ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.12.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5279/2012

HOTĂRÂRE
11.12.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5279/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra

recursului de față:

Din

analiza actelor și lucrărilor dosarului:

1.

Circumstanțele cauzei și hotărârea primei instanțe.

Prin

acțiunea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

Contencios Administrativ și Fiscal la data de 08 octombrie 2009, reclamantul

R.C. a chemat în judecată pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii

solicitând obligarea pârâtului la exercitarea atribuțiilor constituționale în

sensul anchetării disciplinare a judecătorilor de la instanțele din Craiova, ca

urmare a abuzurilor săvârșite în judecarea acțiunii pe care a formulat-o la

Curtea de Apel Craiova, prin care a solicitat constatarea nulității unui

concurs pentru ocuparea unui post de muncitor necalificat.

Prin

Decizia nr. 788 din 12 februarie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția Contencios Administrativ și Fiscal a trimis cauza spre competentă

soluționare la Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și

fiscal.

Pârâtul

a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca

neîntemeiată.

Prin

Sentința nr. 4884 din 6 septembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea reclamantului, ca

neîntemeiată.

Pentru

a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele considerente:

Prin

petiția înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii - Serviciul de

Relații cu Publicul - Registratură, Secretariat și Arhivă sub nr. 1/14014/1154

din 27 aprilie 2009, reclamantul a criticat modul de organizare și desfășurare

a concursului pentru ocuparea postului vacant de muncitor de la Tribunalul

Dolj, din data de 21 noiembrie 2008.

La

această petiție, reclamantului i s-a comunicat răspuns prin adresa nr. 1405

IJ/1115/SIJ/2009 din 16 iunie 2009 emisă de Inspecția Judiciară - Serviciul de

inspecție judiciară pentru judecători în care se precizează că nu se confirmă

aspectele sesizate, întrucât persoana care a câștigat concursul a fost

încadrată pe postul de muncitor, iar nu de grefier.

Reclamantul

a mai înaintat un memoriu Consiliului Superior al Magistraturii prin care își

manifestă nemulțumirea față de faptul că nu s-a dat curs cererilor de urgentare

a redactării unei hotărâri judecătorești și nu a fost primit în audiență la

conducerea instanței, iar la acest memoriu a primit răspuns prin adresa nr.

1406/IJ/1116/SIJ/2009 din 16 iunie 2009, în sensul că întârzierea în redactarea

hotărârii este nesemnificativă, nefiind de natură a circumstanția o activitate

imputabilă judecătorului, iar referitor la primirea în audiență i s-a adus la

cunoștință că potrivit modificărilor Regulamentului de ordine interioară a

instanțelor judecătorești, programul de audiențe nu mai este obligatoriu la

nivelul instanțelor.

Reclamantul

a primit răspuns din partea pârâtului și la un alt memoriu prin care critică

faptul că nu i s-a dat curs unei cereri de către judecătorul unei cauze în care

avea calitate de parte.

Astfel,

prin adresa nr. 1407/IJ/1117/SIJ/2009 din 16 iunie 2009, i se comunică faptul

că prin acest memoriu aduce în discuție aspecte ce constituie chestiuni de

judecată, fiind incidente disp. art. 17 din Legea nr. 303/2004 conform cărora

hotărârile judecătorești pot fi desființate sau modificate numai în căile de

atac prevăzute de lege și exercitate conform dispozițiilor legale.

Curtea

a constatat, așadar, că este neîntemeiată susținerea reclamantului potrivit

căreia nu a primit răspuns la sesizările adresate Consiliului Superior al

Magistraturii în legătură cu organizarea concursului pentru ocuparea postului

vacant de muncitor la Tribunalul Dolj, la dosar fiind depuse nu numai adresele

de răspuns, ci și dovada comunicării acestora către reclamant.

Referitor

la criticile formulate cu privire la organizarea și desfășurarea concursului,

Curtea a reținut că acestea nu pot constitui obiect al analizei instanței în

prezenta cauză atât timp cât reclamantul solicită obligarea pârâtului la

comunicarea unui răspuns la sesizările sale și nu solicită anularea actelor

prin care pârâtul a soluționat sesizările ce i-au fost adresate de reclamant.

2.

Recursul declarat în cauză.

Împotriva

acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul R.C., criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

3.

Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Înainte

de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte, verificând

data la care a fost formulat recursul, constată că acesta a fost declarat peste

termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ. și de art. 20 alin. (1) din Legea

nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Potrivit

art. 301 C. proc. civ. "termenul de recurs este de 15 zile de la

comunicarea hotărârii" iar conform art. 20 alin. (1) din Legea nr.

554/2004 "hotărârea prin care s-a soluționat acțiunea în contencios poate

fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare".

Din

analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă fără putință de tăgadă că sentința

atacată a fost comunicată la data de 26 septembrie 2011, iar recursul a fost

înregistrat la data de 14 octombrie 2011, cu depășirea, așadar, a termenului

legal de 15 zile prevăzut de textele legale sus citate.

Conform

dispozițiilor art. 103 alin. (1) C. proc. civ.: "neexercitarea oricărei

căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal

atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea

dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai sus de voința

ei".

Cum

în cauză, recurentul nu a pretins și nu a dovedit că a fost împiedicat în

exercitarea în termen a căii de atac printr-o împrejurare mei presus de voința

lui, se va constata că recursul este tardiv formulat și în temeiul art. 312

alin. (1) C. proc. civ. se va respinge ca atare.

Respinge

recursul declarat de R.C. împotriva Sentinței nr. 4884 din 6 septembrie 2011 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca

tardiv.

Irevocabilă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi 11 decembrie 2012.

Procesat

de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-09-24
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3857/2010
, prevăzut de art. 2 din Regulament. Totodată, recurenta consideră că, prin întreaga procedură de organizare și desfășurare a examenului, au fost încălcate dispozițiile art. 2 din Regulamentul adoptat prin Hotărârea Consiliului Superior al
ÎCCJ 2013-02-12
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 717/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție, recurenta S.E. a formulat recurs împotriva Hotărârii Plenului C.S.M. din 23 octombrie 2012. În
ÎCCJ 2009-12-15
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5780/2009
în funcții de execuție, pe loc, la Curtea de Apel Craiova, concurs organizat în data de 31 mai 2009, validarea corespunzătoare a rezultatului obținut la acest concurs și promovarea sa ca judecător cu grad de curte de apel. Prin întâmpinarea
ÎCCJ 2012-06-26
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3215/2012
Decizia nr. 3215/2012 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3679 din 1 septembrie 2010 Curtea de Apel Bucure
ÎCCJ 2014-05-30
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2544/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta P.V., în contra
Sursă