ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1574/2016

Decizia nr. 1574/2016

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A. a solicitat anularea Adreselor nr. 1/3107/2015 și nr. 4995/2015 emise de Consiliul Superior al Magistraturii, recunoașterea dobândirii de către reclamant a calității de avocat, obligarea pârâtului să emită actul administrativ privind înregistrarea reclamantului în sistemul EMAP, Tabloul avocaților - Secțiunea avocați străini și să efectueze operațiunea administrativă, efectivă, de înregistrare a reclamantului în portalul EMAP - Secțiunea Tabloul avocaților, precum și obligarea pârâtului la plata daunelor moratorii de 100 de RON pe zi începând cu data de 19 februarie 2015 și până la îndeplinirea efectivă a obligației de a face.

Ulterior, în cauză, au fost formulate cereri de intervenție principală.

Prin Încheierea din 29 septembrie 2015 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins, ca inadmisibile, cererile de intervenție principală formulate de B. și C.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că între obiectul cererilor de intervenție și obiectul cererii de chemare în judecată nu există legătură, acestea fiind independente. Împotriva Încheierii din 29 septembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal au declarat recurs intervenienții B. și C.

În motivarea recursurilor se arată că încheierea atacată este netemeinică și profund nedreaptă, obiectul cererii fiind identic cu petitul principal nr. 2 al cererii principale formulate de reclamant.

În acest sens se arată că reclamantul a pretins pentru sine dreptul de a fi înregistrat în sistemul EMAP tabloul avocaților, secțiunea avocați străini iar petitul este cu obiectul cererilor de intervenție.

Recurenții arată că cererea de intervenție voluntară este admisibilă, în principiu, atunci când se justifică un interes legitim actual și imediat și se pretinde un drept propriu, având în vedere că cererea are legătură cu cererea principală.

Totodată, în raport cu natura litigiului dintre reclamant și pârât, intervenția voluntară este admisibilă.

Astfel, se urmărește valorificarea unui drept legitim în conformitate cu dispozițiile art. 110 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 cu raportare la dispozițiile art. 4 din Directiva CE din 22 martie 1977, respectiv înregistrarea în portalul EMAP secțiunea avocaților. Înregistrarea în acest registru public este atributul exclusiv al intimatului, dat fiind faptul că acesta este titularul dreptului de a opera și de a ține acest registru public în format electronic.

Astfel, având în vedere cererea formulată de reclamantul principal prin care solicită înregistrarea în sistemul EMAP Tabloul Avocaților - Avocați Străini, dreptul pretins este strâns legat de obiectul dedus judecății în prezenta cauză și prin urmare cererile sunt admisibile în principiu.

Totodată, intervenienții mai arată că au dobândit calitatea de avocat într-o țară membră a Uniunii Europene și fac parte din aceeași organizație profesională a avocaților respectiv Ilustrul Colegiu de Avocați din Madrid.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenți, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt nefondate.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a constatat că, în cauză, motivul de recurs invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este întemeiat, și că instanța de fond a făcut, prin sentința pronunțată, prin raportare la circumstanțele de fapt ale litigiului, o corectă interpretare și aplicare a normelor de drept material aplicabile.

Potrivit dispozițiilor art. 61 alin. (1) și (2) C. proc. civ.:

"(1) Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare.

(2) Intervenția este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta".

Deci, cererea de intervenție principală este cererea prin care terțul care intervine din proprie inițiativă într-un litigiu ce se poartă între alte părți, pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta.

Ca natură juridică, intervenția principală este o veritabilă cerere de chemare în judecată formulată împotriva părților inițiale, deci atât a reclamantului, cât și a pârâtului.

Cu alte cuvinte, terțul intervenient ar putea să formuleze aceeași pretenție pe cale principală, declanșând un proces distinct, în care el ar figura ca reclamant, iar părțile din celălalt proces ar fi pârâte.

Pornind de la aceste premise, se observă că în cauza de față, între pretenția terților intervenienți și pretenția supusă judecății pe cale principală nu există legătura necesară pentru soluționarea lor în același proces, terții neputând fi prejudiciați în vreun fel de hotărârea ce ar urma să se pronunțe în această pricină.

Împrejurarea că terții intervenienți se află în aceeași situație juridică cu cea a reclamantului, invocând drepturi proprii asemănătoare cu cele ale acestuia, nu justifică modificarea cadrului procesual sub aspectul părților.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a respins cererile de intervenție, ca inadmisibile.

Prin urmare, se constată că susținerile și criticile recurenților sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

Pentru considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de intervenienții C. și B. împotriva Încheierii din 29 septembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 mai 2016.

Procesat de GGC - LM