ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2643/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2643/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 2643/2015 Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 04 decembrie 2014 pe rolul Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, revizuenta A. a formulat, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a municipiului București, cerere de revizuire împotriva Deciziei nr. 3644 din data de 03 iunie 2014, pronunțată de aceeași instanță, prin care s-a a respins, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 5054 din 20 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. Revizuenta și-a întemeiat cererea de revizuire pe dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 2, 3, și 6 C. proc.
civ. Prin Decizia nr. 83 din 08 ianuarie 2015 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a anulat cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva Deciziei civile nr. 3644 din 03 iunie 2014, pronunțată de aceeași instanță. În considerentele deciziei s-au reținut următoarele: Având în vedere că la dosarul cauzei există declarația revizuentei, în sensul că face parte din categoria persoanelor puse sub interdicție, curtea de apel a pus în discuție, la termenul din data de 18 decembrie 2014, excepția lipsei capacității de exercițiu a acesteia, punându-i în vedere să depună acte în combaterea excepției lipsei capacității de exercițiu a drepturilor procedurale, până la termenul acordat în acest sens.
Constatând că la termenul acordat pentru combaterea excepției lipsei capacității de exercițiu a drepturilor procedurale, revizuenta nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite în acest sens, curtea de apel, în temeiul art. 137 C. proc. civ., a analizat cu prioritate excepția lipsei capacității de exercițiu a drepturilor procedurale. Astfel, s-a reținut că revizuenta a fost pusă sub interdicție prin sentința civilă nr. 7128 din 2 decembrie 1988, pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București, aspect ce rezultă din adresa Primăriei sectorului 6 București de la fila 43 din Dosarul nr. x/3/2012 al Curții de Apel București, atașat prezentei cauze. Ca urmare a punerii sub interdicție, contestatoarea nu mai are capacitate procesuală de exercițiu, motiv pentru care aceasta nu mai poate iniția și conduce personal procesul, îndeplinind obligațiile și asumându-și drepturile procesuale pentru realizarea în justiție a unui drept litigios.
În temeiul art. 42 C. proc. civ. de la 1865, aplicabil în cauză, persoana pusă sub interdicție nu poate sta personal în proces, ci prin reprezentantul său legal, care în speță este tutorele. În cauza de față, curtea de apel a constatat că are calitatea de tutore B., sora contestatoarei, neintervenind o hotărâre judecătorească definitivă de înlocuire a acestui reprezentant. Însă, cererea de revizuire a fost formulată personal de către revizuenta A., deși nu avea și nu are capacitate procesuală de exercițiu. În temeiul art. 42 C. proc. civ., lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a pricinii. Având în vedere că, deși instanța a acordat revizuentei un termen pentru a face dovada calității sale, potrivit art. 161 alin. (1) C. proc.
civ., aceasta nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite în acest sens, devin aplicabile dispozițiile alineatului (2) al art. 161 C. proc. civ., ce statuează următoarele: „Dacă lipsurile nu se împlinesc, instanța va anula cererea”. Cum revizuenta nu a făcut dovada capacității de exercițiu a drepturilor sale procedurale, curtea de apel, în temeiul art. 161 C. proc. civ., a anulat cererea de revizuire întrucât a fost formulată de o persoană fără capacitate procesuală de exercițiu. Împotriva Deciziei nr. 83 din 08 ianuarie 2015 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a declarat recurs revizuenta A. La termenul de judecată din data de 24 noiembrie 2015, instanța a dispus numirea unui curator special, în baza art. 44 alin. (3) C. proc.
civ., în persoana domnului avocat C., desemnat ca apărător din oficiu, pentru a reprezenta interesele, în mod calificat, ale părții, având în vedere dispozițiile art. 43 C. proc. civ., potrivit cărora actele de procedură făcute de cel cu capacitate de exercițiu redusă sunt supuse confirmării tutorelui și, în măsura în care în prezenta cauză s-a constatat că tutorele nu a confirmat actele de procedură și că există un conflict între partea protejată și tutore. Examinând recursul, în raport de excepția de inadmisibilitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în raport de dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 328 alin. (1) C. proc.
civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită. În cauză, hotărârea atacată cu revizuire - Decizia nr. 3644 din 03 iunie 2014 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale - are caracter irevocabil, fiind pronunțată în soluționarea unui recurs. Prin urmare, Decizia nr. 83 din 08 ianuarie 2015 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care s-a soluționat cererea de revizuire, ce face obiectul prezentului recurs, fiind supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată, este o hotărâre irevocabilă. În conformitate cu dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc.
civ., sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, iar potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 din același cod, hotărârea dată în recurs, chiar dacă prin aceasta s-a soluționat fondul pricinii, este irevocabilă. Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.
Dreptul de a exercita o cale de atac este unic și se epuizează prin chiar exercițiul lui. Partea interesată nu poate folosi de mai multe ori o cale de atac împotriva aceleiași hotărâri, deci nu se poate judeca de mai multe ori în aceeași cale de atac. Raportat la dispozițiile legale menționate anterior și la considerentele expuse, recursul declarat împotriva Deciziei nr. 83 din 08 ianuarie 2015 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, va fi respins, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenta A., prin curator special C. împotriva Deciziei nr. 83 din 08 ianuarie 2015 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 noiembrie 2015.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.