.P.C.,

aplicabile fiind dispozițiile art. 513 C. proc. civ. în raport de obiectul

acțiunii: revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ.

În

raport de aceste motive, Curtea va respinge excepția invocată, urmând a analiza

îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 509 pct. 8 C. proc. civ.

Analizând

cererea de revizuire, Curtea constată următoarele

Conform

art. 509 alin. (1) pct. 8 noul C. proc. civ. „revizuirea unei hotărâri

pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există

hotărâri definitive potrivnice, date de instanță de același grad sau de grade diferite,

care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri”.

Dacă

s-ar admite cererea de revizuire exercitată pentru motivul prevăzut de art. 509

pct. 8 C. proc. civ., ar fi anulată cea de-a doua hotărâre pentru că aceasta a fost

dată cu încălcarea autorității de lucru judecat a primei hotărâri.

Instanța

de revizuire nu face nici o apreciere asupra legalității sau temeiniciei

soluțiilor date prin cele două decizii pronunțate de Curtea de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Potrivit

acestui raționament, Curtea urmează a verifica dacă sunt îndeplinite condițiile

prevăzute de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., respectiv hotărârile potrivnice să

fie pronunțate în aceeași pricină, să se poată reține tripla identitate de

părți, obiect și cauză, ca elemente ale lucrului judecat.

În

raport de aceste precizări, Curtea verificând aceste cerințe, apreciază pentru următoarele

considerente că aceste condiții nu sunt îndeplinite de prezenta cerere de revizuire.

Astfel

prin Decizia civilă nr. 2760 din 28 iunie 2012 (fila 13-38) pronunțată în Dosarul

nr. 3901/2/2012, instanța a respins plângerea formulată de intimata S.B. M.B.H.

împotriva Deciziei C.N.S.C. nr. 1198/C4/1009 din 3 mai 2011 în contradictoriu

cu revizuenta A.F.C.C.A.A.S. și intimata-autoritate contractantă CN C.F.C.F.R.

SA.

Deci

instanța a menținut Decizia C.N.S.C. nr. 1198/C4/1009 din 3 mai 2012 și s-a

pronunțat în sensul reevaluării ofertei revizuentei în cadrul procedurii de atribuire

în curs.

Ulterior

acestei decizii și anterior pronunțării Deciziei civile nr. 2217/2013, au fost pronunțate

în cadrul aceleiași proceduri alte două decizii ale C.N.S.C. nr. 2526/C/2535/01

august 2012 și nr. 4641/C4/5130/17 decembrie 2012 care au fost la rândul lor

contestate pronunțându-se decizii diferite de Curtea de Apel București,

respectiv Decizia civilă nr. 3371 din 1 octombrie 2012 și Decizia civilă nr. 346

din 18 ianuarie 2013 prin care plângerile revizuentei au fost respinse.

În

ceea ce privește Decizia nr. 2217 din 23 mai 2013, care formează obiectul

prezentei cereri de revizuire, motivată de faptul că ar încălca autoritatea de

lucru judecat în ceea ce privește admisibilitatea ofertei revizuentei,

apreciate de aceasta ca fiind stabilită prin Decizia civilă nr. 2760/2012, Curtea

constată următoarele:

Decizia

nr. 2217/23 mai 2013 a fost pronunțată ca urmare a unei succesiuni de decizii C.N.S.C.

și ale unor hotărâri ale Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, pronunțate în momente diferite ale aceleiași proceduri

și avea ca obiect Decizia C.N.S.C. nr. 1321/C2/1146 din 17 aprilie 2013.

Prin

Decizia nr. 2217 din 23 mai 2013 s-a anulat Decizia nr. 1321/C2/1146 din 17 aprilie

2013 și a fost obligată intimata - autoritatea contractantă să reevalueze

oferta depusă de revizuentă de la etapa evaluării admisibilității acestuia cu respectarea

Deciziilor C.N.S.C. din 1 august 2012 și 17 decembrie 2012 și a Deciziilor civile

nr. 3371 din 1 octombrie 2012 și nr. 348 din 28 ianuarie 2013 pronunțate de

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Deși

în cauză există identitate de părți, cu calități diferite în cauzele soluționate,

în ceea ce privește obiectul, celor două dosare principale invocate, este

diferit, astfel:

În

Dosarul nr. 3901/2/2012 obiectul îl reprezintă Decizia C.N.S.C. din 3 mai 2011,

iar în Dosarul nr. 29850/2/2013, obiectul este Decizia C.N.S.C. nr.

1321/C2/1146 din 17 aprilie 2013, ultima decizie fiind pronunțată în

succesiunea contestării, în momente diferite, ale diferitelor etape ale

aceleiași proceduri de atribuire.

Având

în vedere deciziile diferite ale C.N.S.C., care au fost supuse analizei instanței

judecătorești în cele două dosare invocate, în principal, deci obiect diferit,

Curtea apreciază că există și o cauză juridică diferită, respectiv temeiurile

juridice invocate pentru anularea acestor acte administrative a vizat

dispoziții diferite în concret, raportat la succesiunea în timp a procedurii de

atribuire și a modificării situației de fapt prin pronunțarea în cadrul intervalului

în litigiu: 28 iunie 2012-23 mai 2013 a mai multor hotărâri judecătorești

opozabile tuturor părților din prezenta cauză.

În

raport de cele expuse mai sus, Curtea apreciază că nu sunt îndeplinite în cauză

elementele autorități de lucru judecat - obiect și cauză diferite în ambele

dosare, excepția autorității de lucru judecat nefiind invocată în fața

instanței care a pronunțat Decizia a cărei revizuire se solicită nr. 2217 din 23

mai 2013.

Această

ultimă decizie pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, nu este contradictorie cu Decizia civilă nr.

2760 din 28 iunie 2012 în condițiile în care problemele de drept dezlegate sunt

diferite, în raport de diferitele etape ale procedurii de atribuire.

Față

de considerentele expuse, în baza art. 513 alin. (1) C. proc. civ., Curtea va

respinge cererea de revizuire ca nefondată.

Respinge excepția

inadmisibilității cererii de revizuire.

Respinge cererea de

revizuire a Deciziei nr. 2217 din 23 mai 2013 ă Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. 2980/2/2013,

formulată de A.F.C.C.A.A.S., ca nefondată.

Cu drept de recurs în

termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 15 octombrie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1170/2015
pârâta a solicitat casarea sentinței, pentru motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. În dezvoltarea acestui motiv de recurs au fost formulate de c
ÎCCJ 2013-03-27
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1300/2013
. 3), pentru lipsa totală a consimțământului reclamantei la încheierea actului și pentru lipsa cauzei actului juridic respectiv. Printr-o interpretare greșită a clauzelor contractului de asociere și prin schimbarea naturii juridice a contra
ÎCCJ 2013-04-11
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4948/2013
greșit instanța a respins cererea de suspendare a executării deciziei de impunere, reținând că nu este îndeplinită condiția referitoare la cazul bine justificat. În acest sens, recurenta-reclamantă susține că în mod greșit instanța de fond
ÎCCJ 2013-01-15
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 124/2013
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 07 decembrie 2010 sub nr. 11959/2/20
ÎCCJ 2013-10-18
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4628/2014
. În ședința publică din 18 octombrie 2013 Curtea a constatat că în Dosarul nr. 6385/2/2013, având ca obiect plângere formulată de C.L. SpA împotriva deciziei din 11 septembrie 2013 pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contesta
Sursă