ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 714/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 714/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, la 28.02.2018, reclamantul Sindicatul Național Sport și Tineret - în numele și pentru membrii săi A., B., C., D., E., F., G., H., I. și J. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Tineretului și Sportului și Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Vrancea,
- 1. constatarea nulității absolute a deciziilor prin care au fost stabilite drepturile salariale ale reclamanților cu încălcarea dispozițiilor legale privind salariul minim brut garantat în plată, stabilit prin H.G. nr. 1/2017 și H.G. nr. 846/2017, și acordarea sportului de vechime conform art. 11 din Legea nr. 284/2010 și art. 10 din Legea nr. 153/2017, pentru un program complet de lucru
- 2. obligarea pârâților la recalcularea, defalcat, a drepturilor salariale lunare (salariul de bază și sportul de vechime) cuvenite fiecărui reclamant, începând cu data de 01.02.2017 și până în prezent
- 3. obligarea pârâtei Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Vrancea la emiterea, în termen de 20 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, pentru fiecare dintre reclamanți, a unei noi decizii prin care salariul lunar să fie stabilit prin aplicarea sporului de vechime cuvenit fiecărui reclamant la salariul de bază, așa cum este prevăzut prin deciziile individuale sau stabilit conform H.G. nr. 1/2017 și H.G. nr. 846/2017, cu luarea în considerare a majorării de 20% operate prin Legea nr. 152/2017
- 4. obligarea pârâților la calcularea și plata diferențelor salariale, respectiv dintre suma stabilită conform pct. 2 și 3 și dintre suma efectiv încasată, începând cu data de 01.02.2017 și până la emiterea noului act adițional, actualizate cu indicele de inflație
- 5. obligarea pârâților la plata dobânzii legale aferente diferențelor la drepturi salariale neachitate, calculate conform pct. 4
- 6. obligarea pârâtului Ministerul Tineretului și Sportului la alocarea și virarea către pârâta Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Vrancea a fondurilor necesare achitării integrale a drepturilor recunoscute
- 7. obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Sentința civilă nr. 5547 din 21 septembrie 2018, Tribunalul București a admis excepția necompetenței teritoriale, ridicată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vrancea.
A reținut instanța dispozițiile art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004 și faptul că reclamanții domiciliază pe raza teritorială a Tribunalului Vrancea.
Hotărârea celei de-a doua instanțe
Tribunalul Vrancea, prin încheierea de ședință din 19 decembrie 2018, a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, ridicată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului București.
A reținut instanța că, în cauză, reclamantul-sindicat are sediul în București, și că, în raport cu Decizia nr. 1/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, organizația sindicală nu are calitate de reprezentant, ci are calitate procesuală activă, formulând o cerere de chemare în judecată în numele membrilor săi.
De asemenea, a apreciat instanța că, în raport cu data introducerii acțiunii, 28.02.2018, competența teritorială stabilită prin Legea nr. 554/2004 era alternativă, și nicidecum exclusivă, reclamantul putând sesizat atât instanța de la sediul său cât și instanța de la sediul pârâților.
Ulterior, la 02.08.2018, articolul 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a fost modificat, în sensul stabilirii unei competențe teritoriale exclusive, însă prima instanță sesizată nu se putea prevala de aceste dispoziții legale, acțiunea fiind introdusă anterior modificării.
Constatând ivit conflict negativ de competență, Tribunalul Vrancea a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.
Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență
Înalta Curte constată că, în cauză, acțiunea a fost formulată de Sindicatul Național Sport și Tineret în numele membrilor săi de sindicat.
Instanțele aflate în conflict s-au constatat necompetente teritorial în raport cu sediul/domiciliul reclamantului.
În privința competenței materiale de soluționare a cauzei, întrucât reclamanții sunt funcționari publici, sunt aplicabile dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora "Art. 109. - Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".
Fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în vigoare la data formulării acțiunii, conform cărora "Reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale".
În cauză, este de observat faptul că acțiunea în contencios administrativ a fost formulată de Sindicatul Național Sport și Tineret, în numele membrilor de sindicat, cererea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011, conform cărora:
"Art. 28. - (1) Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși.
(2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres".
În condițiile în care prevederile art. 28 din Legea nr. 62/2011 își aveau corespondentul în dispozițiile art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (reglementarea anterioară care a fost abrogată de Legea nr. 62/2011), este obligatorie, conform art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., dezlegarea dată prin Decizia nr. 1/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-au decis următoarele:
"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011) stabilește că organizațiile sindicale au calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat."
Chiar dacă decizia a fost pronunțată cu privire la litigiile de muncă, ea este pe deplin aplicabilă, în ceea ce privește calitatea procesuală a sindicatelor, și în cazul raporturilor de serviciu, legitimarea procesuală a acestor entități având același izvor.
Întrucât Sindicatul Național Sport și Tineret are calitate procesuală activă, iar prezentul litigiu vizează raporturile de serviciu ale reclamanților, se constată că, în aplicarea art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum era în vigoare la data formulării acțiunii introductive de instanță, sindicatul reclamant a optat pentru instanța de la sediul său din București.
Astfel, competența de soluționare a acțiunii în primă instanță revine Tribunalului București, sindicatul reclamant având sediul în circumscripția acestei instanțe.
Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență
Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții B., C., D., E., F., G., H., I. J. și A. prin Sindicatul Național Sport și Tineret în contradictoriu cu pârâții Ministerul Tineretului și Sportului și Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Vrancea în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 februarie 2019.
Procesat de GGC - NN