ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 994/2015

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.Obiectul cauzei

Reclamanta SCDA Mărculești a contestat

Încheierea nr. 26 din 12 martie 2013 prin care Curtea de Conturi a României a

admis parțial contestația formulată împotriva pct. II.2 din Decizia nr. 39/2012

emisă de Camera de Conturi Călărași, prin eliminarea pct. II.2 lit. c) și s-a

menținut ca legală restul deciziei contestate.

instanțe

Prin Sentința nr.

2444 din 6 septembrie 2013 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea și a anulat Încheierea nr. 26

din 12 martie 2013 emisă de pârâtă prin Curtea de Conturi cu privire la pct. 14

din Decizia nr. 39/2012, referitor la sumele ce reprezintă venituri proprii din

administrarea patrimoniului privat.

exercitată

Împotriva

sus-menționatei sentințe au declarat recurs atât reclamanta SCDA Mărculești,

cât și pârâta Curtea de Conturi a României.

filtrare a recursurilor a fost urmată în conformitate cu dispozițiile art. 493

din Noul Cod de procedură civilă (în continuare NCPC).

invocate

5.1. Recurenta SCDA

Mărculești a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1)

pct. 8 din NCPC (când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită

a normelor de drept material), apreciind că instanța de fond a făcut o greșită

aplicare a dispozițiilor legale privind acordarea tichetelor-cadou salariaților

SCDA Mărculești în anul 2011, deși recunoaște existența temeiului legal al

acordării acestor drepturi - Legea nr. 193/2006.

În opinia

recurentei-reclamante, în spiritul său, Legea nr. 285/2010 privind salarizarea

în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice se adresează exclusiv

aceleiași categorii de salariați care sunt plătiți efectiv, din „fonduri publice”

și în aceste condiții se impunea a se face distincția între salarizarea

instituțiilor publice și finanțarea acestora. Mai exact, chiar în condițiile în

care unitatea recurentă este conform Legii nr. 45/2009 și H.G. nr. 1.460/2006,

instituție publică în accepțiunea Legii nr. 500/2002, modificată, situație în

care ar fi incidente dispozițiile Legii nr. 285/2010, instanța avea obligația

efectuării unei distincții între instituțiile publice care asigurau plata

salariilor din fonduri publice, respectiv de la bugetul de stat și acele

instituții publice în care salarizarea pe anul 2011 s-a făcut, exclusiv, din

fonduri proprii, fără nici un ajutor de la buget, cum este cazul SCDA.

Întrucât s-a făcut

dovada să salariații recurentei-reclamante au fost plătiți din fonduri obținute

din activități private, fără a afecta bugetul de stat, prevederile Legii nr.

285/2010 nu îi sunt opozabile în materia acordării tichetelor cadou.

Dispozițiile Legii

nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou și a tichetelor de creșă nu a

fost abrogată și nici suspendată de Legea nr. 285/2010.

De asemenea, prima

instanță a reținut, eronat, că unitatea reclamantă nu este finanțată integral

din venituri proprii, ci doar parțial. Această concluzie este infirmată de art.

1 din H.G. nr. 1.460/2006 conform căreia stațiunile de cercetare-dezvoltare se

înființează „ca instituții publice cu personalitate juridică, finanțate

potrivit prevederilor legale din venituri proprii”, precum și de Adresa nr.

733/2013 a ASAS „Gheorghe Ionescu Șișești” în care se arată că în anul 2003 și

„până la acest moment SCDA Mărculești nu a beneficiat de subvenții de la

bugetul de stat”.

Ca atare, apreciază

recurenta că este injustă măsura ca personalul său, care beneficiază oricum de

salarii modeste, să nu poată beneficia de un drept legal.

5.2. Recurenta Curtea

de Conturi a României a invocat ca prim motiv de casare cel prevăzut de art.

488 alin. (1) pct. 3 NCPC potrivit căruia competența ar fi revenit, în opinia

sa, Tribunalului Călărași, secția contencios administrativ și fiscal, iar un al

doilea motiv de casare a fost cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 9 NCPC.

În privința motivului

de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 3 NCPC, prin Raportul asupra

admisibilității recursului întocmit în cadrul procedurii de filtrare Înalta

Curte a reținut că excepția de necompetență materială a fost invocată cu

nerespectarea dispozițiilor art. 130 alin. (2) NCPC, fiind invocată pentru

prima dată în fața instanței de recurs. Ca urmare, se va proceda numai la

analiza criticilor subsumate art. 488 alin. (1) pct. 8 NCPC.

În susținerea celui

de-al doilea motiv de recurs, recurenta-pârâtă a arătat că instanța de fond a

făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 11 alin. (1

1

) din

Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe

Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești” și a sistemului de cercetare

dezvoltare din domeniile agriculturii și silviculturii și industriei

alimentare.

În urma verificărilor

efectuate s-a constatat că, deși potrivit Legii nr. 45/2009, SCDA Mărculești

este instituție publică, unitatea a efectuat contrar prevederilor legale

operațiuni de încasare a veniturilor și plată a cheltuielilor și prin contul de

disponibil deschis la SC CEC Bank SA - Sucursala Călărași. Valoarea operațiunilor

de încasări și plăți efectuate prin instituții financiare, altele decât

Trezoreria Statului este de 4.710.365 RON (încasări în sumă de 2.638.766 RON și

plăți în sumă de 2.071.599 RON).

Nu au fost respectate

prevederile art. 60 alin. (1) coroborate cu art. 70 alin. (1) - alin. (2) din

Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, iar în conformitate cu art. 37

din Legea nr. 45/2009 „unitățile și instituțiile de cercetare-dezvoltare de

drept public și de utilitate publică efectuează operațiunile de încasări și

plăți prin unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului în cărei rază își au

sediul și la care au deschise conturile de disponibilități”.

Deficienta constatată

a fost generată de faptul că la Cap. VII „Buget de venituri și cheltuieli și

administrarea acestuia. Relații financiare” din Regulamentul de organizare și

funcționare al SCDA Mărculești, aprobat prin Decizia nr. 2002/2007 a

președintelui ASAS s-a statuat că: „Operațiunile de încasări și plăți ale

stațiunii se efectuează prin conturi deschise la bănci comerciale cu sediu din

România”.

Cu privire la

argumentul reclamantei că realizarea de venituri din administrarea

patrimoniului privat permite evidențierea veniturilor în conturi la bănci

comerciale, instanța de fond a apreciat că art. 11 alin. (1

1

) din

Legea nr. 45/2009 permite acest fapt, dar numai dacă SCDA Mărculești

evidențiază separat veniturile pentru activități de administrare a

patrimoniului privat, respectiv public și reține faptul că din actele dosarului

nu a rezultat o evidență separată a veniturilor și cheltuielilor, din surse

private, respectiv din surse bugetare.

Măsurile dispuse prin

Decizia nr. 39/2012 la pct. 14 tocmai acest aspect îl vizau, iar instanța de

fond nu a ținut cont de probele administrate în cauză care demonstrau

corectitudinea constatărilor Curții de Conturi și a aplicat greșit dispozițiile

legale menționate mai înainte.

de casare

6.1. Referitor la

motivele invocate de reclamanta SCDA Mărculești, Înalta Curte reține că

instanța de fond a respins capătul de cerere privind anularea măsurilor dispuse

la pct. II.2 lit. a) din Decizia nr. 39/2012 și a Încheierii nr. 26/2013),

făcând o corectă aplicare a prevederilor legale în materie, în raport de

abaterea financiară constatată de Curtea de Conturi, observând în mod corect că

plata tichetelor-cadou efectuată de entitatea verificată către angajații săi,

contravine legislației care guvernează execuția cheltuielilor din fondurile

alocate prin bugetul definitiv aprobat, mai exact că încalcă prevederile art.

14 alin. (1) și (3), art. 22 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice,

precum și art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 285/2000 privind salarizarea

în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

SCDA Mărculești a

achiziționat și distribuit tichete cadou, operațiune interzisă în mod expres de

art. 12 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 potrivit cu care:

„În bugetele pe anul

2011 ale instituțiilor publice centrale și locale, așa cum sunt definite prin

Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea

nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de

sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate

integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu se

prevăd sume pentru acordarea de tichete-cadou și tichete de vacanță

personalului din cadrul acestora.”

Așadar, argumentul

recurentei-reclamante privitor la împrejurarea că stațiunea este finanțată din

venituri proprii nu poate fi avut în vedere față de textul legal precitat.

6.2. Referitor la

motivele de casare invocate de recurenta-pârâtă și subsumate dispozițiilor art.

488 alin. (1) pct. 9 NCPC, Înalta Curte reține că sunt întemeiate criticile

aduse sentinței.

Potrivit art. 37 din

Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe

Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și a sistemului de

cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei

alimentare:

„Unitățile și

instituțiile de cercetare-dezvoltare de drept public efectuează operațiunile de

încasări și plăți prin unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului în a

căror rază își au sediul și la care au deschise conturile de disponibilități.”

Contrar acestor

prevederi, unitatea a efectuat operațiuni de încasare a veniturilor și plată a

cheltuielilor și prin contul de disponibil deschis la SC CEC Bank SA -

Sucursala Călărași, conform constatării de la pct. 14 din Decizia nr. 39/2012

emisă de Camera de Conturi Călărași ca urmare a acțiunii de audit financiar al

contului de execuție pe anul 2011.

Măsurile dispuse

pentru înlăturarea neregulii menționate, au fost confirmate cu ocazia

soluționării contestației formulate de SCDA Mărculești, prin Încheierea nr. 26

din 12 martie 2013 a Curții de Conturi, fiind corect înlăturate argumentele

contestatoarei în condițiile în care au fost încălcate prevederile art. 60

alin. (1) și art. 70 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și art.

37 din Legea nr. 45/2009.

de recurs

Pentru cele expuse,

având în vedere și dispozițiile art. 496 alin. (1) și (2) NCPC și art. 20 alin.

(3) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, Înalta Curte va respinge

recursul declarat de SCDA Mărculești; va admite recursul declarat de Curtea de

Conturi a României, va casa sentința atacată și, rejudecând litigiul în fond,

va respinge ca neîntemeiată acțiunea în anulare formulată de reclamanta SCDA

Mărculești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de SCDA Mărculești împotriva Sentinței nr. 2444 din 6 septembrie 2013

a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Admite recursul

declarat de Curtea de Conturi împotriva aceleiași sentințe și, în consecință:

Casează Sentința nr.

2444 din 6 septembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de

contencios administrativ și fiscal și, rejudecând litigiul în fond, respinge ca

neîntemeiată acțiunea reclamantei SCDA Mărculești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 5 martie 2015.

Procesat de GGC - LM