ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2629/2016

Decizia nr. 2629/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acțiunii

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/54/2013, la data de 20.12.2014, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Agenția Națională de Integritate, solicitând anularea raportului de evaluare întocmit la data de 11.12.2013, emis de pârâtă, ca fiind netemeinic și nelegal.

Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 158 din 09 mai 2014, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins contestația formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, având ca obiect conflict de interese/incompatibilitate - constatate de A.N.I., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut incompatibilitatea rezultată din cumulul mandatului de primar cu calitatea de membru în cadrul consiliului de administrație în cadrul unei instituții publice, raportat la următoarele considerente:

Potrivit textului art. 96 din Legea nr. 1/2011 (în forma în vigoare pe perioada incompatibilității constatate în speță), unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administrație, de directori și de directori adjuncți, după caz.

În unitățile de învățământ de stat consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:

a) în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și pentru învățământul preșcolar și primar;

b) în cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanți ai consiliului local și 2 reprezentanți ai părinților. Directorul și directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă;

c) în cazul în care consiliul de administrație este format din 13 membri, dintre aceștia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanți ai consiliului local și 3 reprezentanți ai părinților. Directorul și directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă.

Întrucât reglementarea incompatibilității privește calitatea de membru în consiliul de administrație a unei instituții publice, iar Legea Educației Naționale indică structura rețelei naționale de învățământ prin raportare la unitățile de învățământ cu sau fără personalitate juridică autorizate sau acreditate în acest sens (potrivit art. 61) și care desfășoară potrivit art. 10 alin. (1) din același act normativ, activități de serviciu public, instanța urmează să analizeze și elementele definitorii ale instituției publice, rezultate din art. 136 pct. 5 din Constituția României; din acest punct de vedere, instanța apreciază că instituțiile publice sunt persoane juridice înființate fie prin acte de putere publică, fie prin acte de dispoziție ale autorităților publice centrale sau locale în scopul realizării unor activități fără caracter comercial sau în scopul îndeplinirii unui serviciu public și care sunt, în tot sau în parte finanțate de la bugetul de stat sau bugetele locale.

Întrucât Liceul Tehnologic Bâlteni prezintă personalitate juridică, fiind parte a rețelei școlare de stat și realizează un serviciu public finanțat, se încadrează în categoria instituțiilor publice în sensul art. 87 lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Ca atare, coroborând disp. art. 87 lit. d) din Legea nr. 161/2003 și art. 96 din Legea nr. 1/2011 (în forma în vigoare pe perioada de incompatibilitate constatată) prima instanță a apreciat că, prin raportul de evaluare contestat în cauză a fost constatată corect încălcarea regimului incompatibilităților în exercitarea mandatului de ales local, de către contestatar, în perioada 21.08.2012-26.04.2013, prin cumulul mandatului alesului local cu calitatea de membru al Consiliului de Administrație al Liceului Tehnologic Bâlteni.

În raport de aceste considerente și având în vedere disp. art. 22 alin. (1) și art. 24 din Legea nr. 176/2010, raportat la art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanța de fond a respins contestația formulată împotriva raportului de evaluare nr. 58818/G/II/11.12.2013 întocmit de Agenția Națională de Integritate, având ca obiect starea de incompatibilitate a contestatorului A., ca neîntemeiată.

Recursul

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul A. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul apreciind că, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 1/2011 din consiliul de administrație al unității școlare trebuie să facă parte în mod obligatoriu primarul sau un reprezentant al primarului.

Având în vedere textul legii, susține recurentul-reclamant, este evident că participarea sa în consiliul de administrație a fost una legală și obligatorie; nefiind incidente dispozițiile art. 87 lit. d) din Legea nr. 161/2013, motiv pentru care solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată la instanța de fond, conform dispozițiilor art. 497 C. proc. civ.

Apărările intimatei

Intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare la recursul promovat de reclamant, solicitând respingerea acestuia, ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță, ca fiind legală și temeinică, motivat de faptul că, forma art. 96 alin. (2), invocată de recurent este cea aflată în vigoare începând cu iunie 2014, când, prin Ordonanța nr. 49 din 26 iunie 2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative, au fost modificate unele prevederi ale Legii nr. 1/2011, inclusiv prevederile art. 96 alin. (2).

Or, susține în continuare intimata, perioada în care, prin raportul de evaluare contestat, a fost constatată starea de incompatibilitate a recurentului-reclamant este 21.08.2012-26.04.2013, perioadă în care, conform art. 96 alin. (2) - în forma aflată în vigoare la acea dată, primarul avea obligația de a desemna un reprezentant al său în consiliile de administrație ale instituțiilor de învățământ, aspect reținut corect și de către instanța de fond.

Astfel, în perioada supusă evaluării - 21.08.2012-26.04.2013 se aflau în vigoare dispozițiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 ce prevăd ca din compunerea consiliului de administrație să facă parte un reprezentant al primarului.

Referitor la susținerile recurentului, potrivit cărora a deținut calitatea de membru în consiliul de administrație al Liceului Tehnologic Bălteni pentru o perioadă scurtă de timp, autoritatea publică intimată arată că acestea nu sunt relevante și nu înlătură starea de incompatibilitate în care s-a aflat acesta, întrucât această stare de incompatibilitate este generată prin simpla deținere simultană a două funcții/calități incompatibile potrivit legii, fără a fi nevoie de îndeplinirea altor condiții.

Mai susține intimata că regimul incompatibilităților este expres prevăzut de legislația în vigoare; legea interzicând cumulul de funcții/calități. Astfel, recurentul-reclamant, în calitate de primar, avea obligația de a respecta prevederile legale privind incompatibilitățile, în vigoare la data evaluării și să nu încalce legislația aplicabilă. Or, acesta ignorând prevederile legale menționate nu a efectuat demersurile necesare pentru a ieși din starea de incompatibilitate în termenul prevăzut de lege; încălcând astfel regimul juridic al incompatibilităților aplicabil aleșilor locali.

Solicită astfel intimata a se avea în vedere că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute în definiția cuprinsă în art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, motiv pentru care solicită respingerea recursului.

Procedura în fața instanței de recurs

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza Încheierii de ședință din data de 27 ianuarie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 16 martie 2016 s-a admis în principiu recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 158 din 9 mai 2014 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Considerentele și soluția instanței de recurs

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, a apărărilor cuprinse în întâmpinarea intimatei Agenția Națională de Integritate și raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, Înalta Curte apreciază că recursul formulat în cauză este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Argumentele de fapt și de drept relevante

Recurentul-reclamant A. a investit instanța de contencios administrativ cu acțiunea având ca obiect anularea raportului de evaluare nr. 36820/A/II/05.09.2013 întocmit de intimata Agenția Națională de Integritate.

Curtea de Apel Craiova a respins acțiunea reclamantului pentru argumentele prezentate anterior în prezenta decizie.

Instanța de control judiciar constată că, în speță, nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 488 pct. 8 C. proc. civ. în vederea casării hotărârii, prima instanță reținând corect situația de fapt, în raport de materialul probator administrat în cauză și a realizat o încadrare juridică adecvată.

Detaliind problemele de drept supuse judecății și răspunzând criticilor de nelegalitate ce pot fi subsumate motivului de casare prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Criticile formulate de recurentul-reclamant se întemeiază în mod exclusiv pe dispozițiile art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 potrivit căruia:

„(2) În cazul instituțiilor de învățământ de stat, consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:

a) În cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv directorul, 2 reprezentanți ai părinților, primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local. Directorul este membru de drept în consiliul de administrație, din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă.

b) în cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanți ai consiliului local și 2 reprezentanți ai părinților. Directorul este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă;

c) în cazul în care consiliul de administrație este format din 13 membri, dintre aceștia 6 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 3 reprezentanți ai consiliului local și 3 reprezentanți ai părinților. Directorul este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă.”

Recurentul-reclamant a invocat în susținerile sale dispozițiile art. 96 alin. (2) forma în vigoare începând cu iunie 2014, când prin Ordonanța nr. 49 din 26 iunie 2016 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative, au fost modificate unele prevederi ale Legii nr. 1/2011, inclusiv prevederile art. 96 alin. (2).

Înalta Curte, în acord cu prima instanță, reține că prin raportul de evaluare contestat a fost constatată starea de incompatibilitate a recurentului-reclamant în perioada 21.08.2012-26.04.2013, perioadă în care, potrivit dispozițiilor art. 96 alin. (2) - în forma în vigoare la acea dată, primarul avea obligația de a desemna un reprezentant al său în consiliile de administrație ale instituțiilor de învățământ.

În ceea ce privește susținerile recurentului-reclamant potrivit cărora a deținut calitatea de membru în consiliul de administrație al Liceului Tehnologic Bălteni pentru o scurtă perioadă de timp, Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate, acestea fiind nerelevante întrucât starea de incompatibilitate este determinată prin simpla deținere simultană a două funcții/calități incompatibile potrivit legii, fără a fi nevoie de îndeplinirea altor condiții.

Ca atare, instanța de control judiciar apreciază că este legală soluția pronunțată de instanța de fond,în sensul existenței stării de incompatibilitate în privința recurentului.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Față de împrejurarea că instanța de fond a interpretat în mod legal și corect dispozițiile normative anterior indicate, nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată, coroborată cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 158 din 9 mai 2014 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 octombrie 2016.