ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1855/2016

Decizia nr. 1855/2016

Asupra cererii de revizuire de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată inițial la data de 24 iulie 2013 la Curtea de apel Cluj în Dosarul nr. x/33/2013, ulterior precizată și completată, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Afacerilor Interne și Instituția Prefectului Județului Maramureș a solicitat în principal obligarea pârâților la numirea reclamantului în funcția de subprefect al județului Maramureș și în subsidiar obligarea pârâților la încadrarea sa într-o funcție publică corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, de inspector guvernamental, în conformitate cu principiul mobilității înalților funcționari publici, obligarea pârâtului Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de ordonator principal de credite și a pârâtei Instituția Prefectului Județului Maramureș, în calitate de ordonator terțiar de credite să achite reclamantului drepturile salariale de care a fost prejudiciat, în cuantum total de 249.987 lei, solicitat pentru perioada aprilie 2010 - iulie 2013 și justificat în cuprinsul tabelului-anexă depus în Dosarul nr. x/33/2013, precum și obligarea pârâților Guvernul României, Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Afacerilor Interne la plata daunelor morale în cuantum total de 800.000 lei.

Prin Sentința nr. 6.135 din data de 18 decembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. x/100/2014, Tribunalul Maramureș a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtul Ministerul Afacerilor Interne ca rămasă fără obiect, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtul Secretariatul General al Guvernului, cu privire la primele două capete de cerere pe care le-a respins față de acest pârât pe temeiul lipsei calității procesuale pasive, a respins excepția autorității lucrului judecat invocată de către pârâții Guvernul României și Secretariatul General al Guvernului și a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Secretariatul General al Guvernului României, Ministerul Afacerilor Interne și Instituția Prefectului Județului Maramureș.

Recursul declarat de reclamantul A. împotriva acestei sentințe a fost soluționat de Curtea de Apel Cluj, care, prin Decizia nr. 218 din data de 10 februarie 2016, a admis recursul reclamantului, a casat în parte sentința și, rejudecând, a admis în parte acțiunea, a obligat pârâții Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne și Instituția Prefectului Județului Maramureș să achite reclamantului 100.000 lei daune morale, a respins restul capetelor de cerere, menținând restul dispozițiilor sentinței.

La data de 11 martie 2016, intimatul-pârât Ministerul Afacerilor Interne a formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei nr. 218 din 10 februarie 2016 a Curții de Apel Cluj, invocând dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

A apreciat revizuentul că decizia menționată încălcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei nr. 4412 din 24 octombrie 2013, prin care Curtea de Apel București a respins definitiv acțiunea reclamantului A. vizând anularea H.G. nr. 1167 din 3 octombrie 2009 - prin care a fost constatată încetarea exercitării temporare a funcției de subprefect și reîncadrarea sa în funcția de subprefect al județului Maramureș.

Examinând excepția netimbrării, asupra căreia trebuie să se pronunțe cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Prin citația emisă pentru termenul din data 14 aprilie 2016, comunicată revizuentului Ministerul Afacerilor Interne la data de 16 martie 2016, a fost adusă la cunoștința acestuia obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei, aferentă căii extraordinare de atac exercitate în cauză, obligație stabilită conform art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

Potrivit dispozițiilor art. 33 din actul normativ menționat, taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, iar art. 197 C. proc. civ. statuează că în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii, netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrăgând anularea cererii în condițiile legii.

Conform dispozițiilor art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă revizuentului i-a fost respinsă cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru potrivit încheierii din data de 17 mai 2916 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/1/2016/a1.

Obligația achitării taxei judiciare de timbru subzista în continuare, astfel încât neîndeplinirea acesteia până la termenul din data de 9 iunie 2016 determină anularea cererii de revizuire ca netimbrată.

Totodată, reținându-se culpa procesuală a Ministerului Afacerilor Interne, în conformitate cu dispozițiile art. 453 C. proc. civ., Înalta Curte, la solicitarea intimatului A., îl va obliga pe revizuent să plătească acestuia cheltuieli de judecată în cuantum de 4490,52 lei (3500 lei onorariu avocat, 659 lei cheltuieli transport și 331,52 lei cheltuieli cazare).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrată cererea de revizuire formulată de Ministerul Afacerilor Interne împotriva Deciziei nr. 218 din 10 februarie 2016 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Obligă revizuentul Ministerul Afacerilor Interne să plătească intimatului A. suma de 4490,52 lei cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 iunie 2016.

Procesat de GGC - CT