ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1479/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Reclamanta SC G. SRL cu sediul în Bârlad, a chemat în judecată pe pârâta SC U. SRL cu sediul în aceeași localitate solicitând obligarea acesteia să o cuprindă în graficul de transport al asociației „B.T.”, astfel cum a fost întocmit ca urmare a adjudecării transportului public de călători și încheierii contractului de concesiune din 2006. În urma conexării cu alte acțiune, Tribunalul Vaslui, prin sentința civilă nr. 2289 din 11 noiembrie 2006, a respins acțiunea, obligând pe reclamante la 2.500 lei cheltuieli de judecată. Instanța de fond a reținut, în esență, că mai multe societăți comerciale, printre care și reclamanta au constituit o asociație pentru prestarea activității de transport, concesionarul SC U. SRL fiind semnatar al contractului cu Consiliul Local Bârlad, care a impus mijloace de transport cu un număr de 14 scaune, condiție pe care reclamanta nu a îndeplinit-o.

Astfel, deținerea calității de membru al asociației nu conferă reclamantei automat, dreptul de a fi inclusă în graficul de transport dacă nu îndeplinea și condițiile specificate în caietul de sarcini. Curtea de apel Iași, prin Decizia nr. 19 din 26 februarie 2007, a respins apelurile declarate de reclamantă împotriva sentinței susmenționate și a încheierii din 10 iulie 2006 pronunțate de tribunal, considerând inadmisibilă cererea de modificare a clauzelor caietului de sarcini, iar pe fond neîndeplinite de către apelantă a condițiilor pentru a fi cuprinsă în graficul de transport. Împotriva deciziei astfel pronunțate, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 3, 7 și 8 C. proc.

civ. Recurenta susține că instanțele au interpretat greșit actul dedus judecății în sensul că în condițiile impuse de caietul de sarcini capacitatea autovehiculelor era de 14 locuri nu de 14+1, reținând eronat că mijloacele de transport ale reclamanților nu îndeplinesc cerințele contractuale. Mai susține recurenta că au fost încălcate normele de competență iar instanța a fost alcătuită cu încălcarea legii întrucât hotărârea instanței de fond putea fi atacată numai cu recurs. Recursul este nefondat și va fi respins, pentru considerentele ce se vor expune: Prin anexa 2 a Caietului de sarcini întocmit în vederea încheierii contractului de concesiune pentru adjudecarea transportului public de călători în orașul Bârlad s-a prevăzut ca mijloacele de transport să aibă 14 locuri pentru călători.

Interpretarea pe care recurenta o face clauzei este greșită întrucât, astfel cum instanța de apel a considerat, prin expresia 14 locuri pentru călători nu poate fi înțeles și locul șoferului, care nu face parte din această categorie. Așadar, condiția impusă de concedentul liniilor de transport nefiind îndeplinită, reclamanta nu poate beneficia de contractul de asociere încheiat. În acest sens, nu poate fi considerată hotărârea nemotivată sau cuprinzând motive contradictorii sau străine de natura pricinii. Cât timp nu îndeplinește condițiile pentru efectuarea transportului public de călători, stabilite de consiliul local, reclamanta, semnatară a unui contract de asociere cu mai multe părți, printre care și pârâta, nu poate pretinde înscrierea sa în graficul de transport.

În privința competenței de soluționare sau a alcătuirii instanței potrivit prevederilor legale, este de menționat că prevederile art. 282 1 C. proc. civ. sunt imperative, de strictă interpretare și nu exclud de la calea de atac a apelului acțiunile în obligația de a face, ce constituie obiectul cererii de chemare în judecată. Astfel, calificând judicios obiectul acțiunii, instanțele de fond au stabilit aplicarea normei generale în materia căilor de atac, iar dispozițiile art. 282 C. proc. civ. prevedeau că hotărârile date în primă instanță de tribunal, sunt supuse apelului la curtea de apel. Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art. 312 cpc, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva deciziei 19 din 26 februarie 2007 pronunțată de Curtea de apel Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC G. SRL Bârlad împotriva Deciziei nr. 19 din 26 februarie 2007 a Curții de Apel Iași, secția comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2008.