ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1199/2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1199/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra contestației

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

A) Prin contestația

înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 24 iulie

2013, sub nr. 4037/1/2013, contestatoarea P.L.S., judecător la Judecătoria

Brașov, a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al

Magistraturii, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care:

la 4 iunie 2013, când Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat

promovarea pe postul vacant de execuție existent la Tribunalul Brașov, secția a

II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin valorificarea

rezultatelor concursului de promovare în funcții de execuție din 3 martie 2013,

nu a luat în discuție toate cererile de valorificare ce vizau respectivul post;

anularea hotărârii nr. 499/2013 a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii prin care s-a admis cererea de valorificare a d-nei judecător S.C.O.;

ca Plenul Consiliului Superior al Magistraturii să analizeze promovarea în

postul vacant de execuție la 4 iunie 2013 la Tribunalul Brașov, secția a II-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal, luând în considerare toate

cererile de valorificare pentru respectivul post existente până la 4 iunie

2013;

sau, în cazul în care

se va considera că este posibil, să fie analizat cazul pe fond;

(b) (i) să se

constate că în conformitate cu regulamentul privind organizarea și desfășurarea

concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor în vigoare la momentul

concursului, contestatoarea, cu media 9,525 obținută la drept civil, (și nu

d-na S.C.O. cu media 9,100 obținută la drept internațional privat), era

îndreptățită să fie promovată pe postul de execuție vacant la 4 iunie 2013 la

Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal;

(ii) să fie obligat Consiliul

Superior al Magistraturii să emită o nouă hotărâre prin care să dispună

promovarea contestatoarea pe postul de execuție vacant la Tribunalul Brașov, secția

a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

În motivarea

contestației, au fost învederate instanței următoarele:

Contestatoarea a

concurat la examenul de promovare din 3 martie 2013 pentru un post de execuție

la Tribunalul Brașov, secția I civilă, obținând media 9,525 la materia drept

civil. Nu a obținut postul urmărit și a formulat cerere de valorificare a

rezultatului de la concurs pentru postul vacant apărut ulterior la Tribunalul

Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

În procedura

valorificării s-au evidențiat următoarele probleme:

La 4 iunie 2013, când

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât asupra promovării prin

valorificare pe postul vacant la Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal, nu a luat în discuție decât cererea d-nei S.C.O.,

cu toate că pentru respectivul loc a formulat cererea de valorificare și

contestatoarea din prezenta cauză. Din ordinea de zi a ședinței din 4 iunie

2013 se observă că pentru locul vacant, a fost ales în prealabil candidatul

considerat a fi valorificabil și doar acesta a fost prezentat Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii pentru a hotărî valorificarea pe postul în discuție.

În aceste condiții, hotărârea

nr. 499/2003, prin care s-a dispus promovarea d-nei S.C.O., nu face deloc

referire la motivele pentru care ceilalți candidați la postul de execuție

vizat, inclusiv contestatoarea, au fost respinși și se poate doar presupune că:

- înainte de ședința

Plenului au fost aleși „câștigătorii”, iar Plenul a îndeplinit o formalitate

promovându-i pe aceștia;

- lista candidaților

ce urmau să fie promovați e posibil să fi fost întocmită anterior ședinței

Plenului în virtutea unei hotărâri ce urma să fie adoptată și stabilea

algoritmul promovării în cazul valorificării (hotărârea Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 489/2013).

Se constată însă că hotărârea

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 489/2013, ce stabilește

criterii de valorificare, nu a fost publicată nici până la data sesizării

instanței cu prezenta contestație, astfel că ea nu putea produce efecte în 4

iunie 2013.

În cadrul procedurii de

valorificare, punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii (exprimat

în ședința Plenului din 27 iunie 2013, când cererea de valorificare formulată de

contestatore a fost respinsă) a fost acela că nu au fost considerate secții de aceeași

specializare secțiile civile cu cele de civil, contencios administrativ și fiscal,

dar au fost considerate de aceeași specializare secția penală cu secția pentru cauze

pentru minori și familie.

Problema a fost greșit

enunțată, deoarece intimatul nu trebuia să cerceteze dacă secțiile sunt de aceeași

specializare, ci dacă ele au specializări comune. Or, în ambele situații anterior

menționate, secțiile aveau specializări comune.

Dezlegarea corectă a problemei

trebuia să fie în sensul că secția civilă cu secția civilă, de contencios administrativ

și fiscal au specializare comună (civil), iar secția penală și secția pentru minori

și familie au, de asemenea, specializare comună (penal). Soluția adoptată de Consiliul

Superior al Magistraturii este însă de o contrarietate zdrobitoare.

Problema valorificării

în funcție de secție și specializare a fost în cele din urmă corect rezolvată în

aceeași zi, 4 iunie 2013, de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin

hotărârea nr. 545/2013, prin care s-a modificat regulamentul de promovare în funcții

de execuție, în sensul că: la instanțe unde funcționează mai multe secții pentru

care s-au scos la concurs posturi pentru a căror ocupare este necesară cel puțin

o specializare comună, candidații pot solicita valorificarea la mai multe secții,

dacă pentru ocuparea posturilor este necesară cel puțin o specializare comună.

Astfel, este și mai evident

că urmând actualele prevederi legale ale regulamentului, contestatoarea este îndreptățită

să promoveze pe postul de execuție vacant la Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă,

de contencios administrativ și fiscal, întrucât este evident că secția I și secția

a II-a au în comun specializarea drept civil.

Posibilitatea valorificării

la mai multe secții dacă au specializare comună exista și prin aplicarea regulamentului

în forma precedentă.

Astfel, dacă până la modificare,

la art. 6 alin. (4) nu erau permise opțiuni multiple la concurs pentru secțiile

aceleiași instanțe, art. 30 permitea însă valorificarea la alte secții decât cea

pentru s-a optat la înscrierea la concurs. În speța de față, chiar dacă la înscrierea

la concurs, contestatoarea a optat, conform art. 6 alin. (4), pentru secția I civilă

a Tribunalului Brașov, conform art. 30, la valorificare putea opta și pentru altă

secție a aceleiași instanțe. De altfel, posibilitatea de a opta la valorificare

pentru altă secție decât cea pentru care s-a optat la înscrierea la concurs a fost

acceptată de Consiliul Superior al Magistraturii și reiterată în nenumărate hotărâri.

Prin modificarea Regulamentului

în 4 iunie 2013, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a invalidat propria

apreciere asupra art. 30 din Regulament, exprimată în ședința din 4 septembrie 2008,

publicată de site-ul Consiliului Superior al Magistraturii privind Dosarul nr. 26590/1154/2008,

conform căreia este posibilă valorificarea pe altă secție decât cea pentru care

s-a optat la înscrierea la concurs, dacă secțiile sunt de aceeași specializare.

Împotriva vechii aprecieri

asupra art. 30 din Regulament pot fi reținute următoarele argumente:

Dacă sunt interpretate

dispozițiile art. 30 din Regulament, raportat la art. 6, se constată că la valorificare

candidatul nu este limitat doar la opțiunea secției exprimată la înscriere, însă

trebuie avut în vedere că unul din obiective fiind specializarea judecătorilor,

este normal ca ei să fie testați pentru promovare în corelație cu specializarea

la care urmează să-și exercite profesia.

În adoptarea punctului

de vedere din 4 septembrie 2008 s-a pierdut din vedere posibilitatea ca secțiile,

chiar dacă nu sunt de specializare identică, să aibă totuși specializare comună,

una din secții putând fi mixtă, incluzând și specializarea celeilalte. Alegând la

valorificare o secție ce are cel puțin o specializare comună cu cea pentru care

a optat la înscrierea la concurs candidatul, evident este garantată „respectarea

principiului specializării judecătorilor în întreaga carieră a acestora, inclusiv

în ceea ce privește promovarea în funcții superioare de execuție”, cum a fost enunțat

de Consiliul Superior al Magistraturii.

Aprecierea din 4 septembrie

2008, referitoare la art. 30 din Regulament, a fost dată în cu totul alt context

decât valorificarea candidaților, subiectul dezbaterii fiind alegerea materiei de

concurs la care poate fi testat un candidat.

Aprecierile Consiliului

Superior al Magistraturii asupra art. 30 din Regulament au evoluat de-a lungul anilor,

aprecierea din 4 septembrie 2008 nefiind prima.

Astfel, conform hotărârii

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 297/2007, erau inadmisibile cererile

de valorificare la altă secție decât cea pentru a fost exprimată opțiunea la înscriere.

La numai un an, în 4 septembrie

2008, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a nuanțat soluția și a admis

valorificarea pe altă secție, cu condiția să fie de aceeași specializare. Această

apreciere reprezintă însă doar un caz particular al soluției generale ce presupune

că nu în mod obligatoriu secțiile să fie de specializare identică, ci secțiile să

aibă specializare comună, iar candidatul să fi optat pentru acea specializare comună.

În final, la 4 iunie 2013,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a identificat soluția corectă și a

detaliat-o fără a mai lăsa loc de interpretări, ceea ce nu înseamnă însă că până

atunci nu se putea aplica.

Dacă Înalta Curte de Casație

și Justiție a validat aprecierea Consiliului Superior al Magistraturii din 4 septembrie

2008, a făcut-o doar relativ la condiția ca materia de concurs să fie corelată cu

specializarea postului de execuție vacant. În ceea ce privește condiția ca secția

pentru care candidatul a optat la înscriere și cea pentru care optează la valorificare

să fie de specializare identică, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat-o

îndoielnică și nu a validat-o (decizia nr. 3286/2007 a secția de contencios administrativ

și fiscal).

Un alt argument împotriva

practicii anterioare a Consiliului Superior al Magistraturii în privința valorificării

pe secții de specializare identică cu cea aleasă la înscrierea la concurs este evidențiat

de situația imediată valorificării. Astfel, dacă la concursul de promovare în funcții

de execuție desfășurat la 25 martie 2012, au fost valorificați pe secții de specializare

identică un număr de 44 de candidați, la momentul desfășurării următorului concurs,

doar 50% dintre ei mai erau pe posturile pe care au fost promovați.

Se constată astfel, că

o interpretare rigidă din partea Consiliului Superior al Magistraturii a dus la

situații inechitabile, contrare scopului examenului care nu poate fi decât acela

de a promova pe cei mai buni.

Ar fi nedrept și contrar

regulamentului ca pe postul de execuție vacant la Tribunalul Brașov, secția a II-a

civilă, contencios administrativ și fiscal, să fie promovat candidatul care a obținut

media 9,100 la materia drept internațional privat, în detrimentul candidatului (contestatoarei)

care a obținut media 9,525 la materia drept civil, atât timp cât regulamentul prevedea

valorificarea la secțiile aceleiași instanțe în ordinea mediilor, întocmai cum a

reținut și Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în câteva hotărâri (de exemplu,

hotărârea nr. 305/2007).

Având în vedere că toți

candidații ce au obținut medii mai mari decât contestatoarea la examenul de promovare

din 3 martie 2013 au promovat deja, aceasta a considerat că, obținând o medie de

9,525, trebuie să fie promovată la Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, prin valorificare, și nu candidata cu media de 9,100, ținându-se

cont că a optat pentru specializarea civil, care este specializarea comună secției

I civilă și secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

În drept, contestația

a fost întemeiată pe dispozițiile art. 29 alin. (7) și alin. (8) din Legea nr. 317/2004,

Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor

și procurorilor aprobat prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 621/2006, modificat.

B) La data de 2

septembrie 2013, petenta S.C.O. a formulat cerere de intervenție în interesul intimatului

Consiliul Superior al Magistraturii, prin care a solicitat, după admiterea în principiu

a acesteia, să se dispună respingerea contestației formulate și menținerea ca legală

a hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 499/2013.

Față de dispozițiile

art. 61 alin. (1) din noul C. proc. civ., interesul personal în formularea cererii

de intervenție a fost justificat prin faptul că în cauză s-a solicitat anularea

hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 499/2013, hotărâre

care constituie un act administrativ cu caracter individual al cărei destinatar

este petenta S.C.O. și prin care s-a dispus promovarea ei efectivă la Tribunalul

Brașov, secția a II-a civilă contencios administrativ și fiscal, în urma valorificării

rezultatului obținut la concursul de promovare în funcții de execuție desfășurat

în data de 3 martie 2013.

C) Prin întâmpinarea formulată

la data de 9 septembrie 2013, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat

respingerea contestației formulate de contestatoarea P.L.S., ca neîntemeiată, pentru

următoarele considerente:

Contestatoarea, judecător

la Judecătoria Brașov, a formulat, în condițiile art. 29 alin. (7) din Legea

nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările

și completările ulterioare, contestație împotriva hotărârii Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 499/2013, prin care s-a dispus promovarea efectivă

la Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal

a doamnei S.C.O., judecător la Judecătoria Brașov începând cu data de 1 iulie 2013,

ca urmare a rezultatului obținut la concursul de promovare în funcții de execuție

din 3 martie 2013.

Prin hotărârea Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 764/2013 a fost respinsă cererea de valorificare

a rezultatului obținut la concursul de promovare în funcții de execuție din data

de 3 martie 2013, formulată de doamna P.L.S., judecător la Judecătoria Brașov, hotărâre

care nu a fost atacată până în prezent.

Doamna S.C.O. a participat

la concursul de promovare în funcții de execuție din 3 martie 2013, a optat pentru

Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și

a obținut media 9,100, clasându-se pe poziția a doua.

Pentru promovarea efectivă

la Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal,

a fost scos la concurs un post, care a fost ocupat prin promovare de către candidatul

care s-a clasat pe primul loc, respectiv doamna Z.M., în baza hotărârii Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 301/2013. Ulterior, prin hotărârea ce

face obiectul prezentei contestații, a fost dispusă promovarea la Tribunalul Brașov,

secția a II-a civilă a doamnei judecător S.C.O., care s-a clasat pe poziția a doua,

dintre candidații care au optat pentru această secție.

Potrivit dispozițiilor

art. 4 alin. (2) din Regulamentul în vigoare la data organizării concursului de

promovare în funcții de execuție din data de 3 martie 2013, „Posturile scoase la

concurs se stabilesc de către Consiliul Superior al Magistraturii, în mod distinct

pentru promovarea efectivă, respectiv pentru promovare pe loc, pentru fiecare instanță

și fiecare parchet, inclusiv pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție, iar pentru tribunale și curți de apel, pe secții și specializări, în

urma consultării instanțelor și parchetelor în funcție de necesarul de resurse umane”.

Pentru tribunale și curți

de apel, candidații sunt obligați să aleagă una dintre specializările secției pentru

care au optat, iar fiecare candidat poate formula o singură opțiune cu privire la

felul promovării, instanță ori parchet la care solicită promovarea, respectiv secția

și specializarea pentru care optează,în conformitate cu prevederile art. 6

alin. (3

1

) și alin. (4) din același Regulament.

Potrivit principiului

neretroactivității legii, prevederile hotărârii Plenului Consiliului Superior

al Magistraturii nr. 545/2013 nu sunt incidente în speță, acestea nefiind valabile

pentru concursul de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor,

organizat la 3 martie 2013, ci pentru următoarele concursuri.

Potrivit rezultatelor

finale ale concursului de promovare, comunicate la data de 21 martie 2013, referitor

la Tribunalul Brașov, secția I civilă, pentru care contestatoarea a optat, doamna

judecător P.L.C. s-a clasat pe poziția a patra, obținând media generală 9,525.

Pentru promovarea efectivă

șa Tribunalul Brașov, secția I civilă, a fost scos la concurs 1 post, care a fost

ocupat prin promovare de către candidatul care s-a clasat pe primul loc, iar candidații

care s-au clasat pe pozițiile 2 și 3 au fost promovați prin valorificarea rezultatului

obținut la concurs, prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 500/2013.

Prin hotărârea Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 764/2013 a fost respinsă cererea de valorificare

a rezultatelor concursului de promovare formulată de contestatoare, întrucât nu

s-au mai vacantat posturi la Tribunalul Brașov, secția I civilă, pentru care doamna

judecător P.L.C. a optat.

Contestatoarea nu a făcut

dovada încălcării vreunui drept sau interes legitim și, mai mult, așa cum s-a statuat

în doctrină, dovedirea dreptului vătămat nu este de conceput, în spiritul principiilor

Constituției și ale dreptului în general, să fie realizată prin nesocotirea drepturilor

altuia, inclusiv ale autorității publice pârâte.

În concluzie, intimatul

Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că nu există motive de nelegalitate

a hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 499/2013 și a solicitat

respingerea contestației formulate de doamna judecător P.L.C., ca neîntemeiată.

D) La data de 19

septembrie 2013, contestatoarea P.L.C. a formulat completare la contestație, prin

care a solicitat, alături de admiterea petitelor inițiale, și anularea hotărârii

nr. 764/2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care i-a fost

respinsă cererea de valorificare a rezultatului obținut la concursul de promovare

în funcții de execuție din data de 3 martie 2013.

În completarea motivelor

expuse în contestația introductivă, contestatoarea a menționat următoarele:

La data de 4 iunie 2013,

când Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât asupra promovării prin

valorificare pe postul vacant la Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, nu a luat în discuție decât cererea d-nei S.C.O., cu media

9,100, cu toate că pentru respectivul loc a formulat cerere de valorificare și contestatoarea

P.L.C., aceasta având media 9,525.

La data de 4 iunie 2013,

era loc vacant la Tribunalul Brașov, iar contestatoarea îndeplinea condițiile prevăzute

de regulament pentru promovare pe acel loc (medie mai mare, specializarea drept

civil, comună cu a secției a II-a civilă, la care era locul vacant).

În mod nelegal, intimatul

Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a pus cererea pe ordinea de zi și nu a

analizat-o, alegând a priori doar una considerată de acesta eligibilă și trecând-o

pe ordinea de zi.

Ulterior, în 27 iunie

2013, în mod evident, sigura motivație pentru care s-a respins cererea contestatoarei

de valorificare nu putea fi decât aceea că nu mai sunt locuri vacante.

Hotărârea prin s-a respins

cererea de valorificare cuprinde argumente de neacceptat, în sensul că se admite

că a fost promovată o candidată cu medie mai mică decât a contestatoarei pe locul

vacant existent la secția a II-a civilă a Tribunalului Brașov, iar contestatoarea

nu mai are post vacant ca urmare a acestei situații, nefiind făcută în motivarea

hotărârii de respingere nicio mențiune că cererea contestatoarei nu a fost admisă

în raport de secția menționată.

Dacă cele două cereri

ar fi fost analizate în concurs, deoarece ambele vizau același post vacant, așa

cum corect intimatul ar fi trebuit să procedeze, cererea contestatoarei de valorificare

ar fi fost întemeiată, astfel că se impune admiterea contestației și cu privire

la hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 764/2013 prin care

a fost respinsă cererea de valorificare formulată de contestatoarea P.L.C.

E) Contestatoarea P.L.C.

a formulat răspuns la întâmpinarea depusă de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii,

prin care a solicitat înlăturarea argumentelor invocate de aceasta în apărare, după

cum urmează:

(i) Dacă Consiliul

Superior al Magistraturii invocă faptul că „nu a făcut dovada încălcării vreunui

drept sau interes legitim” reiterează faptul că cererea sa de valorificare trebuia

analizată concomitent cu cererea d-nei judecător S.C.O. și admisă, raportat la reglementările

legale în vigoare, pe postul disponibil la Tribunalul Brașov. În mod evident a suferit

o vătămare, deoarece fiind luată în discuție doar cererea doamnei judecător S.C.O.,

aceasta a fost admisă, iar cererea sa, care trebuia admisă înaintea ei, a fost ulterior

respinsă, cu motivarea că nu mai sunt locuri. În condițiile în care, prin completarea

de acțiune a fost contestată și hotărârea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 764/2013 este justificat pe deplin interesul în demersul său judiciar.

Consiliul Superior al Magistraturii nu a prezentat nici până în prezent de ce nu

a luat în discuție la data de 4 iunie 2013 și cererea sa de valorificare pentru

postul disponibil la Tribunalul Brașov;

(ii) Hotărârea Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 545/2013 nu este incidentă în speță și

nici nu a cerut vreodată aplicarea ei retroactivă;

(iii) Art. 30 alin. (1)

din Regulament a fost respectat, însă nu a fost respectat alin. (2) al art. 30 din

Regulament. Acest alineat ce face trimitere la art. 28 alin. (3) și art. 29, a fost

omis total de Consiliul Superior al Magistraturii. Or, art. 28 alin. (3) prevede

promovarea în ordinea mediilor. În speță, instanța la care a candidat este Tribunalul

Brașov, iar media obținută la examen, 9,525 este mai mare decât media 9,100 a d-nei

S.C.O. care a fost promovată;

(iv) Faptul că secția

pentru care a candidat la examen a fost secția I civilă, iar postul vacant la 4

iunie 2013 era cel de pe secția a II-a civilă nu ar trebui să reprezinte un motiv

de nediscutare a cererii de valorificare atunci când s-a ivit postul vacant la una

din secțiile pentru care a optat la valorificare (secția a II-a) și nici de respingere

în cazul în care s-ar fi luat în discuție.

Valorificarea este o etapă

distinctă față de promovarea în urma validării rezultatelor examenului, cu reglementare

distinctă, iar în acest caz, dispozițiile art. 30 alin. (1) și alin. (2) din Regulament

impun condiția ca instanța la care poate să fie promovată să fie aceeași cu cea

pentru care a optat la înscrierea în concurs, nu și secția.

De altfel, nici intimatul

nu a considerat că valorificarea se poate face exclusiv la secția pentru care s-a

optat la înscriere.

În ședința Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii din data de 27 iunie 2013, intimatul a statuat că secția

penală și secția pentru cauze pentru minori și familie din cadrul Tribunalului Dolj

pot fi considerate ca având aceeași specializare și a dispus promovarea a doi judecători

care aveau specializarea drept penal la secția pentru cauze pentru minori și familie,

deși este evident pentru oricine că cele două secții nu au aceeași specializare,

ci specializarea drept penal este comună ambelor secții.

În schimb, în cazul contestatoarei

nu a fost atât de evident faptul că cele două secții civile ale Tribunalului Brașov

au specializare comună, dreptul civil.

În concluzie, contestatoarea

a subliniat că dispozițiile legale aplicabile valorificării nu fac niciun fel de

trimitere la opțiunea secției exprimată la înscrierea la concurs, că art. 30 din

Regulament nu a fost aplicat în întregime, alin. (2) fiind omis fără justificare

de către Consiliul Superior al Magistraturii, astfel că se impune admiterea contestației,

astfel cum a fost formulată.

F) La data de 12

decembrie 2013, contestatoarea a formulat precizare la contestație, sub aspectul

cadrului procesual și motivelor de drept ale contestației, în sensul celor ce urmează:

Referitor la cadrul procesual

al prezentului litigiu

Prin petitul 2 al cererii

s-a solicitat anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 499/2013, prin care s-a dispus promovarea, începând cu data de 1 iulie 2013,

a doamnei judecător S.C.O. la secția a II-a civilă, de contencios administrativ

și fiscal a Tribunalului Brașov, hotărâre care a fost adoptată la data de 4

iunie 2013 și publicată la data de 1 iulie 2013, respectiv la aceeași dată prevăzută

pentru intrarea ei în vigoare.

Nu îi este imputabil contestatoarei

modul în care intimatul a ales să soluționeze cererile de valorificare și să pună

pe ordinea de zi din data de 4 iunie 2013 o singură cerere formulată pentru postul

vacant aflat la secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului

Brașov, pe care să o și admită, iar apoi să o publice la aceeași dată cu data la

care aceasta își producea efectele, deși era susceptibilă de contestație în termen

de 15 zile de la publicare, conform art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2007, sau,

mai mult decât atât, abia în data de 20 august 2013 să se întrunească în Plen și

să constate că suspendarea nu poate opera.

Tocmai în considerarea

faptului că nu dorește să prejudicieze în vreun fel activitatea instanței de judecată

prin contestarea promovării unui coleg care, începând cu data de 1 iulie 2013 pronunță

hotărâri la nivelul instanței la care a promovat, înțelege să renunțe la judecata

petitului 2 al acțiunii care vizează anularea hotărârii Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 499/2013, prin care s-a admis cererea de valorificare

a d-nei judecător S.C.O. și la petitul nr. 3 care vizează obligarea intimatului

la discutarea tuturor cererilor de valorificare care existau până la data de 4

iunie 2013 pentru postul respectiv, urmând ca toate motivele menționate în cererea

introductivă să fie avute în vedere la analizarea legalității emiterii hotărârii

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 764/2013, prin care a fost respinsă

cererea contestatoarei de valorificare a rezultatului obținut.

Intimatul a procedat arbitrar,

„alegând” o cerere și admițând-o, respingând ulterior cererea contestatoarei cu

motivarea că nu mai e loc vacant, în condițiile în care din niciun act emis de Consiliul

Superior al Magistraturii nu rezultă că aceasta nu ar fi îndeplinit condițiile prevăzute

de Regulament pentru a valorifica rezultatul obținut.

Urmare a renunțării la

judecată cu privire la petitele menționate anterior, înțelege să-și precizeze contestația,

solicitând:

(i) anularea hotărârii

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 764/2013, prin care i s-a respins

cererea de valorificare pentru lipsa postului vacant;

(ii) recunoașterea calității

de judecător cu grad profesional de tribunal;

(iii) obligarea intimatei

la emiterea unei hotărâri de promovare a contestatoarei la oricare din secțiile

civile ale Tribunalului Brașov.

Referitor la completarea

motivelor de drept ale contestației

Dispozițiile art. 30

alin. (1) și alin. (2) din Regulamentul de promovare în funcții de execuție adoptat

de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea nr. 621/2006 prevăd în mod

clar că valorificarea se face în ordinea mediilor obținute, astfel că aplicarea

întocmai a acestor dispoziții ar fi trebuit să conducă indiscutabil la admiterea

cererii de valorificare formulată de contestatoare.

În ședința Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii din 4 septembrie 2008 s-a apreciat că valorificarea nu

este limitată la opțiunea formulată inițial la înscrierea în concurs, ci aceasta

se poate face și la o altă secție a aceleiași instanțe, cu condiția să fie de aceeași

specializare cu cea pentru care s-a formulat cererea de înscriere la concurs.

Prin hotărârea nr.

654/2011 a secției pentru judecători, fosta secție comercială și de contencios administrativ

a Tribunalului Brașov a fost reorganizată ca fiind secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, în considerarea dispozițiilor art. 225 din Legea nr. 71/2011

privind punerea în aplicare a Legii nr. 71/2009 privind C. civ.

În cadrul Tribunalului

Brașov funcționează două secții civile, respectiv secția I civilă, care are în competență

cauze civile propriu-zise și cauze având ca obiect litigii de muncă și asigurări

sociale, și secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal care judecă

în principal cauze în materie civilă (fostele litigii comerciale), dar și cauze

în materie de contencios administrativ și fiscal.

Ambele secții au deci

o competență generală în materie civilă, fiind înființate ca secții civile și complete

specializate în diferite materii, care nu schimbă competența generală civilă a secției,

completele specializate fiind la secția I în materia litigiilor de muncă, iar la

secția a II-a în materie de contencios administrativ.

Faptul că materia drept

civil nu a fost menționată ca și materie de concurs la secția a II-a civilă nu are

nicio importanță, deoarece nu materia de concurs dă specializarea secției, ci normele

de organizare judiciară prevăzute de Legea nr. 304/2004.

Practica anterioară a

Consiliului Superior al Magistraturii a fost în mod constant în sensul de a aprecia

secțiile civile ca fiind de această specializare, indiferent de completele specializate

pe anumite materii care au fost înființate în cadrul acestora, evident din rațiuni

de organizare flexibilă a activității instanțelor.

Astfel, prin hotărârea

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 848/2011 s-a admis cererea de

valorificare formulată de d-na judecător C.E., pentru secția I civilă, deși inițial

candidase pentru secția comercială, de contencios administrativ a Tribunalului Constanța,

ulterior reorganizată prin divizare în secția a II-a civilă și secția de contencios

administrativ. Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că ambele secții civile

sunt de aceeași specializare, situația fiind identică cu cea în care se află contestatoarea

în prezenta cauză.

De asemenea, prin hotărârea

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 689/2011 s-a admis cererea de

valorificare formulată de d-na judecător P.C., care a candidat la secția a V-a civilă

a Tribunalului București și a fost valorificată la secția a VI-a civilă a aceleiași

instanțe, secții pe care intimatul le-a apreciat ca fiind de aceeași specializare.

Totodată, în ședința Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii din data de 28 iunie 2013, intimatul a apreciat

că secția penală și secția minori și familie din cadrul Tribunalului Dolj au aceeași

specializare, deși este mai mult decât evident că au doar specializare comună, dreptul

penal.

Cu atât mai mult, în cazul

celor două secții civile ale Tribunalului Brașov se pune întrebarea de ce nu au

fost apreciate de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii ca având aceeași

specializare, când, în mod evident, litigiile date în competența acestor secții

sunt civile și când, anterior, tocmai intimatul Consiliul Superior al

Magistraturii apreciase în același sens în cazul altor valorificări.

Este evidentă justețea

măsurilor solicitate instanței, raportat la situația concretă de fapt a speței:

un judecător, care a susținut un examen la disciplina drept civil și a obținut media

9,525, nu este valorificat pe o secție civilă a aceleiași instanțe, fără nici un

fel de explicație, în schimb, este valorificat un judecător cu medie mai mică, 9,100,

la specializarea drept internațional privat.

În final, contestatoarea

a precizat că nu pune sub semnul întrebării gradul profesional și postul obținut

de colega sa, d-na judecător S.C.O., și nici nu dorește să afecteze siguranța și

stabilitatea sistemului judecătoresc, însă dorește să aibă parte de un tratament

egal, să-i fie respectate interesele legitime și drepturile profesionale, să-i fie

valorificate, în condițiile legii, rezultatele obținute la concurs și să nu fie

victima unei atitudini discriminatorii, a unei alegeri aleatorii nesusținute de

prevederi legale pe care a efectuat-o intimatul Consiliul Superior al

Magistraturii.

G) În raport de precizarea

contestației, intimatul a formulat un punct de vedere prin care a susținut următoarele:

În speță nu este vorba

de un refuz nejustificat de a soluționa o cerere, așa cum este definit în cuprinsul

art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu

modificările ulterioare, respectiv exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței

de a nu rezolva cererea unei persoane.

Contestatoarea apreciază

că valorificarea rezultatelor concursului se face exclusiv în funcție de media obținută,

fiind fără relevanță secția la care a optat, dacă aceasta este de aceeași specializare.

Or, din interpretarea dispozițiilor art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (3

1

)

și alin. (4) coroborat cu art. 30 din Regulamentul aprobat prin hotărârea Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, în vigoare la data emiterii

hotărârii atacate, reiese foarte clar că promovarea în funcții de execuție a judecătorilor

și procurorilor se face pe secții, în funcție de opțiunea unică a candidatului.

În mod excepțional, s-a

decis că, în cazul concursului între cererile de valorificare pentru secții de aceeași

specializare la care au fost scoase posturi la concurs și există candidați valorificabili,

valorificarea se face pe secții, în ordinea mediilor, deci în funcție de opțiune,

iar după valorificarea tuturor celor care au candidat pentru o anumită secție, pot

fi valorificați cei de la secțiile de aceeași specializare.

Pentru secția a II-a civilă

a existat un candidat valorificabil, anume d-na judecător S.C.O., care a optat pentru

această secție, astfel că, în conformitate cu dispozițiile regulamentare sus-menționate,

cererea sa a fost în mod corect admisă.

Hotărârile Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 848/2011 și nr. 689/2011 invocate de contestatoare

în precizarea de acțiune nu sunt incidente în cauză.

În concluzie, având în

vedere lipsa posturilor vacante la Tribunalul Brașov, secția I civilă la data soluționării

cererii contestatoarei, nu există motive de nelegalitate a hotărârii Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 764/2013, aceasta fiind emisă în conformitate cu dispozițiile

legale și regulamentare incidente, precum și în limitele competențelor prevăzute

de lege, astfel că se impune respingerea contestației ca neîntemeiată.

H) Procedura în fața Înaltei

Curți

În cauză s-a administrat

proba cu înscrisuri, iar în cadrul acesteia s-a depus documentația care a stat la

baza emiterii hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.

499/2013 și nr. 764/2013.

II. Considerentele Înaltei

Curți asupra contestației

Examinând contestația

formulată, astfel cum a fost precizată, în raport de actele și lucrările dosarului

și de dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată,

în limitele și pentru considerentele ce urmează.

Contestatoarea P.L.S.,

judecător la Judecătoria Brașov, a participat la concursul de promovare efectivă

din data de 3 martie 2013, pentru un post de execuție la Tribunalul Brașov, secția

I civilă, clasându-se pe poziția a patra, cu media generală 9,525 la materia drept

civil, în condițiile în care pentru promovarea efectivă la Tribunalul Brașov, secția

I civilă a fost scos la concurs un post.

Rezultatele finale ale

concursului au fost validate la data de 21 martie 2013, astfel că termenul de 3

luni prevăzut de art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea

concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin hotărârea

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, s-a împlinit la data

de 21 iunie 2013.

Prin cererea înregistrată

la Consiliul Superior al Magistraturii la data de 25 martie 2013, contestatoarea

P.L.S. a solicitat valorificarea rezultatului obținut la concursul de promovare

în funcții de execuție din data 3 martie 2013 și promovarea într-o funcție de execuție

la secția I civilă a Tribunalului Brașov.

La data de 8 aprilie 2013,

contestatoarea a completat cererea, solicitând valorificarea rezultatului obținut,

conform art. 30 din hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 621/2006, în ordinea mediilor obținute și fără a ține cont de opțiunea făcută

pentru concurs, pe oricare din secțiile Tribunalului Brașov la care există loc disponibil

la data discutării cererii de valorificare.

În interiorul termenului

de valorificare de 3 luni, la Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, s-a vacantat un post de execuție. Pentru acest post exista

înregistrată pe rolul Consiliului Superior al Magistraturii și cererea de valorificare

formulată de doamna judecător S.C.O. Aceasta a participat la concursul de promovare

în funcții de execuție din data de 3 martie 2013, pentru un post la Tribunalul Brașov,

secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, clasându-se pe poziția

a doua, cu media generală 9,100 la materia drept internațional privat, în condițiile

în care pentru secția respectivă s-a scos la concurs un post.

La data de 4 iunie 2013,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat în discuție cererile de valorificare

pentru posturile de execuție vacante începând cu data de 1 iunie 2013, iar pentru

postul de execuție de la secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal

a Tribunalului Brașov a ales să analizeze doar una dintre cererile de valorificare

existente, respectiv cea depusă de doamna judecător S.C.O., pe care a admis-o prin

hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 499/2013.

Ulterior, prin hotărârea

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 764/2013 a fost analizată și

cererea de valorificare formulată de doamna judecător P.L.S., care a fost însă respinsă,

invocându-se lipsa posturilor de execuție vacante atât la secția I civilă, cât și

la secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Susținerile contestatoarei

P.L.S. privitoare la nelegalitatea hotărârii Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 764/2013 sunt întemeiate, în considerarea următoarelor argumente:

La data de 4 iunie 2013,

când a fost analizată promovarea pe singurul post de execuție devenit vacant la

Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal,

în mod nelegal, Consiliul Superior al Magistraturii nu a supus examinării și cererea

de valorificare formulată de doamna judecător P.L.S.

Nici la acea dată și nici

pe parcursul judecății prezentei cauze, Consiliul Superior al Magistraturii nu a

motivat de ce a ales să supună dezbaterii Plenului doar una din cele două cereri

de valorificare cu care a fost sesizat, deși încă de la data sesizării instanței

unul dintre argumentele de nelegalitate decisive de care constatatoarea s-a prevalat

l-a constituit tocmai această procedură arbitrară adoptată de Consiliul

Superior al Magistraturii în privința examinării cererilor de valorificare concurente

pentru singurul post devenit vacant în termenul de valorificare de 3 luni, la secția

a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Brașov.

În considerarea principiului

legalității, principiu fundamental al statului de drept, consacrat în însăși legea

fundamentală, art. 1 alin. (5) și art. 16 alin. (2) din Constituție, Consiliul

Superior al Magistraturii avea obligația de a supune dezbaterii Plenului la aceeași

dată, pentru promovarea efectivă la secția a II-a civilă de contencios administrativ

și fiscal a Tribunalului Brașov, și cererea de valorificare formulată de doamna

judecător P.L.S., urmând ca, prin raportare la prevederile legale incidente, să

se pronunțe în privința ambelor cereri de valorificare cu care a fost sesizat, atât

timp cât acestea vizau singurul post devenit vacant în interiorul termenului de

valorificare de 3 luni.

Cererea de valorificare

formulată de contestatoarea P.L.S. îndeplinea toate condițiile prevăzute de

art. 27 din Regulament, împrejurare constatată și de Plenul Consiliului

Superior al Magistraturii, reținută în considerentele hotărârii nr. 764/2013.

Potrivit art. 30

alin. (1) din Regulamentul aprobat prin hotărârea Plenului Consiliului Superior

al Magistraturii nr. 621/2006, forma în vigoare la data organizării concursului,

judecătorii care îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 27 pot fi promovați în

posturile ce se vacantează la instanțele pentru care au optat la înscriere în termen

de 3 luni de la data comunicării rezultatelor finale ale concursului.

Dispozițiile art. 30

alin. (2) din Regulament prevăd că art. 28 alin. (3) se aplică în mod corespunzător,

iar acesta din urmă statuează că promovarea se face în ordinea mediilor obținute,

în limita posturilor aprobate.

Se observă că dispozițiile

art. 30 din Regulament prevăd cu claritate faptul că valorificarea se face în ordinea

mediilor, pe locurile devenite vacante la instanța pentru care s-a optat la înscriere.

În interpretarea art.

30 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 621/2006, în ședința din 4 septembrie 2008, Plenul Consiliului

Superior al Magistraturii a emis un punct de vedere prin care a apreciat că îndeplinirea

de către candidați a condițiilor prevăzute la art. 27 poate fi valorificată și la

altă secție a instanței pentru care s-a optat la înscriere, dar de aceeași specializare.

În practica administrativă

a Consiliului Superior al Magistraturii, în mod constant, s-au admis cereri de valorificare

pentru candidații care s-au înscris la concurs la o secție civilă și au solicitat

valorificarea la altă secție civilă a aceleiași instanțe, secții care aveau și complete

specializate în materii diferite.

Astfel, prin hotărârea

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 689/2011 s-a admis cererea de

valorificare la secția a VI-a civilă a Tribunalului București, pentru doamna judecător

P.C., care a candidat la secția a V-a civilă a Tribunalului București, apreciindu-se

că cele două secții civile sunt de aceeași specializare.

De asemenea, prin hotărârea

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 848/2011 s-a admis cererea de

valorificare la secția I civilă a Tribunalului Constanța, formulată de doamna judecător

C.E., care candidase la

secția

comercială

și de contencios administrativ a Tribunalului Constanța, considerându-se că ambele

secții civile sunt de aceeași specializare.

Contestatoarea P.L.S.

se află într-o situație similară cu cele prezentate, în sensul că a candidat pentru

secția I civilă a Tribunalului Brașov, iar la valorificare a optat pentru un post

vacant la una dintre secțiile civile ale Tribunalului Brașov, specializarea drept

civil la care a susținut concursul regăsindu-se atât în specializarea secției I

civilă, cât și a secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Este esențial de precizat

faptul că, prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 764/2013

cererea de valorificare formulată de contestatoarea P.L.S. nu a fost respinsă pe

considerentul că nu a candidat la secția a II-a civilă, de contencios administrativ

și fiscal, ci în considerarea lipsei posturilor vacante, situația posturilor vacante

fiind analizată la ambele secții civile ale Tribunalului Brașov.

Or, lipsa posturilor vacante

la data de 27 iunie 2013 a fost generată de însăși modalitatea nelegală în care

Consiliul Superior al Magistraturii a înțeles să supună dezbaterii Plenului solicitările

de valorificare a rezultatelor concursului pentru singurul post devenit vacant la

secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Brașov.

Astfel, în urma acestor

valorificări, s-a ajuns în situația în care, pentru una dintre secțiile civile ale

Tribunalului Brașov, să fie admisă cererea de valorificare formulată de un candidat

cu medie mai mică (9,100), la disciplina drept internațional privat, iar cererea

concurentă formulată de un candidat cu medie mai mare (9,525), la disciplina drept

civil, să fie respinsă, contrar prevederilor art. 30 coroborat cu art. 28 din Regulamentul

aprobat prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006,

forma în vigoare la data organizării concursului, dar și practicii administrative

a Consiliului Superior al Magistraturii care, încă din anul 2008 a admis că valorificarea

se poate face și pe altă secție decât aceea pentru care s-a optat la înscriere,

dacă este de aceeași specializare.

În aceste circumstanțe,

pentru toate considerentele de fapt și de drept expuse, Înalta Curte urmează să

dispună, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior

al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, admiterea

în parte a contestației formulate de contestatoarea P.L.S., astfel cum a fost precizată,

anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 764/2013 și

obligarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii să emită o nouă hotărâre

prin care să dispună promovarea efectivă a contestatoarei la oricare dintre secțiile

civile ale Tribunalului Brașov, urmare a valorificării rezultatelor obținute la

concursul din data de 3 martie 2013.

În temeiul art. 406 din

noul C. proc. civ., se va lua act de renunțarea la judecata capătului de cerere

privind anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.

499/2013.

Vor fi respinse celelalte

cereri formulate de contestatoare, având în vedere că recunoașterea gradului de

judecător de tribunal nu poate interveni decât la momentul intrării în vigoare a

hotărârii de valorificare pe care intimatul este obligat prin prezenta decizie să

o emită, fiind o consecință inerentă a acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite în parte contestația

formulată de contestatoarea P.L.S., astfel cum a fost precizată.

Anulează hotărârea Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 764/2013 și, în consecință:

Obligă Plenul Consiliului

Superior al Magistraturii să emită o nouă hotărâre prin care să dispună promovarea

efectivă a contestatoarei, la oricare dintre secțiile civile ale Tribunalului Brașov,

urmare a valorificării rezultatului obținut la concursul de promovare efectivă în

funcții de execuție din data de 3 martie 2013.

Ia act de renunțarea la

judecata capătului de cerere privind anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior

al Magistraturii nr. 499/2013.

Respinge celelalte cereri

ca neîntemeiate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 martie 2014.