ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6800/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6800/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Înaltei Curți de
Casație și Justiție contestatoarea A.M.R. a formulat recurs împotriva Hotărârii
Plenului C.S.M. din 27 iunie 2013, prin care i-a fost respinsă cererea de
valorificare a examenului de promovare în funcție susținut la 3 martie 2013 și
a solicitat anularea Hotărârii nr. 772din 2013 și obligarea C.S.M. la
valorificarea examenului de promovare în funcție de execuție din data de 3
martie 2013 și promovarea sa la Tribunalul București, secția a II-a penală, începând
cu data de 1 septembrie 2013.
În motivarea cererii
s-a arătat că la 3 martie 2013, contestatoarea a susținut examenul de promovare
în funcția de execuție candidând pe un loc la Tribunalul București, secția a
II-a penală, clasându-se pe locul 2, iar la 21 martie 2013 au fost validate
rezultatele de către C.S.M., iar în termen de 3 luni, adică până la 21 iunie 2013,
se putea cere valorificarea examenului, în măsura vacantării postului la
Tribunalul București, secția a II-a penală.
La data de 29 mai 2013
a fost vacantat un loc la Tribunalul București, secția a II-a penală, prin
demisia unui judecător, la acea dată fiind publicat Decretul Președintelui
României de eliberare din funcție, iar contestatoarea a formulat cerere de
valorificare a rezultatului concursului.
La data de 4 iunie 2013
cererea de valorificare a fost amânată pe motivul că trebuie să se ia în
discuție o cerere de transfer, deși nu exista nicio cerere de transfer, iar
sesiunea de transferuri avusese loc la data de 23 mai 2013 și o nouă sesiune
trebuia să aibă loc peste 2 luni.
La data de 20 iunie 2013,
cu încălcarea dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Regulamentul privind
transferurile, s-a organizat o nouă sesiune de transferuri și s-a luat în
discuție o cerere de transfer a domnului judecător B.M. de la Tribunalul Prahova
la Tribunalul București, fiind repartizat la secția a II-a penală, cu
nerespectarea principiului specializării (jud. B.M. era specializat în materia
civilă) iar în ședința din 27 iunie 2013 a fost respinsă cererea contestatoarei
de valorificare a examenului.
Contestatoarea a
apreciat că Hotărârea nr. 297/2007 nu este aplicabilă în speță, deoarece cele
două drepturi, dreptul de transfer și dreptul de valorificare trebuie să se
compare ținând cont de specializarea fiecărui judecător, or, în speță, domnul
judecător B.M. a fost transferat de la o secție civilă a Tribunalului Prahova
la o secție penală a Tribunalului București.
S-a precizat de către
contestatoare că, deși a existat post vacant la secția a II-a penală, a
Tribunalului București, C.S.M., prin amânarea succesivă a cererii sale de
valorificare și admiterea cererii de transfer cu nerespectarea dispozițiilor
legale, a determinat ocuparea acestui post, dar începând cu 1 august 2013.
Conform art. 2 alin.
(1) teza a II-a din Regulamentul privind transferurile nu se poate admite o
cerere de transfer pe un post de conducere, or, în cauză, la data admiterii
cererii de transfer nu erau posturi de execuție vacante, ci erau aferente
posturilor de conducere, astfel că, susține contestatoarea, în mod nelegal s-a
admis cererea de transfer a domnului judecător Bălănescu Mihai, determinând
ocuparea postului vacant și respingerea cererii de valorificare.
Cererea de transfer
s-a admis începând cu 1 august 2013, deci la 27 iunie 2013 când s-a soluționat
cererea de valorificare postul mai era vacant, iar contestatoarea a arătat că
în intervalul 27 iunie 2013 - 1 august 2013, când a operat transferul, s-au
putut vacanta posturi la secțiile civile, post pe care va fi mutat judecătorul
transferat, conform specializării, iar postul ocupat la secția penală va fi
vacant, dar n-ar putea fi ocupat prin valorificare deoarece termenul de 3 luni
a expirat.
Toate acestea
dovedesc o practică neunitară, imprevizibilă și discreționară a C.S.M. ce a
afectat dreptul contestatoarei la promovare în funcția de execuție.
S-a solicitat
anularea Hotărârii Plenului C.S.M. din 27 iunie 2013 prin care s-a respins
cererea contestatoarei de valorificare a examenului de promovare în funcția de
execuție, obligarea C.S.M. la valorificarea examenului de promovare în funcția
de execuție și promovarea la Tribunalul București, secția a II-a penală,
începând cu 1 septembrie 2013.
La 12 august 2013
contestatoarea a formulat precizări la contestația inițială și a arătat că în ședința
Plenului C.S.M. din 27 iunie 2013, prin Hotărârea nr. 733, s-a hotărât ocuparea
pe o perioadă nedeterminată a două posturi vacante temporar la Tribunalul
București, respectiv postul judecătorilor B.M. și U.M., ultimul fiind judecător
la secția a II-a penală a T.M.B., astfel că exista post vacant.
Deși exista post
vacant, C.S.M. nu a admis cererea de valorificare cu toate că solicitase
anterior valorificarea chiar și pe un post vacant temporar, iar C.S.M. nu poate
invoca depășirea termenului de valorificare de 21 iunie 2013 deoarece Înalta
Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, și
Hotărârea din 13 decembrie 2011 au statuat că se poate dispune valorificarea
examenului de promovare pe posturi de execuție cu odată ulterioară expirării
cererii de valorificare, ca urmare a unor măsuri dispuse în interiorul
termenului de valorificare, în cauză T.M.B. a solicitat ocuparea postului
judecătorului U.M. la 17 iunie 2013 și nu prezintă relevanță că C.S.M. a luat
în discuție cererea T.M.B. abia la 27 iunie 2013.
S-a apreciat că aceasta
este încă un motiv, alături de cele invocate inițial, pentru a se dispune
anularea Hotărârii din iunie 2013 a Plenului C.S.M. și obligarea C.S.M. la
promovarea contestatoarei la Tribunalul București.
C.S.M. a formulat
întâmpinare și a solicitat respingerea contestației ca nefondată, având în
vedere că Hotărârea din 27 iunie 2013 a vacantat un post la secția a II-a
penală a Tribunalului București dar ulterior expirării termenului de
valorificare, iar cererea de transfer a judecătorului Bălănescu Mihai a fost
analizată în virtutea priorității stabilite prin Hotărârea din 2007 a Plenului
C.S.M.
După analiza
motivelor contestației, a probelor administrate, Înalta Curte va respinge
contestația pentru următoarele considerente:
Contestatoarea A.M.R.
a participat la concursul de promovare în funcții de execuție organizat la 3
martie 2013 candidând pentru un post la secția a II-a penală a Tribunalului
București.
Pentru secția a II-a
penală a Tribunalului București, a fost scos la concurs un simplu post vacant,
iar contestatoarea s-a clasat pe poziția a doua.
Pentru că media
obținută i-a permis, contestatoarea a solicitat, în conformitate cu art. 30 alin.
(1) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de
promovare a judecătorilor aprobat prin Hotărârea din 21 septembrie 2006 a
C.S.M., valorificarea rezultatului obținut.
Prin Hotărârea
Plenului C.S.M. din 27 iunie 2013 a fost respinsă cererea contestatoarei cu
motivarea că, din datele existente la Direcția Resurse Umane și Organizare, la
data de 21 iunie 2013 (când expira termenul de 3 luni pentru valorificarea
rezultatelor concursului de promovare în funcții de execuție din 3 martie 2013)
nu existau posturi vacante de execuție sau posturi care să devină vacante cu o
dată ulterioară expirării termenului de valorificare, ca urmare a unor măsuri
dispuse în interiorul termenului de valorificare.
Contestatoarea a
susținut că a existat un post vacant la secția a II-a penală a Tribunalului
București prin demisia unui judecător al acelei secții la 29 mai 2013, când a
fost publicat în M. Of. decretul Președintelui României de eliberare din
funcție, iar pe acest post a fost transferat, în mod nelegal, un judecător de
la Tribunalul Prahova, însă, aceste susțineri sunt nefondate.
Prin Hotărârea din 20
iunie 2013 a secției pentru judecători a C.S.M. a fost admis transferul
judecătorului B.M. de la Tribunalul Prahova la Tribunalul București, având în
vedere că acesta formulase o cerere de transfer.
În aceste condiții,
C.S.M. a avut de soluționat o cerere de valorificare a rezultatelor unui
concurs de promovare în funcție de execuție și o cerere de transfer pentru
aceeași instanță, respectiv Tribunalul București.
Conform art. 1 din
Hotărârea din 19 aprilie 2007 a Plenului C.S.M. „cererile de valorificare
formulate de candidații la concursul de promovare au prioritate atunci când vin
în concurs cu cereri de transfer ale candidaților care au fost admiși pentru
promovare pe loc la concurs și nu au prioritate atunci când vin în concurs cu
alte cereri de transfer, formulate de alți judecători sau procurori decât aceia
care au promovat pe loc în urma concursului”.
În raport de aceste
dispoziții, se constată că, în mod legal, a fost analizată, cu prioritate,
cererea de transfer a judecătorului B.M.
Deși contestatoarea a
apreciat că transferul ar fi fost dispus cu încălcarea dispozițiilor art. 2 alin.
(2) din Regulamentul privind transferurile pentru că a fost organizată o
analiză a cererilor de transfer deși nu au trecut 2 luni de la precedente
analiză, se constată că aceste susțineri sunt nefondate.
Prin Hotărârea din 4
iunie 2013 a Plenului C.S.M. s-a analizat tocmai situația cererilor de transfer
ce vor veni în concurs cu cererile de valorificare nesoluționate și s-a stabilit
că cererile de valorificare vor fi soluționate ulterior celor de transfer.
De altfel, la data de
20 iunie 2013 a fost organizată sesiunea de transferuri, fiind analizate cereri
de transfer ale judecătorilor de la instanțe de toate gradele.
Oricum, în această
cauză nu se analizează legalitatea hotărârii C.S.M. prin care s-a dispus
transferul judecătorului B.M. de la Tribunalul Prahova la Tribunalul București.
Nici susținerile
contestatoarei referitoare la existența unui post vacant ca urmare a emiterii
Hotărârii din 27 iunie 2013 a Plenului C.S.M., nu pot fi primite.
Prin Hotărârea din 27
iunie 2013 a Plenului C.S.M. s-a dispus ocuparea pe o perioadă nedeterminată a
două posturi temporare vacante la Tribunalul București în condițiile art. 134
1
din Legea nr. 304/2004, în considerentele hotărârii precizându-se că cele două
posturi sunt cele ale judecătorilor B.M. și U.M., judecători care au fost
detașați în anul 2013 pentru o perioadă de 3 ani.
După cum se poate
observa, cele două posturi vor putea fi ocupate numai după data de 27 aprilie 2013,
în raport de hotărârea Plenului C.S.M. și ele au devenit vacante după data de
21 iunie 2013, dată la care expiră termenele de 3 luni pentru valorificarea
rezultatelor concursului din 3 martie 2013, astfel că, în mod legal C.S.M. nu o
putea promova pe contestatoare pe unul dintre aceste posturi.
De asemenea, în
raport de data emiterii Hotărârii din 27 iunie 2013 nu sunt incidente nici
argumentele avute în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de
contencios administrativ și fiscal, în jurisprudența sa potrivit cărora pentru
soluționarea cererilor de valorificare a rezultatelor concursului de promovare
a judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție, pot fi utilizate și
posturile devenite vacante cu o dată ulterioară expirării termenului de
valorificare, ca urmare a unor măsuri dispuse în interiorul acestui termen.
Nu vor putea fi
reținute susținerile contestatoarei în sensul incidenței argumentelor din
jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru că Tribunalul
București ar fi cerut C.S.M. încă din 17 iunie 2013, anterior expirării
termenului de valorificare a rezultatelor concursului de promovare în funcții
de execuție, ocuparea pe o perioadă nedeterminată a postului ocupat de
judecătorul U.M., detașat la D.I.I.C.O.T., începând cu 1 iulie 2013, deoarece,
așa cum s-a arătat, Înalta Curte a subliniat că măsurile trebuie să fie dispuse
în interiorul acestui termen și nu cerute.
S-ar fi putut analiza
incidența argumentelor reținute în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, numai dacă măsura
ocupării pe o perioadă nedeterminată a celor două posturi vacante la Tribunalul
București în condițiile art. 134
1
din Legea nr. 304/2004 s-ar fi
dispus de către Plenul C.S.M. până la 21 iunie 2013, dar cum măsura a fost
dispusă la 27 iunie 2013, contestatoarea nu ar putea să solicite promovarea pe
unul dintre cele două posturi pentru că nu era vacant la 21 iunie 2013.
Pentru toate aceste
considerente, contestația va fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația
formulată de A.M.R. împotriva Hotărârii din 27 iunie 2013 a Plenului C.S.M., ca
nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 18 octombrie 2013.