ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6480/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.03.2017 sub nr. x/2017, reclamantul A., în contradictoriu cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, a solicitat anularea Ordinului nr. 6147/21.12.2016 emis de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, prin care s-a dispus retragerea titlului de doctor în domeniul științe militare și informații, atribuit reclamantului prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5223/29.08.2011, precum și a actelor și operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii Ordinului nr. 6147/21.12.2016 emis de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, respectiv: Decizia din 07.09.2016 a Consiliului general al CNATDCU de respingere a raportului și de nominalizare a unei noi comisii de evaluare și Decizia finală a Consiliului General al CNATDCU din data de 19.12.2016, înregistrată la MENCȘ cu nr. 10945/19.12.2016.

Prin sentința nr. 3584 din 10 octombrie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea promovată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, ca nefondată.

Împotriva sentinței nr. 3584 din 10 octombrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, recurentul-reclamant A. a declarat recurs, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ. și solicitând casarea în tot a hotărârii atacate iar, pe fondul cauzei, admiterea cererii astfel cum a fost formulată.

3.1 Recurentul a susținut că hotărârea primei instanțe a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, potrivit art. 488 pct. 5, C. proc. civ., arătând în esență că a fost încălcat principiul legalității prevăzut de art. 7 C. proc. civ. și a principiului potrivit căruia legea nouă se aplică numai proceselor începute după intrarea sa în vigoare, după cum rezultă din aplicarea art. 24 și 25, C. proc. civ.

De asemenea, recurentul mai arată că prima instanță a încălcat art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât instanța de fond învestită cu soluționarea acțiunii ce face obiectul prezentului dosar, trebuia să analizeze toate motivele pe care le-a invocat pentru a arăta că Ordinul a cărui anulare o solicită este nelegal.

Astfel, deși a susținut că pe lângă motivul privind inexistența unui temei pentru a emite o decizie de reevaluare a tezei de doctorat, a mai invocat încă două motive de nulitate pe care prima instanță nu le-a mai analizat, respectiv:

Deși convocat (nelegal) cu un anumit punct pe ordinea de zi, Consiliul General nu a votat numai respingerea raportului Comisiei de lucru, ci, fără a avea acest punct pe ordinea de zi, fără prezența tuturor membrilor săi, a votat solicitarea către Președintele Consiliului General al CNATDCU de nominalizare a unor noi Comisii de evaluare care să fie aprobate de Consiliul General.

În cauză, retragerea titlului de doctor echivalează cu revocarea Ordinului Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5223 din 29.08.2011, ceea ce nu este permis.

În prezenta cauză teza de doctorat a suferit 3 analize succesive privind validitatea, respectiv: o primă analiză a validității tezei de doctorat pe baza căreia a fost emis Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5223 din 29.08.2011 de atribuire a titlului de doctor; o analiză secundară a validității tezei de doctorat întocmită de IOSUD și de prima Comisie de lucru din cadrul CNATDCU din 1 septembrie 2016; o a treia analiză privind invaliditatea tezei de doctorat întocmită de a doua Comisie din cadrul CNATDCU, nedatată.

Într-o atare situație, prin actele și măsurile sale, administrația publică dă naștere unei situații de insecuritate juridică profundă și înfrânge principiul încrederii legitime, împrejurare pe care instanța de fond nu a avut-o în vedere la soluționarea cauzei.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 624 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, Curtea s-a pronunțat în sensul că: într-o atare situație, dacă există suspiciuni cu privire la nerespectarea procedurilor sau a standardelor de calitate sau de etică profesională, actul administrativ poate fi supus controlului unei entități independente față de entitatea care a emis titlul de doctor, cu competențe specifice în acest domeniu, care poate lua măsuri sancționatorii cu privire la retragerea titlului în cauză.

Însă, dacă opțiunea legiuitorului este pentru revocarea sau anularea actului administrativ, aceasta nu poate opera decât în condițiile stipulate de lege, respectiv măsura nu poate fi dispusă decât de o instanță judecătorească, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 554/2004, aceasta fiind și soluția consacrată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (a se vedea Decizia nr. 3068 din 19 iunie 2012 sau Decizia nr. 4288 din 23 octombrie 2012).

Or, potrivit dispozițiilor art. 1 din Regulamentul CNATDCU (aprobat prin Ordinul nr. 3482/2016), CNATDCU este un organism consultativ, fără personalitate juridică, al Ministerului Educației Naționale și deci, Consiliul General al CNATDCU nu poate fi înțeles drept o entitate independentă față de entitatea care a emis titlu de doctor.

3.2 De asemenea, mai arată recurentul că hotărârea primei instanțe a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

3.2.1. În susținerea acestui motiv de recurs, recurentul reclamantă invocă, în primul rând, încălcarea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 și art. 19 din Anexa nr. 2 la Regulamentul adoptat prin Ordinul MENCS nr. 3482/2016, arătând în esență că, deși prima instanță reține în mod corect că la momentul emiterii Deciziei Consiliului General al CNATDCU nu exista o prerogativă recunoscută de Anexa 2 la Regulament în sensul de a respinge raportul Comisiei de lucru, vizat deja de Comisia de specialitate și de a solicita un nou raport, cât timp temeiul invocat a fost art. 28 din Ordinul MENCȘ nr. 3482/2016, iar Ordinul Ministrului are doar 4 articole și Regulamentul adoptat prin Ordinul nr. 3482/2016 are doar 24 de articole. Ca atare, astfel că temeiul invocat de Consiliul General al CNATDCU în susținerea deciziei luate nu există, fiind astfel nelegală Decizia din 07.09.2017 și, implicit Ordinul nr. 6147/21.12.2016 emis de MENCS, cu toate acestea, prima instanță invocă prevederile art. 22 alin. (7), C. proc. civ. și apreciază necesar să aplice argumentul "a fortiori rationae" și argumentul "a pari".

Procedând astfel, instanța încalcă principiul legalității, respectiv art. 2, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia actul administrativ se emite în vederea executării legii.

Mai exact, în soluționarea cererii cu care a fost învestită, instanța trebuia să se pronunțe asupra legalității Ordinului nr. 6147/21.12.2016 emis de MENCS și a actelor și operațiunilor ce au stat la baza acestuia. Or, legalitatea unui act se apreciază exclusiv prin raportare la momentul emiterii actului. Cu alte cuvinte, instanța trebuia să stabilească dacă la momentul emiterii Deciziei Consiliului CNATDCU din data de 07.09.2016 exista sau nu o prerogativă în sensul de a cere reevaluarea tezei de către o nouă Comisie și dacă temeiul invocat la emiterea deciziei exista sau nu la acel moment.

Or, deși prima instanță reține că nu exista o prerogativă recunoscută și reglementată de lege a Consiliului CNATDCU de a dispune numirea unei noi comisii și reevaluarea tezei, aceasta încearcă să acopere viciile ce atrag nulitatea actului prin interpretarea sistematică a Regulamentului de funcționare a Consiliului CNATDCU. În acest sens, instanța reține că dacă la data de 07.09.2016, Consiliul CNATDCU putea să mențină sau să retragă titlul de doctor, cu siguranță că ar fi putut și să ceară o nouă evaluare.

Cu toate acestea, concluzia este eronată pentru că normele referitoare la organizarea și funcționarea CNATDCU sunt de strictă interpretare, încălcarea lor atrăgând nulitatea absolută a actului administrativ întrucât, în acest caz, nu se aplică principiul "qui potest plus, potest minus", cum în mod greșit a reținut instanța de fond.

Deciziile autorităților administrative luate cu depășirea atribuțiilor stabilite expres prin lege nu pot fi analizate prin prisma acestor principii generale de drept, precum "qui potest plus, potest minus" dacă acest demers presupune chiar încălcarea principiului legalității, principiu director în procedura civilă, dar și în materie de contencios administrativ.

De altfel, acest raționament conduce spre un precedent periculos întrucât aplicând principiul "qui potest plus, potest minus", s-ar ajunge în situația în care orice autoritate publică ar putea invoca presupuse atribuții care, deși nereglementate legal, ar putea aparține acestora, ipotetic. O astfel de interpretare dă naștere, în realitate, unui întreg ansamblu de acte emise cu exces de putere.

În materie de emitere de acte administrative, principiul legalității trebuie analizat, interpretat și aplicat strict și punctual, tocmai pentru că specificul acestor raporturi impune, de plano, un dezechilibru între drepturile autorității publice și drepturile persoanei fizice (administratului).

Aplicând raționamentul primei instanțe, teoretic, Consiliul CNATDCU ar putea să dispună nenumărate reevaluări a tezei de doctorat, până când concluziile raportului întocmit astfel sunt mulțumitoare și conforme intereselor Consiliului CNATDCU.

În prezenta cauză, teza de doctorat a suferit 3 analize succesive privind validitatea, iar într-o atare situație, prin actele și măsurile sale, administrația publică dă naștere unei situații de insecuritate juridică profundă și înfrânge principiul încrederii legitime, împrejurare pe care instanța de fond nu a avut-o în vedere la soluționarea cauzei.

În concluzie, a permite Consiliului CNATDCU să dispună o nouă reevaluare a tezei de doctorat, cu toate că la acel moment (07.09.2016) putea doar să mențină sau să retragă teza, reprezintă o încălcare a art. 7, C. proc. civ. și a art. 19 din Anexa nr. 2 la Regulament adoptat prin Ordinul MENCȘ nr. 3482/2016, motiv pentru care hotărârea primei instanțe este nelegală. A reține în sens contrar duce la încălcarea principiului securității juridice și a încrederii legitime.

3.2.2. De asemenea, mai invocă recurentul-reclamant, greșita interpretare și aplicare a Ordinului nr. 5381 din 29 septembrie 2016 emis de MENCS.

În acest sens, recurentul susține că prima instanță reține că modificările aduse de Ordinul nr. 5381 din 29 septembrie 2016, cu scopul de a clarifica definiția conflictului de interese și de a stabili termenele de soluționare a sesizărilor se aplică și procedurilor în curs, pentru că "pentru situațiile similare ulterioare modificării Ordinului nr. 3482/2016 este perfect aplicabilă procedura de reevaluare a tezei de doctorat, instanța apreciază că nu este cazul ca în situația de față să fie înlăturată această posibilitate, cu atât mai mult cu cât Consiliul a arătat motive pertinente pentru care nu a fost în măsura să adopte la acel moment propunerea de menținere sau retragere a titlului de doctor neputându-se considera un exces de putere".

Modificările aduse de Ordinul nr. 5381 din 29 septembrie 2016 emis de MENCS nu se aplică și în procedura de verificare a titlului de doctor al reclamantului. În mod greșit a aplicat instanța argumentul "a pari" pentru a stabili dacă modificările aduse de Ordinul nr. 5381 din 29 septembrie 2016 se aplică și procedurilor în curs.

Problema aplicării Ordinului nr. 5381 din 29 septembrie 2016 în prezenta cauză ridică problema aplicării legii în timp. Nu se poate soluționa un astfel de conflict de legi prin argumentul "a pari" pentru că există norme exprese al cărui scop este să soluționeze astfel de situații.

Astfel, modificarea adusă de Ordinul nr. 5381 din 29 septembrie 2016, indiferent de rațiunile aflate la baza acesteia, nu se poate aplica în prezenta speță, pentru a justifică măsura luată de Consiliu în data de 07.09.2016 sau pentru a acoperi viciul de nelegalitate al acestui act.

Legea aplicabilă din punct de vedere temporal în acest caz este legea în vigoare la momentul formulării sesizării, prin aplicarea art. 25, C. proc. civ. Această soluție se justifică prin faptul că normele procedurale, chiar la nivel administrativ, în cadrul CNATDCU, trebuie să fie previzibile, astfel încât toate părțile implicate să își prefigureze mijloacele necesare susținerii poziției procesuale. Ca atare, modificările aduse Regulamentului prin Ordinul nr. 5381/29.09.2016 ar urma să se aplice sesizărilor formulate după această dată.

Pe de altă parte, chiar dacă s-ar susține că modificările aduse în data de 29.09.2016 Regulamentului ar fi de imediată aplicare, urmând să producă efecte și în procedurile în curs, tot nu s-ar putea acoperi decizia luată de Consiliu în 07.09.2016 (cu o lună înainte de modificarea legală), în sensul înlăturării motivelor de nelegalitate ce au stat la baza emiterii ei.

În concluzie, la data de 07.09.2016, Consiliul General al CNATDCU nu avea dreptul de a respinge raportul avizat al Comisiei de lucru și de a solicita un nou raport, implicit o nouă evaluare.

Dacă am admite raționamentul primei instanțe în sensul că la soluționarea conflictului de aplicare a legii în timp s-ar aplica argumentul "a pari", soluțiile ar fi deloc previzibile, nelegale și extrem de variate, după cum ar aprecia fiecare judecător învestit cu o astfel de problemă. Or, o astfel de situație nu poate fi primită și nici confirmată.

Intimatul pârât Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice nu a formulat întâmpinare în faza recursului.

La data de 11.12.2019, recurentul reclamant a depus la dosarul cauzei Note de ședință la care a atașat înscrisuri, probe încuviințate de instanța de judecată în ședința publică din data de 11.12.2019.

4.1. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, s-a fixat termen de judecată la data de 11 decembrie 2019.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-reclamant, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Reclamantul A., s-a adresat instanței contencios administrativ a Curții de Apel București solicitând efectuarea unui control de legalitate asupra Ordinului nr. 6147/21.12.2016 emis de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, prin care s-a dispus retragerea titlului de doctor în domeniul științe militare și informații, atribuit acestuia prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5223/29.08.2011, solicitând anularea Ordinului nr. 6147/21.12.2016 precum și a actelor și operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii acestuia respectiv, Decizia din 07.09.2016 a Consiliului general al CNATDCU de respingere a raportului și de nominalizare a unei noi comisii de evaluare și Decizia finală a Consiliului General al CNATDCU din data de 19.12.2016, înregistrată la MENCȘ cu nr. 10945/19.12.2016.

În ceea ce privește situația de fapt, necontestată în speță, Înalta Curte reține că reclamantul A. este autor al Tezei de Doctorat cu titlul "x". În data de 11.05.2016, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, a fost notificat de către UEFISCDI cu o sesizare primită în data de 10.05.2016, având ca obiect o suspiciune de plagiat, potrivit procedurii, fiind consultată Instituția Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD) a fost consultată cu privire la teza de doctorat, fiind elaborat un punct de vedere în sensul recunoașterii valorii științifice a lucrării de doctorat și constatării respectării normelor de etică în activitatea de cercetare științifică, fiind propusă menținerea titlului de doctor.

Ulterior sesizării a fost constituită comisia de lucru din 3 membri, conform dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Anexa nr. 2 a Regulamentului, care, la data de 01.09.2016, a întocmit Raportul comun de menținere a titlului de doctor, pe care l-a comunicat spre consultare, membrilor comisiei de specialitate a CNATDCU, potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (1) din Anexa nr. 2 a Regulamentului, care au avizat raportul comisiei de lucru, iar ulterior a fost transmis președintelui Consiliului General al CNATDCU.

Prin Decizia Consiliului general al CNATDCU, cuprinsă în Procesului-verbal din 7.09.2016, a fost respins raportul, în temeiul art. 28 din Ordinul nr. 3482/2016 al MENCȘ, cu motivarea că este incomplet, analiza este efectuată în mod superficial, solicitând nominalizarea unei noi comisii de evaluare.

La data de 14 septembrie 2016, Comisia de evaluare nou constituită a întocmit un nou Raport, prin care propune retragerea titlului de doctor, deoarece "au fost preluate din mai multe surse zeci de pagini din alte lucrări anterior elaborării acesteia, fără a se indica sursa acestora.". La propunerea vicepreședintelui CNATDCU, membrii Consiliului general au votat electronic, până la data de 11.10.2016, raportul comisiei de lucru pentru analiza tezei în cauză și au decis validarea raportului și retragerea titlului de doctor, fiind întocmit Procesul-verbal al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare din data de 11.10.2016, iar prin Ordinul nr. 6147/21.12.2016 emis de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice s-a dispus retragerea titlului de doctor în domeniul științe militare și informații, atribuit reclamantului prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5223/29.08.2011.

Împotriva acestui ordin, reclamantul a formulat plângere prealabilă, înregistrată la MENCȘ în data de 20.01.2017, prin care a solicitat revocarea, iar prin adresa nr. x/30.01.2017 au fost respinse ca neîntemeiate criticile aduse în susținerea cererii de revocare a Ordinului nr. 6147/21.12.2016 emis de MENCȘ.

La data de 27.03.2017, reclamantul s-a adresat instanței de contencios administrativ a Curții de Apel București cu cererea ce face obiectul cauzei de față considerându-se vătămat prin actul administrativ contestat și actele care au stat la baza emiterii acestuia.

Instanța de fond a respins acțiunea formulată de reclamant, reținând în esență că problema litigioasă derivă din lipsa unor dispoziții exprese privind reluarea evaluării unei teze de doctorat în cuprinsul Ordinului nr. 3482/2016 al MENCȘ, în forma în vigoare la momentul adoptării de către Consiliul General al CNATDCU a Deciziei din 7.09.2016, prin care acesta a dispus respingerea Raportului comun din data de 1.09.2016, care cuprindea propunerea de menținere a titlului de doctor al reclamantului, cu consecința solicitării nominalizării unei noi comisii de evaluare, dată la care erau aplicabile prevederile art. 19 din Anexa nr. 2 la Regulament, potrivit cărora Consiliul General putea propune, în baza raportului Comisiei de lucru, doar menținerea sau retragerea titlului de doctor.

Întrucât ulterior, au intervenit modificări în cuprinsul Ordinului nr. 3482/2016, prin adoptarea Ordinului nr. 3581/7.10.2016, începând cu acea dată sunt aplicabile dispozițiile art. 28, potrivit cărora:

"1) În cazul în care Consiliul general solicită reluarea evaluării unei teze de doctorat pentru care comisia de evaluare a stabilit validarea: a) se reia procedura de stabilire a componenței comisiei de evaluare, potrivit prevederilor prezentei metodologii, astfel încât membrii comisiei inițiale de evaluare să nu facă parte din noua comisie de evaluare; b) se reia evaluarea dosarului de către noua comisie de evaluare, potrivit prevederilor prezentei metodologii. (2) Procedura reluării evaluării unei teze de doctorat pentru care comisia de evaluare a stabilit validarea se declanșează automat și la solicitarea ministrului educației naționale și cercetării științifice. (3) În cazul în care noua comisie de evaluare stabilește validarea tezei, președintele CNATDCU emite decizia de validare.", instanța a procedat la interpretarea cazuală, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (7) din C. proc. civ., folosind metodele de interpretare sistematică și logică, argumentele "a fortiori rationae" și "a pari", constatând că legiuitorul a conferit pârâtului MENCȘ competența de retragere a titlului de doctor, conform prevederilor art. 170 din Legea nr. 1/2011, în exercitarea căreia, MENCȘ a procedat la stabilirea Regulamentului de organizare și funcționare a CNATDCU, ce a fost adoptat prin Ordinul nr. 3482/2016, care a suferit modificări, fiind reglementată începând cu data de 7.10.2016 și procedura reevaluării unei teze de doctorat, conform celor anterior menționate.

Prin urmare, judecătorul fondului a apreciat că, faptul că aceste reglementări exprese nu se regăseau în forma inițială a ordinului, nu înseamnă că actele emise sunt lovite de nulitate sau că nu exista posibilitatea pentru Consiliul General decât de a propune doar menținerea sau retragerea titlului de doctor, în baza raportului Comisiei de lucru, întrucât, așa cum se observă din cuprinsul primului raport întocmit, ce a fost supus analizei Consiliului General al CNATDCU reunit în ședința de lucru din data de 7.09.2016, membrii acestuia au constatat că "Rapoartele sunt incomplete și analiza este efectuată în mare parte superficială și deși autorii rapoartelor identifică pasaje preluate din diferite surse, nu le definesc drept plagiat invocând motive nesustenabile."

Astfel, folosind argumentul "a fortiori rationae", dacă Consiliul General avea competența de a propune menținerea sau retragerea titlului de doctor, trebuie să i se recunoască și posibilitatea de a solicita reluarea procedurii de reevaluare a tezei de doctorat atunci când raportul întocmit în acest sens nu aduce suficiente argumente convingătoare pentru susținerea propunerii efectuate de către Comisia de lucru desemnată în acest sens, întrucât cine poate mai mult poate și mai puțin și, totodată, folosind argumentul "a pari", în considerarea faptului că, pentru situațiile similare ulterioare modificării Ordinului nr. 3482/2016, este perfect aplicabilă procedura reevaluării tezei de doctorat, instanța a apreciat că nu este cazul ca în situația de față să fie înlăturată această posibilitate, cu atât mai mult cu cât Consiliul General al CNATDCU a arătat, prin decizia adoptată la data de 7.09.2016, motive pertinente pentru care nu a fost în măsură să adopte la acel moment una dintre cele două soluții, respectiv propunerea de menținere sau retragere a titlului de doctor, neputându-se considera că a fost cazul unui exces de putere.

Mai mult decât atât, instanța a remarcat faptul că noul raport întocmit este mult mai amplu și mai argumentat, oferind posibilitatea reală Consiliului General al CNATDCU de a formula o propunere în cunoștință de cauză, neputându-se cere unei autorități adoptarea unei soluții în situația în care raportul de specialitate este incomplet, iar reclamantul nu a criticat cel de al doilea raport, ci doar nerespectarea procedurii la data întocmirii primului raport.

Recurentul a susținut în primul rând, din perspectiva art. 488 pct. 5, C. proc. civ. încălcarea principiului legalității prevăzut de art. 7 C. proc. civ. și a principiului potrivit căruia legea nouă se aplică numai proceselor începute după intrarea sa în vigoare, după cum rezultă din aplicarea art. 24 și 25 C. proc. civ., arătând că legea aplicabilă temporar este legea aplicabilă la momentul formulării sesizării, normele procedurale, chiar și de nivel administrativ în cadrul CNATDCU trebuind să fie previzibile, astfel încât toate părțile implicate să își prefigureze mijlacele necesare susținerii poziției procesuale, modificările aduse Regulamentului prin Ordinul nr. 5381/29.09.2016 urma să fie aplicate sesizărilor formulate după această dată.

Având în vedere motivele recurentului invocate în susținerea motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că aspectele legate de aplicarea în timp a Regulamentului și norma regulamentară incidentă în speță în soluționarea sesizării privind teza de doctorat a reclamantului, în raport cu care se poate proceda la analiza legalității Deciziei din data de 07.09.2017 și implicit a Ordinului nr. 6147/21.12.2016 emis de MENCȘ și a modului de interpretare și aplicare a OMENCȘ nr. 5381/29.09.2016, urmează să fie analizate în mod unitar cu motivele de recurs invocate în susținerea motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8, C. proc. civ.

În ceea ce privește susținerea că prima instanță a încălcat art. 425, alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât instanța de fond învestită cu soluționarea acțiunii ce face obiectul prezentului dosar, nu a analizat toate motivele pe care reclamantul le-a invocat pentru a arăta că Ordinul a cărui anulare o solicită este nelegal, respectiv, adoptarea nelegală a hotărârii Consiliului General al CNATDCU din 7 septembrie 2016, care, în prezența a numai 24 de membri, a aprobat o decizie care nu se afla pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General și încălcarea principiului securității raporturilor juridice și al încrederii legitime, se constată, pe de o parte, că aceste motive se circumscriu motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 6, C. proc. civ., neinvocat de către recurent.

Pe de altă parte, din analiza considerentelor sentinței recurate se constată că aceasta respectă exigența motivării, conținând silogismul judiciar și argumentele care fundamentează soluția pronunțată, analiza principalelor elemente ale conținutului raportului juridic dedus judecății, împrejurarea că judecătorul fondului nu a răspuns punctual unor susțineri care nu puteau să contrazică raționamentul logic avut în vedere nu poate fi considerată o vătămare care să ducă la casarea hotărârii.

În plus, legalitatea hotărârii Consiliului General al CNATDCU din 7 septembrie 2016 precum și încălcarea principiilor încrederii legitime și securității juridice face obiectul analizei pe fond a cauzei de către prima instanță și a motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că aspectul de nelegalitate central invocat în speța de față îl reprezintă posibilitatea regulamentară pe care o avea Consiliul General al CNATDCU de a dispune la 7.09.2016, respingerea Raportului comun din data de 1.09.2016 care cuprindea propunerea de menținere a titlului de doctor al reclamantului, cu consecința solicitării nominalizării unei noi comisii de evaluare, în condițiile în care art. 19 din Anexa nr. 2 la Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 3482/2016 al MENCȘ, în forma în vigoare la acel moment, Consiliul General putea propune, în baza raportului Comisiei de lucru, doar menținerea sau retragerea titlului de doctor nu și posibilitatea solicitării nominalizării unei noi comisii de evaluare.

În analiza respectării principiului legalității, se constată că legea în vigoare la acea dată, prevedea la art. 170 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, că "în cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică și management universitar sau de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, poate lua următoarele masuri, alternativ sau simultan: a) retragerea calității de conducător de doctorat; b)retragerea titlului de doctor; c) retragerea acreditării școlii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului școlii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenți-doctoranzi."

Prin urmare, soluția de retragere a titlului de doctor prin actul administrativ contestat în baza raportului CNATDCU, este prevăzută de lege, iar ordinul ministerului se fundamentează pe o procedură internă prealabilă și pe actele întocmite de CNATDCU, vătămarea invocată de reclamant nefiind aceea a neconformității deciziei administrative cu legea, ci ca o consecință a nerespectării de către Comisia de lucru a Regulemantului aplicabil, care a condus la emiterea ordinului contestat.

Așadar, susține recurentul-reclamant că parcurgerea procedurii reevaluării tezei de doctorat este vătămătoare, pentru că la data de 07.09.2016 erau aplicabile prevederile art. 19 din Anexa nr. 2 la Regulament, potrivit cărora Consiliul General putea propune, în baza raportului Comisiei de lucru, doar menținerea sau retragerea titlului de doctor, prin urmare, nu esista o atreia posibilitate.

Înalta Curte reține însă că, potrivit art. 18 din Regulament, "Președintele CNATDCU decide convocarea Consiliului General al CNATDCU pentru aprobarea/respingerea propunerii comisiei de lucru, indicându-se data, ora și locul întrunirii. Decizia de convocare a Consiliului general va cuprinde și lista documentelor relevante care pot fi consultate pe platforma națională."

Prin urmare, Consiliul General al CNATDCU ca organism colegial învestit cu competențe administrative, trebuia să valideze sau după caz să invalideze propunerea comisiei de lucru, pe baza documentelor care au fundamentat această propunere, deci să adopte o decizie pe fond, regulamentul de la acea dată neprevăzând vreo dispoziție care să prevadă procedura de urmat în situația în care, cum este cazul în speță, Consiliul General nu se poate pronunța menținerea sau retragerea titlului de doctor, pentru motivul, că, astfel cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal al întrunirii, membrii Consiliului General al CNATDCU reunit în ședința de lucru din data de 7.09.2016, "Rapoartele sunt incomplete și analiza este efectuată în mare parte superficial. Deși autorii rapoartelor identifică pasaje preluate din diferite surse, nu le definesc drept plagiat invocând motive nesustenabile." Pentru aceste motive au fost respinse rapoartele cu un număr de 29 voturi pentru respingere, 9 abțineri și 2 voturi pentru aprobarea rapoartelor.

Astfel, în speță nu suntem în situația unui refuz nejustificat de însușire de către Consiliul General a rapoartelor comisiei de lucru, în condițiile în care respingerea acestora este motivată, iar organismul colegial competent nu putea propune menținerea sau retragerea titlului de doctor deținut de reclamant, fiind într-o imposibilitate obiectivă, această decizie motivată a Consiliului însoțită de solicitarea de nominalizare a unei noi comisii de evaluare neputând vătăma pe reclamant, atâta vreme cât nu s-a emis o decizie pe fond, ci se proceda la reluarea procedurii de reevaluare a tezei de doctorat pentru motivul că raportul întocmit în acest sens nu aducea suficiente argumente convingătoare pentru susținerea propunerii efectuate de către Comisia de lucru desemnată în acest sens.

Este nerelevant că Regulamentul nu prevedea expres această posibilitate, întrucât omisiunea de reglementare nu putea conduce la o altă soluție din partea Coniliului, în situația dată, interpretarea acestuia fiind în spiritul procedurii în ansamblu, imposibilitatea efectuării unei propuneri privind menținerea sau retragerea titlului de doctor deținut de reclamant, în lipsa unor date concrete, conducând firesc la reluarea procedurii, chiar dacă Regulementul nu prevedea expres acest lucru.

Ulterior, tocmai pentru a se complini acest vid de reglementare, au intervenit modificări în cuprinsul Ordinului nr. 3482/2016, prin adoptarea Ordinului nr. 3581/7.10.2016, astfel încât, începând cu acea dată sunt aplicabile următoarele dispoziții:

"art. 28 (1) În cazul în care Consiliul general solicită reluarea evaluării unei teze de doctorat pentru care comisia de evaluare a stabilit validarea: a) se reia procedura de stabilire a componenței comisiei de evaluare, potrivit prevederilor prezentei metodologii, astfel încât membrii comisiei inițiale de evaluare să nu facă parte din noua comisie de evaluare; b) se reia evaluarea dosarului de către noua comisie de evaluare, potrivit prevederilor prezentei metodologii.(2) Procedura reluării evaluării unei teze de doctorat pentru care comisia de evaluare a stabilit validarea se declanșează automat și la solicitarea ministrului educației naționale și cercetării științifice.(3) În cazul în care noua comisie de evaluare stabilește validarea tezei, președintele CNATDCU emite decizia de validare."

În ceea ce privește încălcarea principiilor încrederii legitime și securității juridice, nu poate fi reținută susținerea recurentului potrivit căreia retragerea titlului de doctor echivalează cu revocarea Ordinului Ministrului Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5223 din 29.08.2011, atâta vreme cât legea prevede posibilitatea ca, în cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, să dispună retragerea titlului de doctor, acest act administrativ neechivalând cu un act de revocare.

Posibilitatea verificării ulterioare a unei lucrări de doctorat cu consecința retragerii titlului de doctor, pe baza unei proceduri reglementate, în situația existenței unei sesizări privind suspiciunea de plagiat este o consacrare a principiului legalității, prin urmare nu poate fi pusă în discuție încălcarea principiului securității juridice.

Decizia Curții Constituționale nr. 624/26.10.2016 este în concordanță cu o asemenea procedură de analiză, statuând că actul administrativ poate fi supus controlului unei entități independente față de entitatea care a emis titlul de doctor, cu competențe specifice în acest domeniu, care poate lua măsuri sancționatorii cu privire la retragerea titlului în cauză.

Retragerea titlului de doctor ca măsură sancționatorie după parcurgerea unei proceduri de verificare nu este sinonimă cu revocarea actului administrativ, care nu se mai poate produce dacă acesta din urmă a intrat în circuitul civil, posibilitatea verificării suspicinilor de plagiat ulterior acordării titlului de doctor fiind practic o garanție a respectării principiului legalității și a încrederii legitime.

În condițiile în care însăși legea stabilește că în cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică și management universitar sau de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării poate dispune retragerea titlului de doctor, nu se poate susține că Consiliul General al CNATDCU nu este o entitate independentă față de entitatea care a propus titlul de doctor, în sensul statuat de Curtea Constituțională.

Împrejurarea că CNATDCU este un organism consultativ fără personalitate juridică ce funcționează în cadrul Ministerului Educației Naționale nu este un argument suficient pentru a afirma că nu este o entitate independentă, în condițiile în care funcționează pe baza unui regulament care îi delimitează în mod clar și previzibil atribuțiile în raport de ministrul educației naționale, iar potrivit art. 19 din Anexa nr. 2 propune Ministrului Educației Naționale retragerea titlului de doctor.

În fine, împrejurarea că Consiliul General nu a votat numai respingerea raportului Comisiei de lucru, ci a solicitat președintelui Consiliului General al CNATDCU nominalizarea unor noi Comisii de evaluare care să fie aprobate de Consiliul General, nu înseamnă că s-ar fi încălcat ordinea de zi, atâta vreme cât soluția Consiliului a vizat tocmai raportul referitor la teza de doctorat a reclamantului, ce făcea obiectul ordinii de zi.

Pentru aceste considerente, constatând că sentința recurată este legală și temeinică și că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 496, alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței nr. 3584 din 10 octombrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 decembrie 2019.