ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1141/2021

Ședința publică din data de 25 februarie 2021

Asupra recursului de față;

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Obiectul litigiului dedus judecății

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2018, la data de 14.08.2018, reclamanta A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea raportului de evaluare nr. x/24.07.2018 emis de Agenția Naționala de Integritate, întrucât a fost întocmit cu nerespectarea prevederilor legale.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 262 din 23 octombrie 2018, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta A. - Primarul Comunei Gurahonț, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, cu sediul în București, ca neîntemeiată.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta A. solicitând admiterea acestei căi de atac, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Recurenta-reclamantă susține faptul că prima instanță nu a făcut o aplicare corectă a prevederilor art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, modificată prin O.U.G. 49/26.06.2014 și ale art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Precizează recurenta că sesizarea Agenției Naționale de Integritate a avut loc la data de 19.07.2016, adică după intrarea în vigoare a modificărilor aduse art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 1/2011, prin O.U.G. nr. 49/2014. Evaluarea trebuia să aibă în vedere prevederile legale în vigoare la momentul sesizării, deoarece sancțiunea prevăzută la art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 constând în încetarea de drept al mandatului de ales local, nu mai poate fi aplicată în raport cu prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție.

În opinia recurentului, instanța de fond nu a luat în considerare și faptul că participarea Primarului Comunei Gurahonț în consiliul de administrație al școlii nu a fost de natură a intra în conflict cu prerogativele și obligațiile stabilite prin statutul său, în intervalul supus evaluării. Participarea primarului în Consiliul de Administrație al Școlii a urmărit un interes social al comunității. Participând în Consiliul de Administrație, Primarul Comunei Gurahonț nu s-a aflat în contradicție cu mandatul său, și nici nu l-a împiedicat să-și exercite toate atribuțiile care îi reveneau acestei funcții.

Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor prevederilor Legii nr. 1/2011, nu se mai poate constata o incompatibilitate între funcția de primar și calitatea de membru în consiliul de administrație al unei școli gimnazial.

1.4. Apărările formulate în cauză.

Prin întâmpinare pârâta Agenția Națională de Integritate a solicitat respingerea recursului reclamantei ca nefondat, apreciind că hotărâre instanței de fond este dată cu interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept material.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

2.1. Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, constată că recursul reclamantei este nefondat, în considerarea următoarelor argumente.

În cauza de față, recurenta A. a încălcat dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției și nu a respectat dispozițiile art. 91 alin. (3) teza 1 din același act normativ.

La data de 30 iunie 2014, art. 96 din Legea nr. 1/2011 a fost modificat, în sensul că a permis primarilor să facă parte din Consiliile de administrație la unitățile de învățământ de stat și prin Legea nr. 128/31 mai 2017 (publicată în. Monitorul Oficial la data de 7 iunie 2017), art. 87, alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 a fost modificat, în sensul menționării calității de membru în consiliul de administrație ale unităților și instituțiilor de învățământ de stat printre excepțiile de la regimul juridic al incompatibilităților aplicabil primarilor.

Având în vedere principiul neretroactivității legii, s-a reținut încălcarea dispozițiilor regimului juridic al incompatibilităților de către recurenta A., în sensul art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea 161/2003, întrucât, în perioada 04.09.2012-09.04.2014, simultan cu funcția de primar al Comunei Gurahonț, județ Arad, a deținut și exercitat și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al Liceului Ioan Buteanu din Gurahonț, județul Arad.

Susținerile recurentei cu privire la inexistența stării de incompatibilitate având în vedere modificarea Legii nr. 1/2011 prin O.U.G. nr. 46/20014 sunt nefondate.

Prin O.G. nr. 49 din 26 iunie 2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative au fost modificate unele prevederi ale Legii nr. 1/2011, inclusiv cele ale art. 96 alin. (2).

În cauza de față, la momentul constatării stării de incompatibilitate a recurentei erau în vigoare dispozițiile art. 96 din Legea nr. 1/2011 care prevedeau că primarul avea obligația de a desemna un reprezentat al său în consiliile de administrație ale instituțiilor de învățământ.

Ca urmare, în perioada supusă evaluării se aflau în vigoare dispozițiile art. 96 alin. (1) din Legea 1/2011 conform cărora: "a) în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format din 7 membri, cu următoarea componentă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentant ai părinților; un reprezentant al primarului: un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și pentru învățământul preșcolar și primar

b) în cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentant ai consiliului local și 2 reprezentant ai părinților. Directorul și directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă;

c) în cazul în care consiliul de administrație este format din 13 membri, dintre aceștia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanți ai consiliului local și 3 reprezentanți ai părinților. Directorul și directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administrație, din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă.(...)".

Trebuie subliniat faptul că pe întreg intervalul pentru care este reținută starea de incompatibilitate (04.09.2012-09.04.2014) dispozițiile prevăzute de art. 96 din Legea nr. 1/2011 au rămas neschimbate, iar legiuitorul nu a reglementat în vreun fel aplicarea normelor art. 1 pct. 21 din O.U.G. nr. 49/2014 pentru situații juridice născute anterior, dar ale căror efecte nenăscute, pot fi guvernate de un act normativ ulterior, ce înlătură practic, interdicția de cumul de funcții/calități și care permite primarului să intre în componența consiliului de administrație al unei unități, de învățământ preuniversitar, Astfel, recurenta nu poate pretinde să îi fie analizată conduita prin raportare la norme viitoare, inexistente în perioada supusă evaluării care prevăd posibilitatea includerii în consiliul de administrație nu numai a reprezentantului primarului, ci și a primarului.

Ca urmare, incompatibilitatea în care se găsește recurenta-reclamantă trebuie privită din perspectiva dispozițiilor art. 96 din Legea nr. 1/2011 în forma avută anterior modificării prin O.U.G. nr. 49/2014, care prevedea că în consiliul de administrație al unităților de învățământ se va desemna "un reprezentant al primarului", coroborate cu dispozițiile art. 87 alin. (1) din Legea 161/2003.

Prin urmare, instanța de fond precum și inspectorul de integritate au aplicat în mod corect prevederile ce reglementau incompatibilitățile aferente funcției de primar în perioada reținută în cuprinsul raportului de evaluare, iar faptul că sesizarea ANI precum și emiterea raportului de evaluare s-a emis ulterior modificării Legii nr. 1/2011 prin O.U.G. nr. 49/2014 nu este de natură să înlăture situația de incompatibilitate în care s-a aflat recurenta-reclamantă.

Susținerea recurentei-reclamante în sensul că participarea primarului în consiliul de administrație al școlii nu a fost de natură a intra în conflict cu prerogativele și obligațiile stabilite prin statutul său nu poate fi reținută, dată fiind interdicția expresă instituită prin art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 precum și dispozițiile art. 96 din Legea nr. 1/2011 (forma în vigoare în, perioada evaluată).

Prin urmare, prevederile articolelor menționate anterior, în forma în vigoare în perioada supusă evaluării, nu permiteau recurentei cumulul celor două funcții.

Normele ce reglementează regimul incompatibilitătilor sunt de strictă interpretare, astfel încât interdicția cumulului de funcții/calități nu poate fi asimilată unei sancțiuni penale sau contravenționale de natură să justifice aplicarea retroactivă a dispozițiilor Legii nr. 1/2011 în forma ulterioară a O.U.G. nr. 49/2014, ca și lege mai favorabilă, în sensul art. 15 alin. (2) din Constituție.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

În consecință, pentru considerentele arătate, în raport cu înscrisurile depuse la dosar și susținerile părților, apreciind că soluția instanței de fond a fost dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva sentinței nr. 262 din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 februarie 2021.