ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1010/2017

Decizia nr. 1010/2017 Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința nr. 102 din 3 februarie 2016, pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția I civilă, a fost respinsă acțiunea având ca obiect conflict individual de muncă formulată și precizată de reclamantul A. împotriva pârâtei SN B. SA. Prin Decizia nr. 1487/2016, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, a fost respins apelul reclamantului A. împotriva sentinței civile nr. 102/2016 a Tribunalului Hunedoara. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă, revizuentul A. a solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 1487/2016 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia. Prin Decizia nr. 217 din 14 februarie 2017 a Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă, s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei civile nr. 1487/2016 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia.

Împotriva Deciziei nr. 217 din 14 februarie 2017 a Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă, a declarat recurs revizuentul A. Analizând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția de inadmisibilitate, reținută prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte constată următoarele: În cauză, a fost declarat recurs împotriva Deciziei nr. 217 din 14 februarie 2017 a Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă, pronunțată în soluționarea unei cereri de revizuire. Potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (5) C. proc. civ., „hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită”.

Hotărârea atacată cu revizuire, Decizia nr. 1487/2016 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, este o hotărâre definitivă, pronunțată în soluționarea unui apel într-o cauză având ca obiect un litigiu de muncă, hotărâre ce nu este supusă recursului, potrivit dispozițiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind N.C.P.C., publicată în M. Of. din data de 12 februarie 2013, astfel cum a fost modificat prin O.U.G.

nr. 95/2016: „În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2018 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel in cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului”.

Față de dispozițiile legale anterior menționate, Decizia nr. 217 din 14 februarie 2017 a Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă, ce face obiectul căii de atac din prezenta cauză, nu este supusă recursului pe niciuna din părțile hotărârii prevăzute de dispozițiile art. 461 C. proc. civ. întrucât nici decizia atacată cu revizuire nu este susceptibilă de recurs. În consecință, pentru considerentele prezentate, se va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 217 din 14 februarie 2017 a Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 217 din 14 februarie 2017 a Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 iunie 2017.