ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2112/2024

Acțiunea judiciară Prin acțiunea înregistrată la data de 18.05.2020, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a, contencios administrativ și fiscal, dosar nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Educației și Cercetării (MEC), Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) și Academia Națională de Informații "Mihai Viteazul" (ANIMV), solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună anularea Ordinului MEN nr. 4458/11.07.2019, anularea deciziei Consiliului General CNATDCU nr. 16876/15.03.2019, anularea răspunsului ANIMV nr. 269029/13.09.2019 și a Hotărârii Comisiei de etică ANIMV nr. 590134/28.11.2018.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel București, secția a VIII-a, contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 605 din 28.03.2022: - a respins cererea de anulare a răspunsului ANIMV nr. 269029/13.09.2019, ca inadmisibilă; - a admis în parte acțiunea reclamantului; - a anulat Ordinul MEN nr. 4458/11.07.2019, Decizia Consiliului General CNATDCU nr. 16876/15.03.2019 și Hotărârea Comisiei de Etică ANIMV nr. 590134/28.11.2018.

Calea de atac exercitată Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții Ministerul Educației (fost Ministerul Educației și Cercetării) și Serviciul Român de Informații - Academia Națională de Informații "Mihai Viteazul", care au solicitat casarea acesteia și, în rejudecare, respingerea acțiunii reclamantului, ca neîntemeiată. 3.1. Recurentul Ministerul Educației a invocat motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., criticile de nelegalitate ale hotărârii judecătorești contestate subsumate acestora fiind prezentate la dosar. 3.2. Recurentul Serviciul Român de Informații - Academia Națională de Informații "Mihai Viteazul" a invocat motivele de casare reglementate de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., criticile de nelegalitate ale sentinței atacate subsumate acestora fiind menționate la dosar.

Apărările formulate în cauză 4.1. Intimatul A. a formulat note scrise în care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, pentru apărările prezentate la dosar. 4.2. Recurentul Serviciul Român de Informații - Academia Națională de Informații "Mihai Viteazul" a depus note scrise .

Soluția instanței de recurs 5.1. Considerații generale Așa cum s-a precizat la pct. 1 al deciziei de față, intimatul A. a supus controlului instanței de contencios administrativ legalitatea Ordinului MEN nr. 4458/11.07.2019, Deciziei Consiliului General CNATDCU nr. 16876/15.03.2019, răspunsului ANIMV nr. 269029/13.09.2019 și a Hotărârii Comisiei de etică ANIMV nr. 590134/28.11.2018. După cum s-a menționat la pct. 2 al aceleași decizii, prima instanță a admis în parte acțiunea intimatului și, în consecință: - a respins cererea de anulare a răspunsului ANIMV nr. 269029/13.09.2019, ca inadmisibilă; - a admis în parte acțiunea reclamantului; - a anulat Ordinul MEN nr. 4458/11.07.2019, Decizia Consiliului General CNATDCU nr. 16876/15.03.2019 și Hotărârea Comisiei de Etică ANIMV nr. 590134/28.11.2018. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, în esență, următoarea situație de fapt și de drept: Prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4458/11.07.2019 (ordinul MEN nr. 4458/2019) a fost retras titlul de doctor în domeniul științe militare și informații acordat reclamantului A. de către Academia Națională de Informații Mihai Viteazul din București, titlu atribuit prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 5581/03.12.2013. (verso dosar, vol. I) În motivarea ordinului MEN nr. 4458/2019 au fost reținute: sesizarea înregistrată la UEFISCDI nr. 2545/17.10.2018, analiza sesizării la nivelul CNATDCU și raportul comisiei de lucru validat de Consiliul General al CNATDCU în ședința din 28.02.2019, Decizia CNATDCU nr. 16876/15.03.2019 prin care Consiliul General al CNATDCU a validat prin vot rezoluția de retragere a titlului de doctor în domeniul științe militare și informații pentru domnul A., precum și dispozițiile art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011, art. 69 alin. (6) din Anexa la H.G. nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, art. 25 din Anexa nr. 2 la Regulamentul de organizare și funcționare al CNATDCU. Prin Decizia nr. 16876/15.03.2019 emisă de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare s-a validat rezoluția de retragere a titlului științific de doctor în Științe militare și informații și de admitere a sesizării depuse la UEFISCDI nr. 2545 din 17.10.2018 pe numele domnului A. pentru teza de doctorat cu titlul "Studiu strategic privind Asia Centrală în contextul securității naționale" și conferit prin Ordinul ministrului nr. 5581MD/03.12.2013. (verso dosar, vol. I) Prin Hotărârea nr. 590134/28.11.2018 a Comisiei de Etică Universitară a Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul s-a aprobat raportul de analiză nr. 589972/16.11.2018 prin care se confirmă suspiciunea de plagiat, reținându-se că s-a conchis de Comisia de analiză că există preluări integrale sau parțiale din textul sursă, fără citarea acesteia și fără menționarea autorului, fie în teză, fie în bibliografie. Prima instanță a reținut că au existat vicii de legalitate în desfășurarea procedurii administrative ce au compromis posibilitatea titularului tezei de doctorat în aș susține apărările pe care le considera necesare în scopul contestării faptelor ce îi erau imputate și care trebuiau să fie cunoscute de specialiștii CNATDCU. Curtea de Apel a făcut referire la existența viciilor de informare a intimatului de către Academia Națională de Informații Mihai Viteazul, cu consecința nelegalității Hotărârii Comisiei de etică ANIMV nr. 590134/28.11.2018, cât și la analiza formală efectuată la nivelul CNATDCU în raport de conținutul concret al actelor emise de această autoritate publică, având consecința nelegalității Deciziei CNATDCU nr. 16876/15.03.2019. Ca atare, concluzia instanței a fost aceea că, din moment ce aceste două categorii de operațiuni administrative provenind de la pârâta ANIMV și pârâtul CNATDCU sunt viciate legal, Ordinul MEN nr. 4458/11.07.2019 este afectat de nulitate, lipsind baza emiterii sale în condiții de legalitate. Înalta Curte apreciază că prima instanță a analizat în mod detaliat și judicios dispozițiile normative incidente pe subiectul analizat, susținerile părților litigante, precum și întregul probatoriu administrat în cauză, iar concluzia la care a ajuns este corectă. Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor de nelegalitate formulate de recurenți, subsumate motivelor de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: 5.2. Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.: ("când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității"), Motivul de casare în discuție are în vedere neregularități procedurale, precum și nerespectarea unor principii fundamentale care guvernează desfășurarea procesului, în speță, principiul dreptului la apărare și principiul dreptului la un proces echitabil. Recurentul Ministerul Educației invocă încălcarea dreptului său la apărare de către prima instanță, neregularitate care antrenează nulitatea hotărârii judecătorești contestate, conform prevederilor art. 174 C. proc. civ. În concret, partea arată că a formulat note scrise prin intermediul cărora și-a exprimat poziția procesuală, însă instanța de fond nu le-a nominalizat și nici nu le-a analizat în cuprinsul sentinței. Înalta Curte apreciază că motivul de casare analizat este nefondat. Într-adevăr, la termenul de judecată din data de 01.04.2021, recurentul a depus la dosar documentația care a stat la baza emiterii ordinului contestat în cauză, precum și note scrise. Însă, contrar susținerilor acestuia, prima instanță le-a analizat și s-a pronunțat motivat asupra acestora. 5.3. Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.: ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei") Recurentul Serviciul Român de Informații - Academia Națională de Informații "Mihai Viteazul" menționează că sentința atacată este, pe de o parte, sumar motivată, iar, pe de altă parte, cuprinde considerente contradictorii. Înalta Curte apreciază că motivul de casare analizat este nefondat. Potrivit prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților." Ipotezele legale în care se poate reține nemotivarea unei hotărâri judecătorești, conform motivului de casare analizat, sunt: existența unei contrarietăți între considerentele hotărârii, contrarietatea evidentă între dispozitiv și considerente, omisiunea motivării soluției din dispozitiv, precum și prezentarea în exclusivitate a unor motive străine de natura pricinii. În urma verificării conținutului hotărârii recurate, instanța de control judiciar apreciază că niciuna dintre ipotezele legale subsumate motivului de casare analizat nu se regăsesc în cauza de față. Prima instanță a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată, sentința nu cuprinde considerente contradictorii, nu există contradicții între considerentele reținute în aceasta și soluția pronunțată care să conducă la concluzia că nu se poate analiza raționamentul logico-juridic în baza căruia a fost pronunțată. Sumarizând, se poate afirma faptul că hotărârea judecătorească analizată răspunde cerințelor impuse de prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în contextul în care, în cuprinsul acesteia se regăsesc prezentate situația de fapt dedusă judecății, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, precum și arătarea argumentelor pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au respins cererile părților. În fine, trebuie menționat și faptul că o parte dintre criticile de nelegalitate prezentate de recurent în dezvoltarea acestui motiv de casare se subsumează, în realitate, motivului de recurs nominalizat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., urmând a fi analizate de instanța de control judiciar în cadrul acestuia din urmă. 5.4. Motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material") Cu titlu prealabil, Înalta Curte, având în vedere similitudinea criticilor de nelegalitate invocate de recurenți în dezvoltarea acestui motiv de casare, va proceda la prezentarea și la analizarea acestora în mod grupat. 5.4.1. Prima critică de nelegalitate formulată de recurenți vizează concluzia greșită a instanței de fond în privința încălcării dreptului la apărare al intimatului A.. În concret, recurenții susțin faptul că intimatul a fost informat la data de 13.11.2018 de către Academia Națională de Informații "Mihai Viteazul" de depunerea sesizării privind existența unei situații de plagiat, iar acesta a fost invitat să formuleze o poziție cu privire la faptele imputate până la data de 20.11.2018. Intimatul nu a comunicat niciun punct de vedere până la data indicată, motiv pentru care a fost informat din nou la data de 28.11.2018 asupra faptului că urmează să fie analizată în acea zi sesizarea care îl privește și are posibilitatea de a prezenta punctul său de vedere. În atare condiții, în raport de poziția pe care a înțeles să o adopte, intimatul nu poate invoca cu temei încălcarea dreptului său la apărare. Înalta Curte apreciază că este nefondată critica de nelegalitate analizată. OMENCS nr. 3482/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (în vigoare în perioada de referință), în Anexa nr. 2, prevede, la art. 11, faptul că: "MENCȘ transmite sesizarea în formă anonimizată către instituția de învățământ superior sau, după caz, Academia Română și solicită un punct de vedere cu valoare consultativă, care trebuie formulat și transmis în termen de 30 de zile de la înregistrarea sesizării.". În plus, art. 13 din aceeași reglementare menționează faptul că: "IOSUD informează oficial titularul diplomei de doctor despre existența unei sesizări privind teza de doctorat elaborată de acesta.". Totodată, la art. 14 se arată că: "(1) În termen de 30 de zile de la data înregistrării sesizării, IOSUD transmite către CNATDCU, prin adresă înregistrată oficial la MENCȘ, punctul de vedere cu privire la soluționarea sesizării. (2) Punctul de vedere al IOSUD va cuprinde următoarele: a) propunerea de menținere/retragere a titlului de doctor, semnată de rector sau, după caz, de președintele Academiei Române; b) documentele și reglementările interne, în vigoare la data înmatriculării la doctorat a autorului tezei de doctorat și aplicabile la data susținerii publice, care au fundamentat această propunere, în principal hotărârea Comisiei de etică universitară, avizată juridic; c) o informare asupra altor măsuri interne stabilite în cazul în care s-a constatat încălcarea eticii universitare… ". Din analiza dispozițiilor normative anterior citate, rezultă faptul că prima informare a titularului diplomei de doctor despre existența unei sesizări privind teza de doctorat elaborată de acesta se efectuează de către IOSUD (instituția care a organizat programul de doctorat, în cauza de față fiind vorba despre Academia Națională de Informații Mihai Viteazul). Prin adresa nr. x/09.11.2018 emisă de Academia Națională de Informații Mihai Viteazul către dl. A., transmisă prin poștă și recepționată la 13.11.2018, i s-a indicat intimantului faptul că i-a fost reproșată plagierea tezei de doctorat, context în care a fost invitat să formuleze o poziție cu privire la faptele imputate până la data de 20.11.2018. Înalta Curte apreciază că este corectă observația primei instanțe în sensul că din conținutul informării emise de IOSUD nu rezultă că i s-ar fi indicat intimatului - titular al tezei de doctorat - în ce constă acea suspiciune de plagiat, lipsind orice indiciu sau informație vizând ceea ce fundamenta în concret suspiciunea respectivă de plagiat. În același sens, prin adresa nr. x/22.11.2018, IOSUD i-a indicat intimatului A. că în urma analizei tehnice a tezei de doctorat s-a constatat existența unor situații de similitudine, iar acesta a fost invitat să formuleze un punct de vedere până la data de 28.11.2018; adresa menționată a fost transmisă prin poștă, rezultând a fi fost recepționată de parte la data de 28.11.2018, când sesizarea a fost analizată de autoritatea competentă. În raport de conținutul informărilor, în mod justificat instanța de fond a raționat în sensul că IOSUD și-a îndeplinit doar formal obligația de informare a titularului tezei de doctorat analizate cu privire la suspiciunea de plagiat ce a fost formulată. În condițiile în care partea nu a cunoscut datele din cuprinsul sesizării nu a putut fi în măsură să prezinte apărări pertinente cu privire la aspectele referitoare la plagiat. În mod indiscutabil, o astfel de modalitate de îndeplinire a obligației de informare a fost în măsură să lezeze dreptul la apărare al titularului tezei de doctorat analizate, întrucât acesta nu a fost în măsură să prezinte un punct de vedere argumentat pe aspectele ce îi erau imputate înainte de deliberarea Comisiei de etică universitară și adoptarea de către această Comisie a Hotărârii nr. 589972/16.11.2018. 5.4.2. A doua critică de nelegalitate formulată de recurenți vizează concluzia greșită a instanței de fond în privința analizei formale efectuate de CNATDCU, cu consecința reținerii nelegalității Hotărârii CNATDCU nr. 16876/15.03.2019 Prima instanță a concluzionat în sensul că CNATDCU nu a realizat în mod direct o verificare asupra tezei de doctorat litigioase, ci o verificare mediată, din moment ce nu se identifică niciun raport de verificare întocmit la nivelul CNATDCU sau dispus de acesta, ci doar analize asupra raportului de verificare efectuat în cadrul Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul". De asemenea, instanța a apreciat că CNATDCU trebuia să manifeste o diligență mai accentuată, spre a se asigura că titularul sesizării nr. 2545/17.10.2018 este diferit de entitatea de la care emană raportul de analiză pe baza căruia se fundamentează în mod esențial concluziile deciziei litigioase nr. 16876/2019, câtă vreme probele administrate nu indică o informare legală a titularului tezei de doctorat cu privire la sesizarea formulată împotriva sa. Înalta Curte apreciază că este nefondată critica de nelegalitate analizată. OMENCS nr. 3482/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, în Anexa nr. 2, Capitolul IV intitulat "Analiza sesizării la nivelul CNATDCU", prevede, la art. 17 alin. (1) și (2), faptul că: "(1) Din data constituirii comisiei de lucru, membrii acesteia analizează independent sesizarea și documentele încărcate pe platforma națională și formulează un punct de vedere scris cu privire la sesizare, apoi convin în cadrul unei reuniuni de lucru, care poate fi organizată și electronic, asupra unui raport comun. (2) Raportul va cuprinde și o propunere motivată de menținere sau, după caz, de retragere a titlului de doctor." Contrar susținerilor recurenților, este pertinentă observația făcută de instanța de fond în sensul că procesele-verbale din data de 08.02.2019 întocmite la nivelul Comisiei de analiză de către cei doi membri ai acesteia nu conțin vreo argumentare mai amplă asupra existenței plagiatului imputat tezei de doctorat elaborate de intimat, ci motivarea extrem de succintă implică trimiteri la raportul comisiei de analiză nr. 589972/16.11.2018 și hotărârea Comisiei de etică universitară nr. 590134/28.11.2018, deci operațiuni realizate la nivelul Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul. . Un raport de analiză aparent mai detaliat a fost întocmit de către al treilea membru al Comisiei CNATDCU, prof. univ. dr. B., care a formulat constatări pe baza raportului de verificare a tezei de doctorat. 5.4.2. A treia critică de nelegalitate formulată de recurenți vizează nesancționarea intimatului de către prima instanță pentru nerespectarea termenului de contestare a Hotărârii CNATDCU nr. 16876/15.03.2019 Înalta Curte reține faptul că hotărârea anterior nominalizată a fost comunicată intimatului prin adresa nr. x/18.03.2019, recepționată la 21.03.2019 . Nici decizia CNATDCU nr. 16876/15.03.2019 și nici adresa de comunicare nr. x/18.03.2019 emisă de CNATDCU nu indică dreptul și obligația persoanei interesate de contestare a respectivei decizii, ci doar indică rezoluția de retragere a titlului de doctor conferit intimatului. Nominalizarea în preambulul acestei decizii a OMENCS nr. 3482/2006 nu este suficientă pentru a complini lipsa mențiunii aflate în discuție. Cu alte cuvinte, recurenții nu pot invoca propria culpă pentru a susține cu temei faptul că intimatul nu a contestat decizia CNATDCU nr. 16876/15.03.2019 în termenul de 10 zile prevăzut de art. 24 din Anexa nr. 2 la OMENCS nr. 3482/2006. 5.4.3. Față de cele ce preced, instanța de control judiciar apreciază că nu este fondat motivul de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 și art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile, ca nefondate. PENTRU ACESTE MOTIVE,