ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.06.2013

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2482/2013

HOTĂRÂRE
19.06.2013
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2482/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra conflictului

negativ de competență, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Câmpulung, la data de 18 noiembrie 2012, sub număr de Dosar 4954/205/2012,

reclamantul S.D.C. a chemat în judecată pe pârâta S.I.M., solicitând instanței,

ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună desființarea comunității matrimoniale

dobândită de acesta și pârâtă în timpul căsătoriei sub aspectul pasivului matrimonial,

precum și obligarea pârâtei Ia plata cheltuielilor de judecată.

Reclamantul a

arătat că părțile s-au căsătorit Ia data de 17 aprilie 2004, iar prin sentința civilă

nr. 1230 din 29 iunie 2012 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, în Dosarul civil

nr. 2400/205/2012 s-a dispus desfacerea căsătoriei.

Pârâta S.I.M.

a formulat și a depus la dosarul cauzei întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând

instanței, prin întâmpinare, admiterea excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei

Câmpulung, iar pe calea cererii reconvenționale, desființarea comunității matrimoniale

sub aspectul activului și pasivului, chemarea în judecată, în calitate de intervenienți

a numiților S.M. și S.G. și stabilirea masei partajabile ca fiind formată din bunurile

indicate prin cererea reconvențională și atribuirea lor conform acestei cereri.

Prin sentința

civilă nr. 2066 din 10 decembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Câmpulung a fost

admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a fost declinată

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București,

motivat de faptul că, părțile solicită partajarea unui imobil aflat în circumscripția

acestei din urmă instanțe.

Cauza a fost înregistrată

pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București la data de 28 decembrie 2012, sub

nr. 4954/202/2012.

Judecătoria sectorului

5 București a reținut, în esență, că litigiul nu este de competența sa, întrucât

în raport de dispozițiile art. 5 C. proc. civ., instanța competentă să soluționeze

cererea pendite având ca obiect desființarea comunității matrimoniale dobândită

de părți în timpul căsătoriei sub aspectul pasivului matrimonial, este instanța

de la domiciliul pârâtei.

Astfel, având

în vedere că potrivit art. 17 C. proc. civ., cererile accesorii și incidentale sunt

în căderea instanței competente să judece cererea principală, și ținând cont că

la data introducerii cererii principale, domiciliul legal al pârâtei reclamante

figura în Câmpulung, s-a apreciat că, în speță, competența de soluționare a cauzei

aparține Judecătoriei Câmpulung, instanța sesizată cu cererea principală fiind competentă

să dispună și împărțirea bunurilor comune menționate în cererea reconvențională,

chiar dacă printre acestea se menționează și un imobil aflat în circumscripția aitei

instanțe.

În consecință,

prin sentința civilă nr. 2027/2013 din 7 martie 2013 pronunțată de Judecătoria sectorul

5 București, secția a II-a civilă, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale

și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

Câmpulung. Constatându-se ivit conflictul negativ de competență, dosarul a fost

înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de

competență.

Înalta Curte,

constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe,

care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul

dispozițiilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență,

stabilind în favoarea Judecătoriei Câmpulung competența teritorială de soluționare

a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată

că reclamantul S.D.C. a învestit instanța cu o cerere prin care solicită să se dispună

desființarea comunității matrimoniale dobândită de acesta și pârâta S.I.M. în timpul

căsătoriei sub aspectul pasivului matrimonial.

Este adevărat

că prin cererea reconvențională formulată pârâta reclamantă S.I.M. a solicitat stabilirea

masei partajabile ca fiind formată din bunurile indicate prin cererea reconvențională

și atribuirea lor conform acestei cereri, printre care și imobilul situat în București,

sector 5, dar este de necontestat că potrivit art. 17 C. proc. civ., cererile accesorii

și incidentale sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală.

În speță, cererea

principală are ca obiect desființarea comunității matrimoniale dobândită de părți

în timpul căsătoriei sub aspectul pasivului matrimonial, fără a se cere împărțeală

vreunui bun mobil sau imobil, iar competența de soluționare aparține instanței de

Ia domiciliul pârâtei, instanță care devine competentă să dispună și împărțirea

bunurilor comune menționate în cererea reconvențională, chiar dacă printre aceste

bunuri se menționează și un imobil aflat în circumscripția altei instanțe.

Astfel, având

în vedere că, în pricina dedusă judecății, potrivit art. 5 C. proc. civ., competența

teritorială este determinată de domiciliul pârâtei, care la data introducerii acțiunii

principale figura în Câmpulung, instanța reține competența teritorială pentru soluționarea

cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung, fiind lipsită de relevanță și împrejurarea

că pe parcursul litigiului, pârâta și-a schimbat domiciliul în București, întrucât

momentul în raport de care se determină competența teritorială îl constituie data

promovării acțiunii.

O atare soluție

este justificată pe deplin și de necesitatea realizării unei bune administrări a

justiției, printr-o judecată a cauzei într-un termen rezonabil, finalitatea fiind

aceea de a evita declinările de competență impuse de schimbările ulterioare de domiciliu

ale pârâtului pe parcursul soluționării unui proces.

În consecință,

față de considerentele anterior expuse, văzând și dispozițiile art. 22 alin.

(5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii

formulată de reclamantul S.D.C. în favoarea Judecătoriei Câmpulung.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

19 iunie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-03-13
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1389/2013
Asupra conflictului negativ de competență constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 16 februarie 2012 pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București sub nr. 3689/303/2012, reclamanta C.C., domiciliată în București, CCC, secto
ÎCCJ 2020-06-09
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1076/2020
Ședința publică din data de 9 iunie 2020 Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpeni la data de 06.08.2019, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B.,
ÎCCJ 2014-03-12
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 824/2014
Asupra conflictului de competență constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București sub nr. 11626/302/2013 la data de 10 iunie 2013, reclamantul S.G. a chemat în judecată pe pârâta S.I.V., pentru c
ÎCCJ 2024-09-26
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2028/2024
Ședința publică din data de 26 septembrie 2024 După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 26 iunie 2023 pe rolul Judecătoriei Câmpulung
ÎCCJ 2014-03-04
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 749/2014
Asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 14 mai 2013 reclamanta A.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A.V., ca prin hotărârea ce se va pronunța
Sursă