ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 755/2016

Decizia nr. 755/2016 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei; 1. Obiectul litigiului dedus judecății; Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/33/2014, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună anularea Raportului de evaluare nr. 38668/G/II din 13 septembrie 2013 și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea primei instanțe; Prin sentința civilă nr. 110/2014 din 17 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. 3. Calea de atac exercitată în cauză; Împotriva sentinței civile nr. 110/17 martie 2014 pronunțată de Curtea de apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs în termen legal reclamantul A., susținând că aceasta este nelegală prin raportare la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8, art. 451 și urm. C. proc. civ., Legii nr. 554/2004, Legii nr. 176/2010, Legii nr. 7/2004, Legii nr. 161/2003, Ordinului nr. 4500/2004 și H.G.

nr. 432/2004. În motivarea recursului, recurentul a reluat susținerile din cuprinsul cererii de chemare în judecată, precizând că nu se face vinovat de încălcarea cu intenție a dispozițiilor Legii nr. 161/2003, în condițiile în care, la numirea în funcția de comisar șef al Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorului Cluj ar fi trebuit să fie informat de către consilierul de etică despre situația creată, având în vedere că exista deja o declarație de interese depusă la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului. Prin urmare, nu poate fi angajată nici răspunderea disciplinară, nefiind îndeplinită una dintre condițiile acesteia, vinovăția. Recurentul a considerat că hotărârea atacată este nelegală, în condițiile în care starea de incompatibilitate, lăsată să evolueze în mod artificial de inacțiunea organelor și instituțiilor abilitate, trebuia analizată din perspectiva mult mai largă a dispozițiilor legale incidente.

4. Apărările formulate în cauză Intimata B. a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea hotărârii instanței de fond, ca fiind legală și temeinică. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză; Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare. Reclamantul A. a supus controlului de legalitate, potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, Raportul de evaluare nr. 38668/G/II din 13 septembrie 2013 întocmit de B.. Prin acest Raport de evaluare s-a constatat că reclamantul a încălcat regimul juridic al incompatibilității, întrucât a deținut simultan atât calitatea de consilier local în cadrul Consiliului local al com.

Chinteni, cât și funcția publică de comisar șef adjunct, respectiv comisar șef în cadrul Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Cluj, în perioada 01 iulie 2010 - 10 noiembrie 2011, încălcând astfel prevederile art. 94 alin. (1) și (2) lit. a) și art. 97 alin. (1) și (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003. Contrar susținerilor recurentului, Înalta Curte constată că în mod legal prima instanță a menținut Raportul de evaluare contestat, interpretând corect dispozițiile art. 94 alin. (1) și (2) lit. a) și art. 97 alin. (1) și (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003, în condițiile în care situația de fapt avută în vedere de autoritatea pârâtă este una necontestată.

Recurentul a deținut simultan atât calitatea de consilier local, cât și funcția publică de comisar șef adjunct, respectiv comisar șef în perioada 01 iulie 2010 - 10 noiembrie 2011. Faptul că în declarația de interese a menționat ambele calității deținute în perioada 01 iulie 2010 - 10 noiembrie 2011 nu este de natură să înlăture starea de incompatibilitate reținută prin actul administrativ contestat. Recurentul nu se poate prevala de recunoașterea legii și nu poate invoca inacțiunea persoanelor cu atribuții în verificarea dosarelor profesionale pentru a solicita anularea Raportului de evaluare întocmit de autoritatea pârâtă. Prin urmare, Înalta Curte constată că motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ. nu este incident în cauză și urmează să dispună, în temeiul art. 496 din același act normativ, respingerea recursului declarat de reclamantul A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 110 din 17 martie 2014 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 martie 2016.