ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 567/2017

Decizia nr. 567/2017 Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 100/F din 19 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2017 (nr. x/2017), s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. În temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a admis cererea de extrădare formulată de Republica Albania, cu privire la persoana extrădabilă A. S-a dispus extrădarea și predarea, către autoritățile judiciare din Republica Albania, a persoanei extrădabile A., în vederea executării pedepsei de 2 ani și 4 luni închisoare, aplicată prin sentința nr. 3160 din 16 decembrie 2014 a Tribunalului din Tirana, definitivă prin Decizia nr. 1798 din 22 decembrie 2016 a Curții de Apel din Tirana.

S-a dispus menținerea stării de arest provizoriu în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate A., conform dispozițiilor art. 57 din Legea nr. 302/2004 republicată. În temeiul art. 47 alin. (2) raportat la art. 74 din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a luat act că persoana extrădabilă nu renunță la aplicarea regulii specialității. S-a constatat că persoana extrădabilă A. a fost reținută și arestată provizoriu de la data de 20 aprilie 2017 la zi. În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 400 lei, s-a suportat din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel București a reținut următoarele: Instanța a fost sesizată în data de 14 aprilie 2017 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București prin adresa nr. 1030/II-5/2017, în temeiul art. 44 alin. (7) raportat la art. 43 din Legea nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cu privire la arestarea provizorie, în caz de urgență, în vederea extrădării către autoritățile din Albania a cetățeanului turc A., urmărit internațional în vederea executării pedepsei de 1 an, 5 luni și 4 zile închisoare stabilită prin sentința nr. 3160 din 16 decembrie 2014 a Tribunalului din Tirana, pentru săvârșirea infracțiunilor de imigrare ilegală/falsificare de documente de călătorie, prev. de art. 189 1 și art. 298 2 C. pen.

din Albania. În urma efectuării controlului de regularitate internațională de către Ministerul Justiției, a rezultat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 38 din Legea nr. 302/2004.

Prin încheierea din 21 aprilie 2017 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, a fost admisă cererea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și s-a dispus arestarea provizorie a persoanei extrădabile A. pe o durată de 30 de zile, de la data de 21 aprilie 2017 până la data de 20 mai 2017. În urma controlului de regularitate internațională, efectuat de Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală republicată s-a constatat că: 1. persoana a cărei extrădare se solicită are cetățenie turcă; 2. între România și Republica Albania se aplică dispozițiile Convenției europene de extrădare, încheiată la Paris la 13 decembrie 1957; 3. extrădarea este supusă condițiilor prevăzute la art. 18-35 din Legea nr. 302/2004; 4. la cererea de extrădare au fost atașate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004; 5.din datele deținute, nu este incidentă niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată.

La cererea de extrădare formulată de Ministerul Albaniei au fost atașate următoarele: raportul Parchetului de pe lângă Curtea de Primă Instanță din Tirana; Decizia nr. 3160 din 16 decembrie 2014 a Tribunalului din Tirana, definitivă prin Decizia nr. 1798 din data de 22 decembrie 2016 a Curții de Apel din Tirana (aceasta a menținut Decizia nr. 3160, fără aplicarea art. 59 C. pen. al Albaniei - articolul în cauză vizează suspendarea executării pedepsei); ordin de punere în executare a deciziei penale emis de către Parchetul de pe lângă Curtea de Primă Instanță din Tirana; fișă privind datele de identificare și mențiuni operative cu privire la sus-numitul A.; copia dispozițiilor legale aplicabile.

La data de 18 mai 2017, ulterior examenului de regularitate internațională, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a transmis Curții cererea de extrădare și actele anexate acesteia, înaintate de statul solicitant - Albania. La termenul din 19 mai 2017, instanța a procedat la ascultarea persoanei extrădabile, care a declarat că se opune extrădării sale către Albania întrucât în această țară nu sunt respectate drepturile omului și că dorește să beneficieze de regula specialității prevăzută de art. 47 alin. (2) raportat la art. 74 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel București a constatat că cererea de extrădare în privința persoanei extrădabile A. are la bază hotărârea nr. 3160 din 16 decembrie 2014 a Tribunalului din Tirana, definitivă prin Decizia nr. 1798 din 22 decembrie 2016 a Curții de Apel din Tirana prin care aceasta a fost condamnată la pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de imigrare ilegală/falsificare de documente de călătorie, prev. de art. 189 1 și art. 298 2 C. pen. din Albania. În fapt, s-a reținut că la data de 04 mai 2014 la aeroportul din Rinas, poliția a arestat pe cetățeanul turc B. și în aceeași zi, în jur de orele 08:40 seara, pentru că acesta s-a prezentat la aeroportul din Rinas cu un pașaport bulgăresc.

În declarația sa, B. a explicat ca documentul era emis de orașul Istanbul după ce a plătit 1.000 GBP, el a fost ajutat de o persoană care l-a însoțit la aeroport. Această persoană a fost identificată ca fiind cetățeanul turc A.. Faptele reținute în sarcina lui A. au corespondent în legislația penală română, fiind incriminate în dispozițiile infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 C. pen. Prin urmare , A. este acuzat pentru săvârșirea unor infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin un an, făcând parte din categoria persoanelor supuse extrădării, conform art. 18 și 26 din Legea nr. 302/2004 republicată, nefiind exceptat de la extrădare, potrivit art. 19 din aceeași lege.

De asemenea, persoana extrădabilă nu a formulat obiecțiuni la identitate și nu este incident niciunul din motivele obligatorii sau opționale de refuz al extrădării, prevăzute la art. 21 sau art. 22 din Legea nr. 302/2004 republicată și nici regulile referitoare la prescripție sau amnistie, prevăzute la art. 33 și art. 34 din Legea nr. 302/2004 republicată. Instanța a mai constatat că cererea de extrădare îndeplinește condițiile de formă și conținut prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004 și că este îndeplinită condiția referitoare la dubla incriminare, infracțiunile de care este acuzată persoana extrădabilă avându-și corespondent în legea penală română.

În consecință, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și în temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată s-a admis cererea de extrădare formulată de Republica Albania, cu privire la persoana extrădabilă A.. Împotriva sentinței penale nr. 100/F din 19 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2017 (nr. x/2017) a formulat contestație persoana extrădabilă A. În susținerea căii de atac, persoana extrădabilă a arătat că nu este de acord să fie extrădată în Republica Albania și dorește să execute pedeapsa de 2 ani și 4 luni în România, întrucât în Albania nu sunt respectate drepturile omului. A menționat că are un domiciliu stabil în orașul Otopeni, județul Ilfov, este căsătorit, fiind singurul întreținător al familiei și are un copil minor în întreținere.

În concluzie, a solicitat admiterea contestației și respingerea cererii de extrădare formulată de către autoritățile din Republica Albania. Analizând hotărârea contestată, în raport de actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele: Prin cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Albania s-a solicitat extrădarea cetățeanului turc A., urmărit internațional în vederea executării pedepsei de 1 an, 5 luni și 4 zile închisoare stabilită prin sentința nr. 3160 din 16 decembrie 2014 a Tribunalului din Tirana, pentru săvârșirea infracțiunilor de imigrare ilegală/falsificare de documente de călătorie, prev. de art. 189 1 și art. 298 2 C. pen. din Albania. S-a reținut, în fapt, că la data de 04 mai 2014 la aeroportul din Rinas, poliția a arestat pe cetățeanul turc B. și în aceeași zi, în jur de orele 08:40 seara, pentru că acesta s-a prezentat la aeroportul din Rinas cu un pașaport bulgăresc.

În declarația sa, B. a explicat ca documentul era emis de orașul Istanbul după ce a plătit 1.000 GBP, el a fost ajutat de o persoană care l-a însoțit la aeroport. Această persoană a fost identificată ca fiind cetățeanul turc A. Potrivit art. 38 din Legea nr. 302/2004, republicată, Ministerul Justiției a constatat, în cadrul examenului de regularitate internațională, următoarele: persoana a cărei extrădare se solicită are cetățenie turcă; între România și Republica Albania se aplică dispozițiile Convenției europene de extrădare, încheiată la Paris la 13 decembrie 1957; extrădarea este supusă condițiilor prevăzute la art. 18-35 din Legea nr. 302/2004; la cererea de extrădare au fost atașate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004; din datele deținute, nu este incidență niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată.

Instanța reține că au fost înaintate documentele prevăzute de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, iar cererea de extrădare s-a formulat în temeiul Convenției europene de extrădare, încheiată la Paris la 13 decembrie 1957. Potrivit art. 18 din Legea nr. 302/2004, republicată pot fi extrădate din România, în condițiile prezentei legi, la cererea unui stat străin, persoanele aflate pe teritoriul său care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni ori sunt căutate în vederea executării unei măsuri de siguranță, a unei pedepse sau a unei alte hotărâri a instanței penale în statul solicitant. Înalta Curte constată că persoana extrădabilă se află în această situație, fiind condamnată definitiv la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenție.

Instanța constată, totodată, că nu există alte impedimente la extrădare.

Conform art. 19 din Legea nr. 302/2004, republicată, nu pot fi extrădați din România: a) cetățenii români, dacă nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 20; b) solicitanții de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în țara de origine sau în orice alt stat în care viața ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuși la tortură, tratamente inumane și degradante; c) persoanele străine care se bucură în România de imunitate de jurisdicție, în condițiile și în limitele stabilite prin convenții sau prin alte înțelegeri internaționale; d) persoanele străine citate din străinătate în vederea audierii ca suspecți, persoane vătămate, părți, martori sau experți ori interpreți în fața unei autorități judiciare române solicitante, în limitele imunităților conferite prin convenție internațională.

Se constată că persoana extrădabilă nu se află în niciuna dintre aceste situații, nefiind incidente dispozițiile art. 19 din Legea nr. 302/2004, republicată. În cauză nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz al extrădării, prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004 și nici nu a fost identificat vreun motiv opțional de refuz al extrădării, potrivit art. 21 din Legea nr. 302/2004. Totodată, este îndeplinită condiția dublei incriminări, fapta reținută în sarcina persoanei extrădabile A. având corespondent în legislația penală română, respectiv infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 C. pen.

De asemenea, este îndeplinită și condiția gravității pedepsei, prev. de art. 26 din Legea nr. 302/2004, republicată, dispoziție conform căreia extrădarea este acordată de România, în vederea urmăririi penale sau a judecății, pentru fapte a căror săvârșire atrage potrivit legislației statului solicitant și legii române o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin un an, iar în vederea executării unei pedepse, numai dacă aceasta este de cel puțin 4 luni. Înalta Curte constată că nu există nici un dubiu cu privire la identitatea persoanei extrădabile, persoana căutată fiind persoana arestată provizoriu de către autoritățile române, respectiv A. Mai mult, instanța reține că în declarația dată la data de 19 mai 2017 persoana extrădabilă nu a avut obiecții cu privire la identitate.

În aceeași declarație, contestatorul a precizat că dorește să beneficieze de regula specialității prevăzută de art. 47 alin. (2) raportat la art. 74 din Legea nr. 302/2004, republicată. Referitor la critica formulată de persoana extrădabilă, în sensul că în Albania nu sunt respectate drepturile omului, Înalta Curte constată că aceasta este o simplă susținere, care nu a fost dovedită, neexistând motive pentru a se considera că persoana extrădabilă nu va beneficia de protecția drepturilor și libertăților fundamentale la momentul executării pedepsei de 2 ani și 4 luni închisoare, aplicată prin sentința nr. 3160 din 16 decembrie 2014 a Tribunalului din Tirana, definitivă prin Decizia nr. 1798 din 22 decembrie 2016 a Curții de Apel din Tirana.

Drept urmare, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 100/F din 19 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2017 (nr. x/2017). În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Conform art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în sumă de 400 lei, se va suporta din fondurile Ministerului Justiției. În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul interpretului de limba turcă se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 100/F din 19 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2017 (nr. x/2017). Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în sumă de 400 lei, se suportă din fondurile Ministerului Justiției. Onorariul interpretului de limba turcă se plătește din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi, 30 mai 2017.