ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.03.2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1229/2014

HOTĂRÂRE
11.03.2014
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1229/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Decizia nr. 1229/2014

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei;

Obiectul cererii;

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău cu nr. x/32/2013/a1, reclamanta A. Județul Neamț a chemat în judecată B., solicitând anularea Deciziei nr. 39 din 20 februarie 2013 emisă de pârât, admiterea contestației formulate și, pe cale de consecință, anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 21 decembrie 2012, precum și suspendarea executării actului administrative unilateral - Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 21 decembrie 2012 pân;ă la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.

Soluția instanței de fond;

Prin sentința nr. 105 din 18 iunie 2013 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă cererea de suspendare a executării Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 21 decembrie 2012 formulată de reclamanta A. Județul Neamț, în contradictoriu cu pârâtul B.

Recursul;

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, reclamanta A. Județul Neamț a declarat recurs, criticând soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală, fiind invocat motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în conformitate cu care „hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material”.

S-a susținut că sunt îndeplinite ambele condiții pentru suspendarea actului, iar în ceea ce privește condiția pagubei iminente, a arătat că indisponibilizarea sumei de bani până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei este de natură a împiedica utilizarea ei în interesul comunității locale, interes care este primordial.

Examinarea recursului în completul filtru;

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 22 octombrie 2013, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 3 decembrie 2013, completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul recurentului

B.

ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului;

Examinând sentința atacată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele expuse în continuare.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, „în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente odată cu sesizarea în condițiile art. 7 a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate cere instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond”.

După cum, în mod constant, a hotărât Înalta Curte de Casație și Justiție în jurisprudența sa în materie, pentru a se dispune suspendarea executării unui act administrativ se cer a fi îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, fără însă a se realiza o examinare pe fond a legalității actului a cărui suspendare se solicită, în sensul că analizarea actului administrativ se limitează doar la o simplă „pipăire” a fondului.

Din această perspectivă, instanța de recurs apreciază că în mod eronat s-a reținut prin hotărârea atacată că nu este îndeplinită cerința pagubei iminente, astfel cum este aceasta definită de art. 2 lit. ș) din Legea nr. 554/2004, republicată, respectiv ca fiind prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Așadar, paguba iminentă presupune o anumită urgență pentru a opera suspendarea efectelor unui act administrativ.

Se poate aprecia că există urgență atunci când executarea actului administrativ aduce o atingere gravă și imediată unui interes public, situației reclamantului sau intereselor pe care acesta înțelege să le apere.

Revine judecătorului de contencios administrativ, investit cu soluționarea unei cereri de suspendare, să aprecieze în mod concret, având în vedere argumentele prezentate de reclamant, dacă efectele actului aflat în discuție sunt de natură să justifice urgența.

Așa cum s-a arătat de altfel și în recomandarea nr. 16/2003 a Comitetului Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei, executarea deciziilor administrative trebuie să țină cont de drepturile și interesele persoanelor particulare.

Aceeași recomandare reamintește principiile din recomandarea nr. R/89/8 a Comitetului de Miniștrii care cheamă autoritatea jurisdicțională competentă, în speță instanța judecătorească, atunci când executarea unei decizii administrative este de natură să provoace daune grave particularilor cărora li se aplică decizia, să ia măsuri provizorii corespunzătoare.

Soluția suspendării actului administrativ până la pronunțarea instanței se circumscrie noțiunii de protecție provizorie corespunzătoare,

măsură care se recomandă a fi luată de autoritatea jurisdicțională, fără ca astfel să se aducă atingere executării deciziilor autorităților administrative prin care se impun particularilor o serie de obligații.

Suspendarea pronunțată de instanță nu afectează principiul caracterului executoriu al actului administrativ, ci tocmai îl confirmă, căci partea apelează la hotărârea justiției pentru a nu executa actul până la finalizarea tuturor procedurilor jurisdicționale.

Ținând seama de considerentele de ordin legal și de situația de fapt dovedită, de recomandările Comitetului de Miniștri, pentru a evita excesul de putere din partea autorității fiscale și de circumstanțele cauzei, Înalta Curte apreciază că executarea actului administrativ este de natură a crea pagube serioase, care pot să aibă consecințe grave în patrimoniul reclamantei.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că, în cauză, suma pe care reclamanta a fost obligată să o restituie cu titlu de corecție de 25% ar avea drept consecință perturbarea gravă a activității Consiliului Județean Neamț, cât și a serviciilor publice finanțate de acest ordonator de credite. Aprecierea este susținută și de nivelul sumei la care duce corecția, nivel ridicat, de natură să afecteze funcționarea acestei autorități administrative.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile recurentei sunt întemeiate, iar instanța de fond în mod greșit a respins cererea de suspendare.

Față de cele arătate, reținând așadar, în sensul art. 14 din Legea nr. 554/2004 cu referire la art. 2 alin. (1) lit. ș) și t), că sunt întrunite cumulativ cerințele legale pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ atacat, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va modifica sentința atacată în sensul admiterii cererii de suspendare și, pe cale de consecință, va dispune suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 21 decembrie 2012 emisă de pârât.

Admite recursul declarat de A. Județul Neamț împotriva Sentinței nr. 105 din 18 iunie 2013 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată, în sensul că admite cererea de suspendare a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 21 decembrie 2012, întocmită de C. din cadrul B., formulată de reclamanta A. Județul Neamț, până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare a actului administrativ, acțiune ce face obiectul Dosarului nr. x/32/2013 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 martie 2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-04-20
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1611/2015
ui și de dispozițiile art. 14 - 15 din Legea 554/2004, prima instanță a reținut îndeplinirea cumulativă a celor două condiții impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004. În ce privește cazul bine justificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. t)
ÎCCJ 2014-02-28
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1040/2014
Decizia nr. 1040/2014 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei; 1. Obiectul cauzei și procedura derulată de prima instanță; Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de
ÎCCJ 2018-10-10
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3233/2018
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II
ÎCCJ 2015-03-20
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1295/2015
Decizia nr. 1295/2015 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de conten
ÎCCJ 2016-05-17
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1488/2016
Decizia nr. 1488/2016 Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin Cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/32 din 17 martie 2014 reclamantul Municipiul Pia
Sursă