ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4348/2014

Decizia nr. 4348/2014

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Teleorman, reclamanta Uniunea Administrativ Teritorială a Județului Teleorman a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene, anularea deciziei nr. 139 din 13 august 2012 emisă de pârâtă, prin care a fost respinsă contestația formulată de reclamantă împotriva notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare din 18 iunie 2012 aferentă contractului de finanțare din 25 martie 2009, cod SMIS 1099, cu titlul „Reabilitare DJ 701, limita Jud. Dâmbovița - Gratia - Poeni -Siliștea - Scurtu Mare - Slăvești - Ciolănești - Zâmbreasca - Dobrotești, km. 44+204+104+890 (55,450 km), beneficiar Consiliul Județean Teleorman.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în mod greșit a fost respinsă contestația sa, întrucât autoritatea publică județeană, în calitate de Beneficiar al proiectului a implementat proiectul cu toată atenția, eficiența și transparența, mobilizând toate resursele financiare și materiale necesare pentru finalizarea proiectului, respectând întrutotul condițiile contractului de finanțare nerambursabilă din data de 25 martie 2005 semnat cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor și Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia.

Reclamata a mai arătat că toată procedura de evaluare a ofertelor, inclusiv decizia de adjudecare a fost supravegheată de un reprezentant UCVAP, care a întocmit un raport separat, prin care a certificat respectarea prevederilor și procedurilor legale, pe toată perioada procesului de achiziție publică, nefiind emise note intermediare.

Cu privire la justificarea alegerii criteriilor de calificare, precum și la nivelul cerințelor minime solicitate participanților la procedura de atribuire a contractului de lucrări, respectiv declarația privind utilajele, instalațiile, echipamentele tehnice de care dispune operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului de lucrări, reclamanta arată că în conformitate cu soluțiile tehnice, listele de cantități de lucrări, durata de execuție și graficul de lucrări, prevăzut de către proiectant în vederea realizării investiției, Autoritatea Contractantă trebuia să se asigure că ofertantul dispune de un număr minim de echipamente și utilaje care vor contribui la realizarea lucrărilor în termenul impus de contractul de finanțare, și de calitatea stabilită de standardele specifice fiecărei categorii de lucrări.

Reclamanta a susținut că fiecare ofertant a putut prezenta o declarație care conține informații privind utilajele, instalațiile, echipamentele tehnice de care dispune operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului de lucrări.

Cu privire la cerința privind dotarea tehnică, reclamanta a apreciat că aceasta este legală și justificată atât de specificul și complexitatea contractului, cât și de durata de execuție a lucrărilor din contractul de finanțare.

A apreciat reclamanta că Consiliul Județean Teleorman ca autoritate contractantă, nu se încadrează în situația indicată în proiectul - notei de constatare, din moment ce însăși organul de specialitate în domeniul achizițiilor publice având ca principale atribuții domeniul monitorizării, evaluării și controlului modului de atribuire a achizițiilor, respectiv A.N.R.M.A.P.-ul, a considerat, la momentul publicării anunțului de participare că acesta este în deplină concordantă cu prevederile legale în vigoare, respectând în totalitate cerințele impuse de ordonanța cadru în materia achizițiilor publice.

Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând, în esență, respingerea acțiunii ca nefondată și menținerea ca temeinică și legală a deciziei contestate.

De asemenea, pârâtul a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Teleorman în raport de calitatea pârâtului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, acestea având calitatea de autoritate publică centrală.

Referitor la fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că potrivit constatărilor cu implicații financiare cuprinse în Raportul de audit preliminar nr. 2011/RO/REGIO/J2/956/1 al Comisiei Europene, beneficiarul a utilizat criterii de selecție restrictive.

Prin sentința civilă nr. 963 din data de 25 octombrie 2012, Tribunalul a admis excepția necompetenței materiale și a declinat cauza spre competentă soluționare în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința nr. 831 din 26 februarie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Teleorman prin Consiliul Județului Teleorman, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene; a anulat decizia nr. 139 din 13 august 2012 emisă de Direcția Generală de Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene și nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 18 iunie 2012.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantul Consiliul Județean Teleorman în calitate de autoritate contractantă a inițiat procedura de licitație deschisă în vederea atribuirii contractului de lucrări privind execuția lucrării „Reabilitare DJ 701, limita Jud. Dâmbovița - Gratia - Poeni -Siliștea - Scurtu Mare - Slăvești - Ciolănești - Zâmbreasca - Dobrotești, km. 44+204+104+890 (55,450 km) cod CPV 45233000-9” prin publicarea în SEAP a anunțului de participare din 12 mai 2009 și a anunțului de tip erată din 02 iunie 2009 și din 03 iulie 2009 stabilind data deschiderii ofertelor 14 iulie 2009 și criteriul de atribuire „prețul cel mai scăzut”.

Procedura desfășurată pentru atribuirea contractului a făcut obiectul controlului Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor și al instanței de judecată sub aspectul cerinței din fișa de date a achiziției constând în amplasarea stației de asfalt în județul Teleorman, cerință considerată de societatea contestatoare ca fiind restrictivă.

Astfel, Curtea de Apel București a reținut prin decizia nr. 1973/2009, că prin condiționarea amplasamentului stației de asfalt, chiar lărgind perimetrul acceptat, autoritatea contractantă nu a încălcat principiul nediscriminării față de prevederile art. 35 din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă fiind singura în măsură să decidă, potrivit nevoilor sale asupra acestor aspecte.

Instanța de fond a reținut că autoritatea contractantă a întocmit specificațiile tehnice conform legislației în vigoare și necesităților sale pentru realizarea unei lucrări de calitate, în raport cu „specificațiile tehnice privind cerințele de calitate pentru prepararea transportului și punerea în operă a mixturilor asfaltice”.

De altfel, ofertanții nu au contestat în termenul prevăzut de O.U.G. nr. 34/2006 indicațiile de natură tehnică cuprinse în aceste dispoziții și nici A.N.R.M.A.P.-ul nu s-a sesizat în legătură cu eventuale nereguli cuprinse în anunțul de participare.

Singura contestație, formulată în cadrul procedurii, soluționată irevocabil de Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, a fost formulată în legătură cu amplasarea stației de asfalt pe teritoriul Județului Teleorman.

Judecătorul fondului a apreciat că, în cauză, cerințele privind dotarea tehnică este legală și justificată atât de specificul și complexitatea contractului, cât și de durata de execuție a lucrărilor din contractul de finanțare.

Lista de utilaje a fost solicitată conform studiului de fezabilitate și nu a impus o marcă specifică, ci doar a enumerat acele utilaje necesare derulării execuției lucrărilor în conformitate cu soluția tehnică, astfel că nu se poate vorbi de restricționarea accesului operatorilor economici la respectiva procedură.

De altfel, nici o ofertă depusă nu a fost respinsă pentru considerentul că a cuprins un anumit tip sau marcă de utilaj sau echipament, ceea ce nu justifică reținerea de către Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene a utilizării de către autoritatea contractantă de criterii de selecție restrictive, neregulă ce a dus la aplicarea unor corecții financiare de 25% din valoarea contractului.

Împotriva hotărârii instanței de fond a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Motivele de recurs invocate conform art. 304

1

C. proc. civ. se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greșita aplicare a O.U.G. nr. 34/2006 și O.U.G. nr. 66/2011 în ceea ce privește soluția dispusă de instanța de fond de admitere a acțiunii și de anulare a notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare din 18 iunie 2012.

Recurentul arată că în mod nelegal s-a dispus anularea notei de constatare care a fost legal întocmită în baza extrasului din Raportul de audit preliminar al Comisiei Europene transmis Autorității de Management în care s-au sesizat nereguli cu implicații financiare cu privire la încălcarea normelor legale în materie de achiziție publică în cazul contractului de execuție lucrări din 30 octombrie 2009 în valoare de 89.916.434,41 RON fără TVA.

Recurentul arată că instanța de fond a înlăturat concluziile raportului de audit al Comisiei Europene reținute în nota de constatare în care s-a reținut că reclamanta-intimată, în calitate de autoritate contractantă a utilizat criterii de selecție restrictive, de natură a afecta concurența. Astfel, autoritatea contractantă a stabilit o listă detaliată de echipamente (utilaje) tehnice pentru care candidații trebuiau să facă dovada că le dețin (posesie sau folosință) în vederea realizării contractului de lucrări prin această cerință restricționând accesul celorlalți ofertanți în cadrul procedurii de achiziție.

Recurentul arată că instanța de fond a reținut greșit ca aspect de nelegalitate al notei de constatare faptul că ofertanții nu au contestat în termenul prevăzut de O.U.G. nr. 34/2006 indicațiile de natură tehnică solicitate de intimat ca autoritate contractantă în cadrul procedurii de achiziție. Se arată că în lipsa contestării, aceste încălcări ale legii nu pot fi acoperite, aceste încălcări vizând atât participanții la procedură, cât și potențiali ofertanți, care nu au avut posibilitatea participării dacă nu deține exact utilajele solicitate de către reclamanta-intimată.

Se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.

La dosar reclamanta-intimată a formulat întâmpinare în care a invocat în principal excepția lipsei de obiect a recursului având în vedere prevederile O.G. nr. 14/2013 în baza cărora creanța bugetară a fost achitată și pe fond s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Curtea pe excepția lipsei de obiect a recursului invocată de reclamantă-intimat, calificată ca o apărare și nu ca o veritabilă excepție, instanța de recurs nu o va reține, deoarece obiectul recursului îl reprezintă sentința atacată. Faptul că în cauză valoarea creanței bugetare a fost recuperată, conform O.G. nr. 14/2013, reprezentând debitul aferent motiv de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor financiare, nu determină lipsa de obiect a prezentului recurs.

Pe recursul declarat, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat, în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 3 C. proc. civ. aplicarea greșită a dispozițiilor O.U.G. nr. 34/2006.

Instanța de recurs apreciază că în cauză instanța de fond în mod corect a dispus anularea deciziei nr. 139 din 15 august 2012 și a notei de constatare a neregulilor și de stabilire a condițiilor financiare din 18 iunie 2012 în condițiile în care s-a apreciat corect asupra legalității procedurii de atribuire desfășurată cu respectarea dispozițiilor O.U.G. nr. 34/2004 și cu respectarea principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică respectiv modificarea și tratamentul legal.

S-a apreciat în mod corect de prima instanță că cerințele menționate în fișa de date a achiziției constând în amplasarea stației de colectat în amplasarea stației de colectat în județul Teleorman și specificațiile tehnice impuse au avut caracter obiect impus de caracteristicile lucrării și de necesitățile autorității contractante fără a se putea reține caracterul restrictiv sau anticoncurențial al acestor cerințe care să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate pentru agenții economici participanți la licitație.

Intimata-reclamantă autoritatea contractantă a întocmit specificațiile tehnice conform legalității în vigoare și necesităților sale pentru realizarea unor lucrări de calitate, în raport cu specificațiile tehnice privind cerințele de calitate pentru exercitarea mixturilor asfaltice, ofertanții necontestând cerințele de natură tehnică impuse cu respectarea dispozițiilor art. 188 alin. (3) lit. f) din O.U.G. nr. 34/2006.

Cerințele privind dotarea tehnică au fost legale și justificate atât de specificul și complexitatea contractului, cât și de durata de execuție a lucrătorilor din contractul de finanțare. Iar lista utilajelor a fost solicitată conform studiului de fezabilitate enumerând utilajele necesare derulării execuției lucrărilor în conformitate cu soluția tehnică neputându-se reține restricționarea accesului vreunui operator de achiziție publică.

Față de cele expuse mai sus, Curtea, în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat, menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrație Publice împotriva sentinței nr. 831 din 26 februarie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 noiembrie 2014.