ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 567/2017
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 567/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 567/2017
Deliberând
asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 100/F
din 19 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a II-a
penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2017 (nr. x/2017), s-a
admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
București.
În temeiul art.
52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a admis cererea de
extrădare formulată de Republica Albania, cu privire la persoana
extrădabilă A.
S-a dispus
extrădarea și predarea, către autoritățile judiciare
din Republica Albania, a persoanei extrădabile A., în vederea
executării pedepsei de 2 ani și 4 luni închisoare, aplicată prin
sentința nr. 3160 din 16 decembrie 2014 a Tribunalului din Tirana,
definitivă prin Decizia nr. 1798 din 22 decembrie 2016 a Curții de
Apel din Tirana.
S-a dispus
menținerea stării de arest provizoriu în vederea
extrădării, până la predarea persoanei extrădate A.,
conform dispozițiilor art. 57 din Legea nr. 302/2004 republicată.
În temeiul art.
47 alin. (2) raportat la art. 74 din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a
luat act că persoana extrădabilă nu renunță la
aplicarea regulii specialității.
S-a constatat
că persoana extrădabilă A. a fost reținută și
arestată provizoriu de la data de 20 aprilie 2017 la zi.
În temeiul art.
275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina
statului. Onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 400 lei, s-a
suportat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a
pronunța această soluție, Curtea de Apel București a
reținut următoarele:
Instanța
a fost sesizată în data de 14 aprilie 2017 de către Parchetul de pe
lângă Curtea de Apel București prin adresa nr. 1030/II-5/2017, în
temeiul art. 44 alin. (7) raportat la art. 43 din Legea nr. 302/2004
republicată, privind cooperarea judiciară internațională în
materie penală, cu privire la arestarea provizorie, în caz de
urgență, în vederea extrădării către autoritățile
din Albania a cetățeanului turc A., urmărit internațional
în vederea executării pedepsei de 1 an, 5 luni și 4 zile închisoare
stabilită prin sentința nr. 3160 din 16 decembrie 2014 a Tribunalului
din Tirana, pentru săvârșirea infracțiunilor de imigrare
ilegală/falsificare de documente de călătorie, prev. de art. 189
1
și art. 298
2
C. pen. din Albania.
În urma efectuării controlului de regularitate
internațională de către Ministerul Justiției, a rezultat
că
sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 38 din Legea nr. 302/2004.
Prin
încheierea din 21 aprilie 2017 a Curții de Apel București, secția
a II-a penală, a fost admisă
cererea Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel București și s-a dispus arestarea provizorie a
persoanei extrădabile A. pe o durată de 30 de zile, de la data de 21
aprilie 2017 până la data de 20 mai 2017.
În
urma controlului de regularitate internațională, efectuat
de
Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate,
în
conformitate cu dispozițiile art. 38 din Legea nr. 302/2004 privind
cooperarea judiciară internațională în materie penală
republicată s-a constatat că:
persoana a cărei extrădare se solicită are
cetățenie turcă;
între România
și Republica Albania se aplică dispozițiile
Convenției
europene de extrădare, încheiată la Paris la 13
decembrie
1957;
3.
extrădarea este supusă
condițiilor prevăzute la
art.
18-35
din Legea
nr.
302/2004;
la cererea de extrădare au fost atașate documentele
prevăzute de
art.
36 din Legea
nr.
302/2004;
5.din datele deținute, nu este incidentă niciuna din
limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la
art.
3 din Legea
nr.
302/2004 privind
cooperarea judiciară internațională în materie penală,
republicată.
La
cererea de extrădare formulată de Ministerul Albaniei au fost
atașate următoarele:
raportul Parchetului de pe
lângă Curtea de Primă Instanță din Tirana; Decizia nr. 3160
din 16 decembrie 2014 a Tribunalului din Tirana, definitivă prin Decizia nr.
1798 din data de 22 decembrie 2016 a Curții de Apel din Tirana (aceasta a
menținut Decizia nr. 3160, fără aplicarea art. 59 C. pen. al
Albaniei - articolul în cauză vizează suspendarea executării
pedepsei); ordin de punere în executare a deciziei penale emis de către
Parchetul de pe lângă Curtea de Primă Instanță din Tirana;
fișă privind datele de identificare și mențiuni operative
cu privire la sus-numitul A.; copia dispozițiilor legale aplicabile.
La
data de 18 mai 2017, ulterior examenului de regularitate
internațională, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
București a transmis Curții cererea de extrădare și actele
anexate acesteia, înaintate de statul solicitant - Albania.
La
termenul din 19 mai 2017, instanța a procedat la ascultarea persoanei
extrădabile, care a declarat că se opune extrădării sale
către Albania întrucât în această țară nu sunt respectate
drepturile omului și că dorește să beneficieze de regula
specialității prevăzută de art. 47 alin. (2) raportat la art.
74 din Legea nr. 302/2004, republicată.
Analizând
actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel București a constatat
că cererea de extrădare în privința persoanei extrădabile
A.
are la
bază hotărârea
nr. 3160 din 16 decembrie 2014 a Tribunalului
din Tirana, definitivă prin Decizia nr. 1798 din 22 decembrie 2016 a
Curții de Apel din Tirana prin care aceasta a fost condamnată la
pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare, pentru săvârșirea
infracțiunilor de imigrare ilegală/falsificare de documente de
călătorie, prev. de art. 189
1
și art. 298
2
C. pen. din Albania.
În fapt, s-a reținut că la data de 04 mai 2014
la aeroportul din Rinas, poliția a arestat pe cetățeanul turc B.
și în aceeași zi, în jur de orele 08:40 seara, pentru că acesta
s-a prezentat la aeroportul din Rinas cu un pașaport bulgăresc. În
declarația sa, B. a explicat ca documentul era emis de orașul Istanbul
după ce a plătit 1.000 GBP, el a fost ajutat de o persoană care
l-a însoțit la aeroport. Această persoană a fost
identificată ca fiind cetățeanul turc A..
Faptele
reținute în sarcina lui A. au corespondent în legislația penală
română, fiind incriminate în dispozițiile infracțiunii de fals
material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 C. pen.
Prin
urmare
,
A.
este
acuzat
pentru săvârșirea unor infracțiuni pentru care legea prevede o
pedeapsă privativă de libertate de cel puțin un an, făcând
parte din categoria persoanelor supuse extrădării, conform art. 18
și 26 din Legea nr. 302/2004 republicată, nefiind exceptat de la
extrădare, potrivit art. 19 din aceeași lege.
De
asemenea,
persoana
extrădabilă nu a formulat obiecțiuni la identitate și nu
este incident niciunul din motivele obligatorii sau opționale de refuz al
extrădării, prevăzute la art. 21 sau art. 22 din Legea nr. 302/2004
republicată și nici regulile referitoare la prescripție sau
amnistie, prevăzute la art. 33 și art. 34 din Legea nr. 302/2004
republicată.
Instanța
a mai constatat că cererea de extrădare îndeplinește
condițiile de formă și conținut prevăzute de art. 36
din Legea nr. 302/2004 și că
este îndeplinită condiția
referitoare la dubla incriminare, infracțiunile de care este acuzată
persoana extrădabilă avându-și corespondent în legea penală
română.
În
consecință, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe
lângă Curtea de Apel București și în temeiul art. 52 alin. (3)
din Legea nr. 302/2004 republicată s-a admis cererea de extrădare
formulată de Republica Albania, cu privire la persoana
extrădabilă A..
Împotriva
sentinței penale nr. 100/F din 19 mai 2017 a Curții de Apel
București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul
nr. x/2/2017 (nr. x/2017) a formulat contestație persoana extrădabilă
A.
În
susținerea căii de atac, persoana extrădabilă a arătat
că nu este de acord să fie extrădată în Republica Albania
și dorește să execute pedeapsa de 2 ani și 4 luni în
România, întrucât în Albania nu sunt respectate drepturile omului. A
menționat că are un domiciliu stabil în orașul Otopeni,
județul Ilfov, este căsătorit, fiind singurul
întreținător al familiei și are un copil minor în
întreținere.
În concluzie,
a solicitat admiterea contestației și respingerea cererii de
extrădare formulată de către autoritățile din
Republica Albania.
Analizând
hotărârea contestată, în raport de actele și lucrările
dosarului, Înalta Curte constată următoarele:
Prin
cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare
din Albania s-a solicitat extrădarea cetățeanului turc A.,
urmărit internațional în vederea executării pedepsei de 1 an, 5
luni și 4 zile închisoare stabilită prin sentința nr. 3160 din
16 decembrie 2014 a Tribunalului din Tirana, pentru săvârșirea
infracțiunilor de imigrare ilegală/falsificare de documente de
călătorie, prev. de art. 189
1
și art. 298
2
C. pen. din Albania.
S-a
reținut, în fapt, că la data de 04 mai 2014 la aeroportul din Rinas,
poliția a arestat pe cetățeanul turc B. și în aceeași
zi, în jur de orele 08:40 seara, pentru că acesta s-a prezentat la
aeroportul din Rinas cu un pașaport bulgăresc. În declarația sa,
B. a explicat ca documentul era emis de orașul Istanbul după ce a
plătit 1.000 GBP, el a fost ajutat de o persoană care l-a
însoțit la aeroport. Această persoană a fost identificată
ca fiind cetățeanul turc A.
Potrivit
art.
38 din Legea
nr.
302/2004, republicată, Ministerul
Justiției a constatat, în cadrul examenului de regularitate
internațională, următoarele:
persoana a cărei
extrădare se solicită are cetățenie turcă;
între România și Republica Albania se aplică
dispozițiile
Convenției europene de extrădare, încheiată la
Paris la 13
decembrie
1957; extrădarea este supusă condițiilor
prevăzute la
art.
18-35 din Legea
nr.
302/2004; la cererea de extrădare au fost atașate
documentele prevăzute de
art.
36 din Legea
nr.
302/2004; din datele deținute, nu este incidență
niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la
art.
3 din
Legea
nr.
302/2004 privind cooperarea judiciară
internațională în materie penală, republicată.
Instanța
reține că au fost înaintate documentele prevăzute de art. 36 alin.
(2) din Legea nr. 302/2004, iar cererea de extrădare s-a formulat în
temeiul Convenției europene de extrădare, încheiată la Paris la
13 decembrie 1957.
Potrivit
art. 18 din Legea nr. 302/2004, republicată pot fi extrădate din
România, în condițiile prezentei legi, la cererea unui stat străin,
persoanele aflate pe teritoriul său care sunt urmărite penal sau sunt
trimise în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni ori
sunt căutate în vederea executării unei măsuri de
siguranță, a unei pedepse sau a unei alte hotărâri a
instanței penale în statul solicitant. Înalta Curte constată că
persoana extrădabilă se află în această situație,
fiind condamnată definitiv la pedeapsa închisorii cu executare în regim de
detenție.
Instanța
constată,
totodată, că nu există alte impedimente la extrădare.
Conform
art. 19 din Legea nr. 302/2004, republicată, nu pot fi extrădați
din România: a) cetățenii români, dacă nu sunt întrunite
condițiile prevăzute la art. 20; b) solicitanții de azil,
beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare în
România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în țara de
origine sau în orice alt stat în care viața ori libertatea acestora ar fi
pusă în pericol sau în care ar fi supuși la tortură, tratamente
inumane și degradante; c) persoanele străine care se bucură în
România de imunitate de jurisdicție, în condițiile și în
limitele stabilite prin convenții sau prin alte înțelegeri
internaționale; d) persoanele străine citate din
străinătate în vederea audierii ca suspecți, persoane
vătămate, părți, martori sau experți ori
interpreți în fața unei autorități judiciare române
solicitante, în limitele imunităților conferite prin convenție
internațională.
Se
constată că persoana extrădabilă nu se află în niciuna
dintre aceste situații, nefiind incidente dispozițiile art. 19 din
Legea nr. 302/2004,
republicată.
În cauză
nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz al
extrădării, prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004 și
nici nu a fost identificat vreun motiv opțional de refuz al
extrădării, potrivit art. 21 din Legea nr. 302/2004.
Totodată,
este îndeplinită condiția dublei incriminări, fapta
reținută în sarcina persoanei extrădabile A. având corespondent
în legislația penală română, respectiv infracțiunea de fals
material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 C. pen. De asemenea, este
îndeplinită și condiția gravității pedepsei, prev. de art.
26 din Legea nr. 302/2004, republicată, dispoziție conform
căreia extrădarea este acordată de România, în vederea
urmăririi penale sau a judecății, pentru fapte a căror
săvârșire atrage potrivit legislației statului solicitant și
legii române o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin un
an, iar în vederea executării unei pedepse, numai dacă aceasta este
de cel puțin 4 luni.
Înalta Curte
constată că nu există nici un dubiu cu privire la identitatea
persoanei extrădabile, persoana căutată fiind persoana
arestată provizoriu de către autoritățile române, respectiv
A. Mai mult, instanța reține că în declarația dată la
data de 19 mai 2017 persoana extrădabilă nu a avut obiecții cu
privire la identitate. În aceeași declarație, contestatorul a
precizat că dorește să beneficieze de regula specialității
prevăzută de art. 47 alin. (2) raportat la art. 74 din Legea nr. 302/2004,
republicată.
Referitor la
critica formulată de persoana extrădabilă, în sensul că în
Albania nu sunt respectate drepturile omului, Înalta Curte constată
că aceasta este o simplă susținere, care nu a fost
dovedită, neexistând motive pentru a se considera că persoana
extrădabilă nu va beneficia de protecția drepturilor și
libertăților fundamentale la momentul executării pedepsei de 2
ani și 4 luni închisoare, aplicată prin sentința nr. 3160 din 16
decembrie 2014 a Tribunalului din Tirana, definitivă prin Decizia nr. 1798
din 22 decembrie 2016 a Curții de Apel din Tirana.
Drept
urmare, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația
formulată de
persoana extrădabilă A.
împotriva
sentinței penale nr. 100/F din 19 mai 2017 a Curții de Apel
București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul
nr. x/2/2017 (nr. x/2017).
În baza art. 275
alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat
contestatorul persoană
extrădabilă la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat.
Conform art. 275
alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din
oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în sumă
de 400 lei, se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.
În temeiul art.
275 alin. (6) C. proc. pen.,
onorariul interpretului de limba turcă
se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și
Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondată, contestația formulată de
persoana
extrădabilă A.
împotriva sentinței penale nr. 100/F din
19 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a II-a
penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2017 (nr. x/2017).
Obligă
contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 lei, cu
titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul
cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul
persoană extrădabilă, în sumă de 400 lei, se suportă
din fondurile Ministerului Justiției.
Onorariul
interpretului de limba turcă se plătește din fondul Înaltei
Curți de Casație și Justiție.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, azi, 30 mai 2017.