ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6602/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Procedura în fața primei instanțe Prin acțiunea înregistrată la 7 martie 2011, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat să se constate calitatea pârâtului B.O. de colaborator al securității, conform prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, potrivit Notei de constatare nr. DI/2321/5 octombrie 2010, pârâtul B.O. a fost recrutat de organele de securitate în anul 1951 și reactivat în anul 1956 și în anul 1971, a semnat angajament de colaborare și sub numele conspirativ „O.”, a furnizat informații despre persoanele semnalate cu manifestări necorespunzătoare, cetățeni străini sau aspecte negative din domeniul cercetării.

Reclamantul a învederat că, materialele anexate Notei de constatare nr. DI/2321 din 5 octombrie 2010 sunt relevante pentru constatarea calității pârâtului de colaborator al securității, fiind note, rapoarte scrise și relatări verbale consemnate de lucrătorii securității, prin care se denunțau activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În acest sens, s-a precizat că, informațiile furnizate de pârât au generat urmărirea pe motive politice a membrilor unei familii, urmărirea și avertizarea unei persoane, precum și arestarea și ulterior, condamnarea la 5 ani la închisoare a unei alte persoane. Prin întâmpinare, pârâtul B.O.

a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivând că, sesizarea formulată de reclamantul C.N.S.A.S. este nelegală, în condițiile în care nu deține una din funcțiile prevăzute de art. 3 lit. a) - z) din O.U.G. nr. 24/2008, pentru care se verifică din oficiu sau se comunică, la cererea persoanelor îndreptățite, existența sau inexistența calității de lucrător sau de colaborator al securității. 2. Soluția instanței de fond Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă nr. 1082 din 17 februarie 2012, prin care a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, a admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și a constatat calitatea pârâtului B.O.

de colaborator al securității. Excepția lipsei calității procesuale pasive a fost respinsă, reținându-se că, pârâtul B.O. deține începând cu anul 2002 calitatea de vicepreședinte al Uniunii Generale a Industriașilor din România U.G.I.R. - 1903, organizație patronală reprezentativă la nivel național și în consecință, face parte din categoria persoanelor pentru care se asigură dreptul de acces la informații de interes public, sub aspectul existenței calității de lucrător sau de colaborator al securității, conform dispozițiilor art. 3 lit. v) din O.U.G. nr. 24/2008. Pe fondul cauzei, s-a considerat că sunt îndeplinite condițiile cumulative reglementate de prevederile art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008 pentru a se constata calitatea pârâtului de colaborator al securității, întrucât acesta a furnizat informații care au determinat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, având consecințe directe prin măsurile operative dispuse cu privire la persoanele vizate, inclusiv arestarea și condamnarea la 5 ani închisoare a uneia dintre acestea. Față de conținutul înscrisurilor depuse la dosar, s-a reținut că, pe parcursul colaborării sale cu organele de securitate, pârâtul a furnizat informații despre acțiuni și atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, prin care a fost îngrădit în principal dreptul la libertatea de exprimare a persoanelor vizate în notele întocmite ca urmare a angajamentului de colaborare cu organele securității.

3. Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâtul B.O., solicitând ca, în baza dispozițiilor art. 304 pct. 9, ar. 312 alin. (2) și (3) C. proc. civ., să fie modificată hotărârea atacată, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Ca prin motiv de recurs s-a invocat nelegalitatea actului de sesizare a instanței de judecată, arătându-se că, recurentul nu ocupă una din funcțiile sau demnitățile pentru care se asigură dreptul de acces la informații de interes public cu privire la existența sau inexistența calității de lucrător sau de colaborator al securității.

În dezvoltarea acestei critici, recurentul a precizat că îndeplinește numai funcția de președinte de onoare al organizației patronale „Planta Romanica”, organizație care nu are reprezentativitate la nivel național, precum și faptul că, nu participă la nicio activitate în calitate de vicepreședinte al Uniunii Generale a Industriașilor din România, U.G.I.R. - 1903. Cel de-al doilea motiv de recurs a fost formulat pe fondul pricinii, arătându-se că soluția de admitere a acțiunii este rezultatul interpretării greșite date de prima instanță dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 și materialului probator administrat în cauză.

Recurentul a susținut că, în mod greșit, judecătorul fondului a apreciat ca fiind îndeplinite în cauză condițiile prevăzute de lege pentru constatarea calității sale de colaborator al securității, reținând cu superficialitate numai acele mențiuni favorabile susținerilor intimatului, fără o analiză completă a înscrisurilor depuse la dosar și din care rezulta cu evidență caracterul neclar al informațiilor furnizate, ceea ce a și determinat concluzia organelor de securitate că aportul său este nesatisfăcător pentru activitatea de colaborare. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând actele și lucrările dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs pentru următoarele considerente: 1. Aspecte de fapt și de drept relevante Sesizarea instanței de contencios administrativ pentru constatarea calității de colaborator al securității în privința recurentului - pârât B.O.

s-a întemeiat pe dispozițiile art. 3 lit. v) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008, în considerarea funcțiilor ocupate de acesta ca președinte al Asociației patronale „Panta Romanica” și vicepreședinte al Uniunii Generale a Industriașilor din România, U.G.I.R. - 1903. Deținerea celor două funcții de către recurentul - pârât este dovedită prin înscrisurile depuse la dosar și în mod corect a fost avută în vedere de către judecătorul fondului ca argument hotărâtor pentru constatarea legalității actului de sesizare a instanței de judecată și pe cale de consecință, pentru respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive. Din adeverința nr. 13 din 8 iunie 2011 eliberată de Patronatul Producătorilor, Prelucrătorilor, Importatorilor, Exportatorilor și Distribuitorilor de Plante Medicinale și Similare, precum și Suplimente Nutriționale „Planta Romanica” rezultă că, de la data de 30 martie 2004, recurentul B.O.

este președintele de onoare al acestei asociații care, potrivit statutului său, este o organizație non profit, apolitică, fără scop lucrativ sau patrimonial. Din adeverința nr. 36 din 14 februarie 2012 eliberată de Uniunea Generală a Industriașilor din România, U.G.I.R. - 1903 rezultă că, începând din anul 2002, recurentul B.O. este vicepreședintele acestei uniuni care, potrivit statutului său, este o structură patronală confederativă, cu reprezentativitate națională, organizată ca persoană juridică de drept privat, autonomă, apolitică, neguvernamentală, fără scop patrimonial și de utilitate politică.

Calitățile recurentului - pârât de președinte și respectiv, de vicepreședinte al unor organizații patronale se încadrează în funcțiile și demnitățile pentru care se asigură dreptul de acces la informații de interes public în legătură cu existența sau inexistența calității de lucrător sau de colaborator al securității, în sensul prevăzut de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008. Conform prevederilor art. 3 lit. v) din acest act normativ, în categoria subiecților de drept pentru care este recunoscut accesul de informații de interes public sunt incluși și președintele, vicepreședintele și secretarul general de organizații patronale și sindicale, reprezentative la nivel național și asimilații acestor funcții, precum și ceilalți membri ai conducerilor executive respective.

Interpretând corect aceste dispoziții legale, prin raportare la funcțiile ocupate de recurentul - pârât în conducerea unor organizații patronale, judecătorul fondului a respins cu just temei excepția lipsei calității procesuale pasive, astfel că, se dovedește a fi nefondată prima critică formulată în recurs cu privire la pretinsa nelegalitate a actului de sesizare a instanței de judecată în baza O.U.G. nr. 24/2008. Recursul este întemeiat și urmează a fi admis pentru critica formulată pe fondul cauzei și anume, pentru motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Raportat la definiția legală dată de dispozițiile art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008, pentru noțiunea de persoană care a colaborat cu securitatea, instanța de fond a considerat în mod greșit că documentele avute în vedere la întocmirea Notei de constatare nr. DI/I/2321 din 5 octombrie 2010 dovedesc această calitate în privința recurentului - pârât, fără a avea în vedere conținutul concret și calitatea informațiilor furnizate pentru a se stabili cu certitudine existența laturii subiective a activității de colaborator prin care se denunțau acțiuni sau atitudini potrivnice regimului totalitar. Stabilirea corectă a elementului subiectiv pentru activitatea de colaborator desfășurată reprezintă o condiție esențială în aplicarea O.U.G.

nr. 24/2008, întrucât prin acest act normativ se urmărește deconspirarea, prin consemnarea publică a persoanelor care au participat la activitatea de poliție politică comunistă, fără să se promoveze răspunderea juridică și politică a acestora și fără să se creeze premisele unei forme de răspundere morală și juridică colectivă pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații, în condițiile lipsei de vinovăție și a unei încălcări a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum s-a reținut în Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011 pronunțată de Curtea Constituțională. În același sens, se are în vedere și că, ulterior pronunțării sentinței recurate, prin decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicată în M. Of.

al României, partea I, nr. 559 din 8 august 2012, Curtea Constituțională a constatat că sunt neconstituționale sintagmele „indiferent sub ce formă” și „relatări verbale consemnate de lucrătorii securității” din cuprinsul art. 2 lit. b) teza întâi din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității. Prin această decizie, instanța de contencios constituțional a constatat că, pentru a da eficiență dreptului la un proces echitabil, și implicit dreptului la apărare, relatările verbale consemnate de lucrătorii securității nu pot fi administrate și apreciate, individual, ca probe unice și deci asemenea documente nu pot avea forță probantă luate izolat, astfel că, nu pot servi ca temei al admiterii acțiunii în constatare, decât dacă, pe calea unei atente și complete analizate, sunt coroborate cu datele sau informațiile provenite din alte documente sau rezultate din administrarea altui mijloc de probă.

Raportat la probatoriul administrat în prezenta cauză, se reține că înscrisurile considerate de prima instanță ca având forță probantă determinantă în constatarea calității recurentului de colaborator al securității cuprind numai relatări verbale consemnate de lucrători ai securității, fără ca situațiile expuse să fi fost confirmate și prin alte dovezi, pentru verificarea obiectivă a veridicității actelor și faptelor care au avut loc și pentru a fi excluse orice concluzii arbitrare. În atare situație, se dovedește a fi eronată concluzia primei instanțe privind îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se constata calitatea recurentului - pârât de colaborator al securității.

Față de neîndeplinirea acestor cerințe legale, care au constituit temeiul juridic al cererii deduse judecății, Înalta Curte va admite prezentul recurs și în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ., va modifica hotărârea atacată, în sensul că, va respinge ca neîntemeiată contestația reclamantului C.N.S.A.S. 2.Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia În temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs și va modifica sentința pronunțată de instanța de fond, în sensul că, va respinge ca neîntemeiată contestația reclamantului C.N.S.A.S.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de B.O. împotriva Sentinței nr. 1082 din 17 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge contestația reclamantului C.N.S.A.S. ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 octombrie 2013.