ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 265/2023

Ședința publică din data de 20 ianuarie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată reclamantul A., a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, să se pronunțe o hotărâre prin care, în principal, să se constatate nulitatea raportului de evaluare nr. x/06.10.2020 întocmit la data de 06.10.2020, în lucrarea nr. x/10.10.2019, de către Agenția Națională de Integritate, secția de Integritate, iar în subsidiar, să se dispună anularea raportului de evaluare, ca fiind nelegal.

Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 51 din 9 februarie 2021, a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată.

Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

După o amplă prezentare a situației de fapt, în motivarea recursului se arată că prima instanță și-a motivat soluția prin aceea că informațiile solicitate de către intimată până la informarea persoanei în cauză nu sunt informații nepublice, prin urmare textele de lege incidente cauzei nu sunt încălcate de către intimată.

Recurentul precizează că în această cauză vorbim despre 2 lucrări conexate, și anume lucrarea nr. x/09.11.2017/ca urmare a sesizării formulate la data de 09.11.2017 și a doua, ca urmare a sesizării din oficiu nr. x/17.06.2020, conexată la data de 18.06.2020, la lucrarea inițială.

Se mai arată că la dosarul administrativ nu se regăsește nici raportul de sesizare al președintelui Agenției și nici nota întocmită de către inspectorul de integritate, ca atare, sesizarea din oficiu și folosirea datelor culese din prima sesizare - date din care unele nu sunt date cu caracter public -nu este legală.

Toate informațiile pe baza cărora a fost întocmit raportul de evaluare au fost obținute înainte de data de 17.06.2020 când intimata s-a autosesizat, iar informațiile obținute anterior acestei autosesizări nu au fost toate cu caracter public.

Prima sesizare din anul 2017, nu a fost una întemeiată, intimata nepronunțându-se cu privire la aceasta, referindu-se în raportul de evaluare întocmit numai la aspecte care țin de starea de incompatibilitate referitoare la a doua sesizare a intimatei. Ori, raportat la această a doua sesizare, informarea a fost făcută după ce s-au obținut deja aceste informații (nepublice), și care au profitat intimatei în efectuarea raportului de evaluare.

În opinia recurentului, raportul de evaluare este lovit de nulitate absolută, câtă vreme acesta a fost întocmit și pe baza datelor și informațiilor care nu sunt publice, date solicitate persoanelor juridice, după începerea activității de evaluare, dar înainte de informarea persoanei care face obiectul evaluării și invitarea pentru a prezenta un punct de vedere.

Astfel, ca urmare a adresei nr. x/18.06.2020 emisă de A.N.I, recurentul arată că a fost informat asupra identificării unor elemente de încălcare a regimului juridic al incompatibilităților și ca urmare a invitației să prezinte un punct de vedere, a înregistrat un punct de vedere, astfel cum, de altfel, se reține și în cuprinsul raportului de evaluare. Din cuprinsul raportului de evaluare rezultă că datele și actele pe baza cărora a fost întocmit raportul de evaluare au fost solicitate persoanelor juridice anterior invitării și prezentării unui punct de vedere. Astfel, din cap. III pct. A a Raportului de evaluare "Date și informații solicitate de la persoane juridice de drept public și privat", rezultă că în anul 2018 si 2019 Primăria Comunei Cenei comunică documentele și informațiile solicitate de A.N.I., în 2017, O.N.R.C. comunică datele solicitate către A.N.I., și în 2019 datele solicitate sunt comunicate către ANI de Serviciul Fiscal Orășenesc Jimbolia.

Ca atare, inspectorul de integritate a solicitat date și informații anterior informării, invitării și formulării punctului de vedere.

Recurentul apreciază că a fost încălcată procedura reglementată de prevederile art. 13 alin. (1) lit. b). din Legea nr. 176/2010, în condițiile în care pârâta a solicitat date și informații de la instituții și autorități publice, fără ca, în prealabil, acesta să fie informat, invitat și să formuleze un punct de vedere, nerespectarea acestor prevederi atrăgând nulitatea absolută, potrivit dispozițiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, cu atât mai mult cu cât, din dosarul administrativ nu rezultă respectarea art. 12 din aceeași lege.

Agenția Națională de Integritate a reținut în raport faptul că simultan cu funcția de viceprimar al comunei Cenei a deținut și calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul A., în intervalul 2016-2020, interval în care a realizat venituri. Opinia jurisprudenței este în sensul că activitatea unui fermier care este P.F.A., dar are ca obiect de activitate agricolă, este una în afara rațiunii Legii nr. 161/2003, art. 87 alin. (1) lit. g)., prevăzând incompatibilitatea funcției de primar/viceprimar cu calitatea de comerciant persoană fizică, și nu cu cea de persoană fizică autorizată, ajungându-se, în acest mod, la extinderea sferei persoanelor expres arătate de textul legal, ceea ce echivalează cu adăugarea la lege.

Chiar dacă a fost autorizat, ca și persoană fizică autorizată, nu a desfășurat nici o activitate comercială în sensul prevăzut de O.U.G. nr. 44/2008, motiv pentru care nu i se poate reține calitatea de comerciant, între desfășurarea unei activități agricole și desfășurarea unei activități comerciale nu se poate pune un semn de egalitate, aspect care rezultă și din certificatul de înregistrare anexat, acesta fiind autorizat pentru cultivarea cerealelor - cod CAEN-0111.

Astfel cum în mod constant a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție, textul normei juridice trebuie interpretat în primul rând din punct de vedere teleologic, fiind evident, încă din titlurile Legii nr. 161/2003 și Legii nr. 176/2010, că scopul reglementărilor a fost acela de asigurare a unui climat de integritate și transparență în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și de prevenire a corupției, urmărindu-se ca persoanele care ocupă astfel de funcții ori demnități să adopte o conduită de natură să le împiedice să ajungă în situația cumulului nepermis de funcții sau calități (Decizia nr. 1024/31.03.2016).

Simpla organizare a activității în cadrul PFA nu atribuie automat calitatea de comerciant (profesionist în sensul art. 3 alin. (1) și (2) din Noul C. civ.). O.U.G. nr. 44/2008 nu conține o prevedere expresă potrivit căreia PFA ar fi întotdeauna comerciant, corespunzătoare celei care vizează întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale, care, conform art. 23 din ordonanță, "este comerciant persoană fizică de la data înregistrării sale în registrul comerțului".

Recurentul mai susține că nu a avut vreodată intenția de a încălca dispozițiile normative referitoare la incompatibilități, după alegerea în funcția de Viceprimar al Comunei Cenei, datorită faptului că art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 nu prevede expres că funcția de viceprimar ar fi incompatibilă cu exercitarea activității economice într-o formă de organizare precum PFA, făcând referire expresă doar la deținerea unor calități în societăți comerciale ori la calitatea de comerciant persoană fizică

Contrar celor constatate de către ANI, recurentul consideră că situația concretă particularizată pe împrejurările de fapt și de drept expuse, nu se încadrează în limitele stării de incompatibilitate reglementată prin dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, fiind rezultatul unei calificări greșite a calității de comerciant și aplicări automate/formaliste și greșite a dispozițiilor precizate.

În susținerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii și practică judiciară.

Intimata Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin Raportul de evaluare nr. x/06.10.2020, pârâta a constatat starea reclamantului de incompatibilitate între calitatea de viceprimar și cea de persoană fizică autorizată, motivând că au fost încălcate dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, conform cărora: "funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu... calitatea de comerciant persoană fizica...."

Agenția Națională de Integritate a reținut în raport faptul că simultan cu funcția de viceprimar al comunei Cenei a deținut și calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul A., în intervalul 2016-2020, interval in care a realizat venituri.

Înalta Curte constată că sunt neîntemeiate susținerile recurentului referitoare la presupusa nulitate a raportului de evaluare nr. x/06.10.2020 ca urmare a nerespectării procedurii de informare reglementate de prevederile art. 20 coroborate cu prevederile art. 13 din Legea nr. 176/2010.

Procedura stabilită de Legea nr176/2010 cu modificările si completările ulterioare a fost îndeplinită, recurentul fiind informat de către inspectorul de integritate cu privire la declanșarea procedurii de evaluare prin adresele înregistrate sub nr. x/09.11.2017, nr. x și nr. x, adrese care au fost transmise la domiciliul acestuia, prin scrisori recomandate cu confirmări de primire datate 28.11.2017 si 22.06.2020.

Față de recurent, Agenția Națională de Integritate a respectat, în emiterea raportului de evaluare, toată procedura legal impusă, fiind respectate prevederile privitoare la utilizarea informațiilor cu caracter nepublic ale persoanei evaluate.

În procedura de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților, reglementată în secțiunea a 3-a a Legii nr. 176/2010, legiuitorul a permis inspectorilor de integritate să demareze activitatea de evaluare chiar anterior informării persoanei în cauză, o atare activitate implicând evaluarea declarațiilor și "obținerea altor date și informații", conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 176/2010.

Astfel, inspectorilor de integritate li s-a permis derularea activității de evaluare chiar prin colectarea de date și informații de la persoane fizice ori juridice, anterior informării persoanei și solicitării punctului de vedere al acesteia, o atare măsură fiind necesară doar în ipoteza în care s-au identificat, în cursul activității astfel derulate, elemente în sensul existenței unei stări de incompatibilitate sau de conflict de interese.

Prin urmare, activitatea de evaluare a incompatibilităților poate fi realizată chiar anterior solicitării unui punct de vedere persoanei în cauză, inclusiv prin solicitarea de date și informații de la persoane fizice sau juridice, de vreme ce se precizează expres că solicitarea unui punct de vedere persoanei evaluate este necesară doar în "urma evaluării declarației de interese, precum și a altor informații", dacă se identifică elemente în sensul existenței unui conflict de interese sau a unei incompatibilități.

După informarea recurentului, în temeiul art. 15 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 s-a procedat la solicitarea de date, documente și informații de la instituții și autorități publice, persoane fizice și juridice, care sunt necesare desfășurării activității de evaluare.

Doar urmare a informării persoanei evaluate, inspectorul de integritate solicită date și informații care nu sunt publice, doar după primirea acestor informații și analizarea lor începând activitatea de evaluare de fapt, iar, dacă se identifică o situație de încălcare a regimului incompatibilităților sau a conflictelor de interese, inspectorul de integritate este obligat să solicite punctul de vedere al persoanei evaluate.

Odată ce a comunicat persoanei evaluate la adresa de domiciliu a acesteia, despre declanșarea procedurii de evaluare, inspectorul de integritate era îndreptățit să solicite informații relevante autorităților publice, acestea putând fi valorificate în mod legal la elaborarea raportului de evaluare.

Înalta Curte constată că inspectorul de integritate a respectat dispozițiile art. 20 din Legea nr. 176/2010, solicitând recurentului un punct de vedere doar la momentul la care din datele și informațiile obținute, a constatat că există indicii cu privire la o situație de incompatibilitate în privința sa.

Datele furnizate de Primăria comunei Cenei precum și datele furnizate de către ONRC nu sunt date cu caracter nepublic în contextul în care oricine poate solicita aceste informații de la primărie sau de la ONRC.

Activitățile economice pot fi desfășurate în toate domeniile, meseriile, ocupațiile sau profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres pentru libera inițiativă. Activitățile economice pe care o persoană fizică le poate desfășura ca P.F.A. sunt cele prevăzute de Codul CAEN a căror desfășurare nu este reglementată exclusiv potrivit unei legi speciale (art. 3 din O.U.G. nr. 44/2008).

Astfel cum a reținut si instanța de fond, Înalta Curte constată că exercitarea acestei activități se realizează prin intermediul unei forme de organizare economică, respectiv- Persoană Fizică Autorizată.

Potrivit dispozițiilor art. 4 din O.U.G. nr. 44/2008,activitățile economice, deci și activitatea agricolă desfășurată de recurent poate fi desfășurate de către persoanele fizice, printre altele, și individual și independent, și ca persoane fizice autorizate (lit. a).

Pe de altă parte, contrar susținerilor recurentului, în sensul în care ar lipsi elementul comercial al activității desfășurate în cadrul entității private, conform documentelor furnizate de administrațiile fiscale, acesta a obținut venituri din prestarea activități agricole în cuantum total de 78.654 RON (perioada 2016 -08.07.2020).

Așadar, în urma prestării activităților recurentul-recurent a încasat venituri fiscalizate prin entitatea comercială, deci activitatea a fost desfășurată cu scopul de a obține un profit, devenind prin definiție o activitate comercială cu caracter speculativ.

În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 51 din 09 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 ianuarie 2023.