ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2835/2008

Asupra cererii de revizuire de față:

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

I. Prin cererea înregistrată inițial

pe rolul Curții de Apel Iași sub nr. 97/45/2001, la data de 29 noiembrie 2007,

dl. P.N. a

solicitat, în temeiul art. 322 pct.

7 C. proc. civ., revizuirea deciziei

nr. 1025 din 29 octombrie 2007

pronunțată de Curtea de Apel Iași, în

dosarul

nr. 24/89/2002, pentru contrarietate în raport cu decizia nr. 828 din

15

septembrie 2003 a Curții de Apel Iași pronunțată în același dosar nr. 24/89/2002

care vizează procedura reorganizării judiciare și falimentului SC H. SA.

În motivarea cererii sale,

revizuientul a arătat că urmare raporturilor stabilite cu SC H. SA fundamentate

pe calitatea sa de titular de brevete pentru 21 de invenții, brevetate anterior

anului 1990, prin hotărâri definitive și irevocabile i s-au stabilit drepturile

materiale ce i se cuvin cu privire la cinci dintre invenții.

Că, la data de 15 iulie 2002, s-a

deschis procedura reorganizării judiciare și falimentului față de debitoarea sa

SC H. SA, iar judecătorul sindic desemnat în cauză, prin încheierea din 11 martie

2003 a dispus cu privire la creanța sa, constatată prin hotărâre irevocabilă,

în sumă de 2.036.222.000 lei vechi reprezentând drepturi bănești și 3.527,500

lei vechi, reprezentând cheltuieli de judecată, actualizarea sumelor datorate,

astfel că prin încheierea judecătorului sindic din 1 aprilie 2004, creanța a

fost înscrisă actualizată.

Că, încheierea judecătorului sindic a

fost atacată cu recurs, care a fost respins prin decizia nr. 828 din 15

septembrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Iași.

Potrivit revizuientului, la data

deschiderii procedurii reorganizării față de debitoarea sa, era în curs de

judecată, după casare, o altă cerere privind acordarea drepturilor bănești ce i

se cuvin pentru o invenție în legătură cu care are calitate de coautor, societatea

fiind titular de brevet,

cerere soluționată

irevocabil prin decizia nr. 9027 din 8 noiembrie 2006 a

Înaltei Curți de

Casație și Justiție în sensul obligării societății la plata sumei de

15.520.637.328,80 lei drepturi bănești ce i se cuvin în calitate de inventator,

calculate până la data de 21 ianuarie 1992.

Susține contestatorul că, urmare

pronunțării acestei decizii, a solicitat, în cadrul dosarului de faliment al SC

H. SA, respectiv, la data de 29 noiembrie 2006, înscrierea pe tabelul

creditorilor a noii creanțe și actualizarea sa, invocând în sprijinul cererii

sale soluția pronunțată de judecătorul sindic pentru creanța similară stabilită

prin

sentința Tribunalului Bacău și înscrisă

prin încheierea din 1 aprilie 2004.

Că, prin sentința

civilă nr. 164/ F din 23 mai 2007 judecătorul sindic

respinge cererea sa, sentință ce a

fost recurată la Curtea de Apel Iași, care prin decizia irevocabilă nr. 1025

din 29 octombrie 2007 respinge recursul.

Concluzionând, revizuientul solicită

să se constate că sunt îndeplinite condițiile art. 322 alin. (7) C. proc. civ.,

deoarece în același dosar nr. 24/89/2002, în care sunt aceleași părți, aceiași

instanță Curtea de apel Iași a pronunțat două decizii contrare cu privire la

actualizarea după rata inflației a unei creanțe ce constă în plata de către

titularul de brevet (SC H. SA) a drepturilor cuvenite inventatorului.

II. Curtea de Apel Iași, prin decizia nr.

25 din data de 14 ianuarie 2008, și-a declinat competența de soluționare a

cererii de revizuire formulată de revizuient, în favoarea Înaltei Curți de

Casație și Justiție, conform art. 323 alin. (2) C. proc. civ., care atribuie

competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 7 C.

proc. civ., instanței mai mare în grad față de instanțele care au pronunțat

hotărârile potrivnice.

În fața Înaltei

Curți, revizuientul a depus la data de 22 aprilie 2008,

precizări cu privire la motivarea

deciziei nr. 1025/2007 a Curții de Apel Iași, iar la data de 25 septembrie

2008, concluzii scrise, arătând, în esență că revizuirea formulată este

generată de adoptarea de către instanțele inferioare a unei poziții netemeinice

și nelegale în aplicarea prevederilor Codului de procedură civilă și a Legii nr.

85/2006 privind procedura insolvenței, pronunțându-se hotărâri potrivnice în

una și aceiași pricină cu referire la modul de aplicare a art. 69 din Legea nr.

85/2006.

III. Asupra admisibilității cererii de

revizuire de față Înalta Curte constată următoarele:

civ., pe care revizuientul și-a întemeiat cererea, presupune îndeplinirea

cumulativă a următoarelor condiții: existența unor hotărâri definitive

contradictorii,

pronunțate în aceiași

pricină, între aceleași părți și având același obiect,

hotărârile fiind

date în dosare diferite.

hotărârilor potrivnice în dosare diferite, nu este explicită, rezultă implicit,

pe cale de interpretare și aceasta deoarece motivul de revizuire reglementat pe

art. 322 pct. 7 C. proc. civ., sancționează

încălcarea autorității de

lucru judecat sub aspectul triplei identități

impuse de art. 1201 C. civ., cu ocazia soluționării celui de al doilea dosar.

contrarietate de hotărâri pronunțate în cadrul aceluiași dosar, dar în

diferitele faze procesuale.

invocate de revizuient ca potrivnice au fost pronunțate de Curtea de Apel Iași,

ca instanța de recurs împotriva hotărârilor luate de judecătorul sindic în

diferitele faze

ale procedurii

reorganizării și falimentului debitoarei SC H. SA în

cadrul dosarului nr.

24/89/2002, dosar în care revizuientul, creditor al falitei a formulat două

declarații de creanță pentru sumele de bani datorate de debitoare.

Or, procedura reorganizării judiciare

și a falimentului, reglementată de Legea nr. 64/1995 și apoi de Legea nr. 85/2006

a insolvenței comerciale are un caracter unitar și colectiv (concursual) în

sensul că debitorul este supus unei singure proceduri la care participă toți

creditorii și, din această perspectivă hotărârile adoptate de judecătorul

sindic în aplicarea procedurii, de la momentul deschiderii sale până la

închiderea ei, hotărâri supuse cenzurii instanței de recurs, în condițiile

legii, sunt pronunțate în cadrul aceluiași dosar.

Deși hotărârile

luate de judecătorul sindic, rămase invocabile prin

nerecurare sau confirmate de instanța

de recurs, se bucura de autoritate de lucru judecat, dat fiind specificul

procedurii insolvenței, ele rămân hotărârii irevocabile pronunțate în cadrul

unui singur dosar.

Fără a intra în analiza susținerilor

vizând contrarietatea invocată de revizuient, deoarece neîndeplinirea

condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 322 pct. 7 nu impune o asemenea

verificare, și numai ca un argument în sprijinul dezvoltărilor ce preced,

Curtea observă că obiectul hotărârilor adoptate de judecătorul sindic menținute

prin

deciziile nr. 828/2003 și nr. 1025/2007

pronunțate de Curtea de Apel Iași

privesc creanțe diferite declarate la

momente diferite față de data deschiderii procedurii, cu alte cuvinte etape

diferite în aplicarea procedurii insolvenței debitoarei SC H. SA Vaslui.

Pentru rațiunile mai sus înfățișate, Înalta

Curte va respinge prezenta cerere de revizuire, ca inadmisibilă, constatând

neîndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., pentru

promovarea unei astfel de căi extraordinare de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea

de revizuire formulată de P.N., ca

inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13

octombrie 2008.