ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.01.2003

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 100/2003

HOTĂRÂRE
16.01.2003
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 100/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

S-a luat în examinare recursul declarat de

contestatoarea S.C. „T.” SA Iași împotriva deciziei nr.233 din 28 mai 2001 a

Curții de Apel Iași.

La apelul nominal s-au prezentat recurenta

contestatoare S.C. „T.” SA Iași prin consilier juridic V.P., intimatul pârât I.V.personal

și prin avocat B.E.

Procedura legal îndeplinită.

S-a referit de către magistratul asistent că

recursul este timbrat, după care, Curtea a acordat cuvântul, părților.

Recurenta a solicitat admiterea recursului astfel

cum a fost formulat.

Intimata a solicitat respingerea recursului ca

nefondat și obligarea recurentei la cheltuieli de judecată.

E A

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

S.C. „T.” SA Iași, a formulat contestație la

executare silită împotriva dispozitivului cuprins în titlul executor, decizia

civilă nr.184 din 29 mai 2000, pronunțată de Curtea de Apel Iași, în dosarul

nr.3429/1999, prin care a fost obligată la plata sumei de 142.502.400 lei, fără

a se menționa și tranșa de impozit ce urma să fie dedusă din suma totală

acordată de instanță prin hotărârea pronunțată, precum și împotriva măsurilor

dispuse de executorul judecătoresc în dosarul nr.1483/2000 al Tribunalului

Iași, considerând că este posibil și o întoarcere a executării.

Prin sentința nr.1820 din 11 decembrie 2000,

Tribunalul Iași a declinat în favoarea Curții de Apel Iași, competența de

soluționare a contestației la executare formulată de S.C. „T.” SA Iași.

Curtea de Apel Iași ,prin decizia nr.233 din 28

mai 2001, a respins contestația la executare formulată de S.C. „T.” SA Iași,

reținând următoarele: prin decizia nr.184 din 29 mai 2000 a Curții de Apel

Iași, s-a admis apelul formulat de I.V. contra sentinței nr.619 din 31 mai 1999

a Tribunalului Iași, fiind schimbată în parte, în sensul că obligă pârâta S.C. „T.”

SA Iași să plătească reclamantului suma de 142.502.400 lei cu titlu de drepturi

pentru brevet, aferente perioadei semestrul II al anului 1997- februarie 1999;

s-au menținut restul dispozițiilor sentinței și s-a luat act de renunțarea la

judecată a apelului formulat de S.C.”T.” SA Iași.

Decizia a fost investită cu formulă executorie și

a fost pusă în executare, prin dosarul nr.1484/E/2000.

De asemenea, decizia nr.184/29 mai 2000 a Curții

de Apel Iași a fost atacată cu recurs, care formează obiectul dosarului

nr.4479/2000 al Curții Supreme de Justiție-Secția civilă.

De asemenea, S.C. „T.”SA Iași a solicitat

suspendarea executării acestei decizii, cerere care a fost respinsă prin

încheierea nr.2294/24 aprilie 2001 pronunțată de Curtea Supremă de

Justiție-Secția Comercială, în dosarul nr.2627/2001.

S.C. „T.”SA Iași a declarat recurs împotriva

deciziei nr.233 din 28 mai 2001 a Curții de Apel Iași, susținând următoarele:

instanța de apel a luat în considerare o adresă prin care, se declara

renunțarea la judecată, dar care din eroare a fost depusă în dosarul acestei

instanțe, în loc de Tribunalul Iași.

De asemenea, expertul din eroare a calculat și a

considerat că întreaga sumă de 142.502.400 lei se cuvine pârâtului I. V..

Recursul este nefondat pentru următoarele

considerente:

Motivele susținute de recurenta S.C.”T.” SA Iași

în recursul declarat împotriva deciziei nr.233/28 mai 2001 a Curții de Apel

Iași, puteau fi invocate în dosarul nr.4479/2000 al Curții Supreme de

Justiție-Secția civilă, or recursul declarat împotriva deciziei nr.184/29 mai

2000 a Curții de Apel Iași a fost constatat nul, prin decizia nr.2188/25

aprilie 2001 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție-Secția Civilă.

De altfel, recurenta nu se află în niciuna din

situațiile la care se referă art.399 Cod procedură civilă, nefiind vătămată

prin executare.

În concluzie, recursul declarat în cauză este

nefondat și urmează a fi respins.

Respinge recursul declarat de contestatoarea S.C. „T.” SA

Iași împotriva deciziei nr.233 din 28 mai 2001 a Curții de Apel Iași, ca

nefondat.

Obligă recurenta la 7.302.000 lei cheltuieli de

judecată către intimată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie

2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-02-19
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 685/2003
S-a luat în examinare recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași și Garda Financiară Iași împotriva sentinței civile nr.72/CA din 1 iunie 2002 a Curții de Apel Iași. La apelul nominal
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 137/2004
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta S.C. M.I.” SRL Iași a chemat în judecată pe pârâta S.C. “M.C.” SA Iași pentru a fi obligată la plata sumei de 560.677.324 lei cu titlu de daune
ÎCCJ 2005-04-15
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2620/2005
constată a fi nul. Cât privește recursul reclamantei, se reține că pretențiile acesteia au fost dovedite cu procesul verbal din 4 noiembrie 2003, prin care reprezentanții pârâtei au confirmat un debit de 1.024.172.085 lei penalități, așa în
ÎCCJ 2003-02-25
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1153/2003
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC „M.” SRL Iași împotriva deciziei nr.292 din 25 iunie 2001 a Curții de Apel Iași.La apelul nominal nu s-au prezentat recurenta pârâtă SC „M.” SRL Iași, intimata reclamantă Compania de Cons
ÎCCJ 2003-02-04
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 607/2003
au menținut restul dispozițiilor sentinței. S-a respins apelul declarat de S.C. I.C.E. S.A. București împotriva aceleiași sentințe. Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, prin decizia civilă nr. 7305 din 5 decembrie 2001 a admis rec
Sursă