ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3364/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acțiunii.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a II - a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele Agenția de Plați pentru Dezvoltare Rurala și Pescuit și Societatea profesionala B. SPRL Zalău, a solicitat:

Constatarea faptului ca nu exista nici un motiv legal de declarare ca neeligibila a investiției "Ferma de bovine 90 capete, Cehu Silvaniei, județul Sălaj" conform Contractului de finanțare din 30.01.2007 și in consecința societatea reclamantă nu datorează creanța in suma de 476.373,23 RON cu penalitățile și dobânzile aferente;

Anularea Deciziei de soluționare nr. 12536 din 14 aprilie 2014 și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 04 februarie 2014, acte administrative emise de către parata de rândul I in condiții de nelegalitate.

Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 234 din 22 aprilie 2015, Curtea de Apel Cluj, secția a II - a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și a anulat decizia de respingere a contestației nr. 12536 din 14 aprilie 2014 și procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 4 februarie 2014, emise de către pârâtă.

Recursul.

Împotriva sentinței nr. 234 din 22 aprilie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II - a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, criticând-o pentru nelegalitate, prin prisma motivelor de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat.

În motivarea căii de atac exercitate, recurenta a arătat, în esență, că instanța de fond, în mod greșit, a reținut că insolvența nu este o neregulă; instanța de fond, în mod eronat, a reținut că declarația pe proprie răspundere cu privire la menținerea criteriilor de eligibilitate și selecție face referire strict la momentul semnării contractului, deoarece acestea trebuie menținute și pe perioada de monitorizare.

Apărările intimaților

Prin întâmpinarea depusă la data de 12.10.2015 intimata S.C. A. S.R.L., prin administrator judiciar B. SPRL, a solicitat respingerea recursului ca nefondat cu consecința menținerii ca legală și temeinică a sentinței civile nr. 234/2015 a Curții de Apel Cluj.

Așa cum a reținut și judecătorul fondului, instanța de judecată este chemată să analizeze în concret dacă în activitatea beneficiarului contractului s-au înregistrat nereguli de natură să prejudicieze bugetul Uniunii Europene, distinct de simplul fapt al deschiderii procedurii insolvenței, și care eventual, au condus la intrarea în insolvență (…).

Instanța de fond nu a identificat însă existența unor alte nereguli decât deschiderea procedurii insolvenței, deschiderea fiind justificată de o situație obiectivă și anume dificultățile financiare, care au condus la imposibilitatea achitării ratelor bancare către creditorul C.

Procedura în fața instanței de recurs

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 9 martie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 19 septembrie 2017 s-a admis in principiu recursul declarat de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva sentinței nr. 234 din data de 22 aprilie 2015 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Examinând cauza în raport cu toate criticile aduse soluției instanța de fond, cu probele administrate și, apărările formulate, precum și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul intimatei este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Intimata-reclamantă a supus controlului de legalitate Decizia nr. 12536 din 14 aprilie 2014, emisă de recurenta-pârâtă prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 4 februarie 2014, cu consecința menținerii debitului în sumă de 476.373,24 RON.

În esență prin actele administrative atacate s-a reținut că părțile au încheiat la data de 30.01.2007 contractul de finanțare prin care APDRP (fosta SAPARD) s-a angajat să acorde o finanțare nerambursabilă de maxim 475.816 RON echivalent a 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului "Fermă de bovine 90 capete, Cehu Silvaniei, județul Sălaj".

În vederea verificării menținerii eligibilității proiectului al cărui beneficiar este S.C. A. S.R.L. Sălaj, în sensul că nu a suferit o modificare substanțială pe o perioadă de 5 ani de la data plății finale realizate de APDRP, experții din cadrul Centrului Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 6 Satu Mare au efectuat o verificare prealabilă a beneficiarului în baza de date a ORC, constatând că reclamanta se află sub incidența Legii nr. 85/2006 din data de 27.11.2013, obiect al dosar nr. x/2013 al Tribunalului Sălaj.

Invocând dispozițiile art. 36 din O.U.G. nr. 66/2011, care obligă autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene să demareze activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, în termen de 15 zile de la data luării la cunoștință a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență a unui beneficiar, APDRP a demarat un control, în urma căruia a întocmit procesul-verbal nr. x din 4 februarie 2014, menținut prin Decizia nr. 12536 din 14 aprilie 2014.

Abaterea reținută a constat în încălcarea dispozițiilor art. 3 alin. (1) Anexa 1 la Contractul cadru care stipulează că "Beneficiarul se obligă să respecte pe toată durata contractului criteriile de eligibilitate și de selecție înscrise în cererea de finanțare. De asemenea, pe o perioadă de 5 ani de la ultima plată efectuată de APDRP beneficiarul se obligă să nu modifice substanțial proiectul conform art. 14 alin. (2) al prezentului contract". Or, susține autoritatea pârâtă, prin intrarea sub incidența prevederilor Legii nr. 85/2006, reclamanta a încălcat angajamentele asumate prin semnarea contractului cadru de finanțare.

Înalta Curte constată că autoritatea recurentă nu a reținut ca neregulă starea de insolvență a societății beneficiare, așa cum susține intimata-reclamantă.

Într-adevăr, potrivit art. 36 din O.U.G. nr. 66/2011 "Prin derogare de la dispozițiile art. 36 și art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 15 zile de la data luării la cunoștință a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență a unui beneficiar, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene sunt obligate să demareze activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență pentru sumele acordate în cadrul contractului/acordului/deciziei de finanțare din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora".

Prin urmare, declanșarea procedurii de insolvență reglementată de dispozițiile Legii nr. 85/2006, a beneficiarilor de fonduri nerambursabile, nu reprezintă prin ea însăși o neregulă în sensul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, ci neregula constă într-o încălcare a unor criterii de eligibilitate prevăzute în clauzele contractuale asumate, încălcare ce a fost constatată în concret în cauză, ca urmare a îndeplinirii obligației autorității competente de a demara activitatea de constatare a neregulilor instituită de articolul 36.

Este evident că intimata-reclamantă nu a respectat dispozițiile art. 1 alin. (2), (3) și (14) alin. (2) din Anexa I a contractului cadru de finanțare și condițiile de eligibilitate generale, EG 2 și EG 8, ceea ce constituie potrivit dispozițiilor art. 2 lit. c) a O.U.G. nr. 66/2011 o neregulă.

Potrivit prevederilor contractuale și legale menționate mai sus, rezultă cu evidență că beneficiarul proiectului era obligat să mențină "pe o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului" eligibilitatea proiectului, necesitatea respectării acestui criteriu de eligibilitate fiind cunoscută de către reclamanți încă din la momentul depunerii cererii de finanțare în vederea obținerii fondurilor comunitare nerambursabile.

Conform art. 1 alin. (2) Anexa I, beneficiarul finanțării trebuie să implementeze proiectul cu maximum de profesionalism, vigilență, eficiență, în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat și în concordanță cu acest contract.

Prin declanșarea procedurii de insolvență împotriva societății intimate, cerințele menționate au fost încălcate, tocmai din rapoartele administratorilor judiciari privind cauzele care au generat starea de insolvență a debitoarei reieșind că "rezultatul din exploatare a fost favorabil, doar în primii doi ani analizați, respectiv 2010-2011, veniturile din exploatare au înregistrat o evoluție oscilantă" - fila 219, vol. I.

Concluziile raportului de activitate al administratorului judiciar au fost în sensul că pe baza analizei economico-financiare și a patrimoniului societății nu se poate pronunța cu privire la redresarea societății pe baza unui plan de reorganizare, însă apreciază că identificarea imediată a unor pârghii de creștere a veniturilor și lichidităților în societate este vital pentru redresarea societății.

În aceste condiții, cerințele de eligibilitate EG 2 și EG 8 apar ca fiind nerespectate; neputând fi considerat viabil din punct de vedere economico-financiar proiectul finanțat atâta timp cât societatea intimată a intrat în procedura insolvenței, are pierderi financiare și înregistrează obligații restante față de bugetul de stat.

Astfel, prin "viabilitate economică", în sensul procedurilor de finanțare nerambursabilă, se înțelege obținerea de performanțe financiare eficiente și abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operațională. Beneficiarul trebuie sa demonstreze că își poate plăti obligațiile și datoriile in mod regulat, fără să supună la un risc desfășurarea normală a activității agentului economic și că generează venit net semnificativ (nu mai puțin de 5%).

Or, criteriile de eligibilitate trebuiau menținute pe toată durata de valabilitate a contractului de finanțare, plus 5 ani după implementarea proiectului, necesitatea respectării acestor criterii fiind cunoscută de parte încă de la data depunerii cererii de finanțare.

În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională, care prin Decizia nr. 342 din 24 septembrie 2013 a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 din O.U.G. nr. 34/2006, constatând că "prima obligație a autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene este aceea de a începe activitatea de constatare a eventualelor nereguli apărute în derularea contractului, fără a prezuma că intrarea în insolvență reprezintă de plano o neregulă care a prejudiciat bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale, aferente acestora. A doua obligație a autorităților competente în gestionarea fondurilor europene este aceea de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din neregulile constatate fiind, deci, o activitate subsecventă constatării unor nereguli, și fiind evident că nu pot fi imputate sumele acordate în cadrul contractului fără ca beneficiarul să nu aibă nicio culpă în intrarea în insolvență".

Or, așa cum deja s-a arătat, în cauză autoritatea a demarat procedura de control la care o obliga legea, constatând neregula reprezentată de încălcarea prevederilor legale și contractuale asumate, anume dispozițiile art. 1 alin. (2) Anexa I a Contractului cadru de finanțare și a condițiilor de eligibilitate generale EG 2 și EG 8 din același contract, neregulă pentru care a reținut justificat culpa beneficiarei contractului.

Pentru toate considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și, rejudecând, va respinge acțiunea ca neîntemeiată, menținând actele administrative atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva sentinței nr. 234 din 22 aprilie 2015 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și rejudecând, respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 noiembrie 2017.