ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 894/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 218 din 10 februarie 2016 pronunțată în dosarul nr. x/2014 al Curții de Apel Cluj, s-a admis recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 6.135 din 18.12.2014, pronunțată în dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Maramureș, pe care a casat-o în parte și rejudecând a admis în parte acțiunea și au fost obligați pârâții Guvernul Romaniei, Ministerul Afacerilor Interne și Institutia Prefectului Judetului Maramures, să achite reclamantului 100.000 RON daune morale.

Împotriva deciziei nr. 218 din 10 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2014 au formulat contestație în anulare Guvernul României și Secretariatul General al Guvernului.

Prin decizia nr. 515 din 11 aprilie 2016, Curtea de Apel Cluj, secția a III contencios administrativ și fiscal a respins contestația în anulare formulată de Guvernul României și Secretariatul General al Guvernului împotriva deciziei nr. 218 din 10 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2014.0

Împotriva deciziei nr. 515 din data de 11 aprilie 2016 a Curții de Apel Cluj, secția a III contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs contestatorii Guvernul României și Secretariatul General al Guvernului.

Examinând cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4) din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

Dispozițiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ. prevăd că hotărârea dată în contestație în anulare este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea atacată.

Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Din interpretarea acestui text legal rezultă că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac nu pot exista în afara legii, regula având valoare de principiu constituțional în raport de prevederile art. 129 din Constituție.

Obiectul prezentului litigiu îl reprezintă obligarea pârâților la numirea reclamantului A. în funcția de subprefect al județului Maramureș, în subsidiar, la încadrarea sa într-o funcție publică corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, de inspector guvernamental, în conformitate cu principiul mobilității înalților funcționari publici și obligarea pârâtului ordonator principal de credite să-i achite drepturile salariale cuvenite de care a fost prejudiciat, întemeindu-și în mod expres cererea formulată pe dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, litigiu care a fost soluționat atât în prima instanță cât și în recurs, iar recursul cu care a fost învestită Înalta Curte privește decizia prin care a fost soluționată calea de atac extraordinară a contestației în anulare.

Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că atât timp cât hotărârea ce a făcut obiectul contestației în anulare, respectiv decizia definitivă nr. 218 din 10 februarie 2016 a Curții de Apel Cluj, nu este susceptibilă de recurs, nici hotărârea recurată, prin care a fost soluționată contestația în anulare - decizia 515 din 11 aprilie 2016 a Curții de Apel Cluj nu are deschisă această cale de atac, legiuitorul nedorind să instituie, astfel, un nou grad de jurisdicție și o nouă cale de atac.

Față de cele sus menționate, decizia civilă nr. 515 din 11 aprilie 2016 a Curții de Apel Cluj, secția a III -a de contencios administrativ și fiscal atacată cu recurs în prezenta cauză, nu este supusă, prin lege, cenzurii acestei căi de atac.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 457 alin. (1) și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca inadmisibil recursul declarat de Guvernul României și Secretariatul General al Guvernului.

Având în vedere soluția pronunțată de către instanța de control judiciar, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, în temeiul cărora, recurenții Guvernul României și Secretariatul General al Guvernului vor fi obligați să-i plătească intimatului A. cheltuieli de judecată, constând în onorariul de avocat aferent recursului, precum și cheltuieli de transport și cazare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Guvernul României și Secretariatul General al Guvernului împotriva deciziei civile nr. 515 din 11 aprilie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a-III-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Obligă recurenții la plata sumei de 4.787,15 RON către intimatul - reclamant A., reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 februarie 2019.