ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3466/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 20.08.2015 sub nr. x/2015, pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal anularea deciziei de neîncepere a investigațiilor cu privire la petiția înregistrată sub nr. x/28.07.2015, constatarea refuzului nejustificat de începere a investigațiilor cu privire la petiția înregistrată sub nr. x/28.07.2015, obligarea la începerea investigațiilor, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Sentința civilă nr. 839 din 9 februarie 2016 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2015, a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului București, invocată de pârâtă și declinată competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 25 martie 2016, sub nr. x/2015.

Prin Sentința civilă nr. 1622 din 17 mai 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins cererea formulată de reclamanta A., ca nefondată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta A.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata-pârâtă Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a invocat excepția netimbrării recursului și excepția nulității pentru neîncadrarea motivelor de recurs în cazul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului de față, constată că cererea adresată instanței nu a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru datorată, deși recurentei i s-a pus în vedere obligația de a plăti taxa de timbru de 100 RON prin rezoluția din 24 octombrie 2018 și citația primită de recurentă la 27 martie 2019.

Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ.:

"la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, ...", iar potrivit alin. (3):

"mențiunile prevăzute la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. ..."

Conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013:

"Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ."

Potrivit art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 " În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Potrivit art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței", iar art. 32 din același act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege".

Din actele dosarului rezultă faptul că nu a depus dovada achitării taxei de timbru de 100 de RON, astfel cum i s-a pus în vedere prin rezoluția din 24 octombrie 2018, comunicată prin citația din 27 martie 2019, s-a pus în vedere recurentei.

În conformitate cu art. 197 din C. proc. civ. "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

Având în vedere faptul că în cauză recurenta nu și-a îndeplinit obligația de timbrare ce-i revenea, în sensul că nu a depus dovada achitării taxei de timbru de 100 de RON până la termenul acordat pentru examinarea recursului, conform prevederilor legale arătate, Înalta Curte va aplica sancțiunea anulării recursului ca netimbrat.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 197 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul declarat, ca netimbrat.

Cererea recurentei de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 154 alin. (4) din C. proc. civ. raportat la art. 163 pct. 2 din C. proc. civ., nu va mai fi analizată, întrucât această cerere, având caracter incidental, poate fi examinată numai după confirmarea regularității învestirii instanței de judecată cu calea de atac declarată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de reclamanta A. împotriva Sentinței civile nr. 1622 din 17 mai 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 iunie 2019.

GGC - CL