ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4829/2021

Ședința publică din data de 20 octombrie 2021

Deliberând asupra recursului de față, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, sub nr. x/2017, la data de 04.01.2017, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate (ANI), a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea Raportului de evaluare nr. x/20.12.2016, întrucât concluziile acestuia cu privire la starea sa de incompatibilitate sunt nereale.

1.2. Hotărârea instanței de fond

Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 194 din 13 iunie 2019, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, pe cale de consecință dispunând anularea Raportului de evaluare nr. x din data de 20.12.2016 emis de aceasta.

1.3. Calea de atac exercitată și motivele de recurs înfățișate

Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, în condițiile art. 493 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate.

Invocând motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, urmare a rejudecării, modificarea acesteia în sensul respingerii contestației, ca neîntemeiată.

În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că hotărârea instanței de fond a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003, raportat la incompatibilitatea în care s-a găsit intimatul-reclamant, generată de faptul că, în perioada 18.06.2012 - 31.10.2013, concomitent cu deținerea funcției de Primar al Comunei Tîrnova, județul Caraș-Severin, a desfășurat activitate remunerată de agent de asigurări pentru B. S.A.

La baza emiterii Raportului de evaluare, menționează recurenta, au stat date și informații primite de la instituțiile competente. Dovada faptului că intimatul-reclamant a fost angajat, în baza unui contract de agent-persoană fizică, în cadrul B. S.A., rezultă din informațiile comunicate de societatea de asigurări prin adresa nr. x/26.09.2016, coroborat cu informațiile rezultate din Contractul de agent persoană fizică nr. x/01.05.2012, încheiat între aceasta din urmă, în calitate de asigurator și A., în calitate de agent de asigurare, din cuprinsul căruia rezultă că intimatul-reclamant s-a angajat să intermedieze toate clasele de asigurări promovate de societate.

În plus, precizează recurenta, potrivit Adeverinței nr. x/23.09.2016 emisă de aceeași societate de asigurare, în perioada iunie 2012- octombrie 2013, în baza contractului menționat, intimatul-reclamant a realizat venituri în cuantum de 1.424 RON brut și 1.188 RON net, aspect rezultat și din adresa nr. x/30.08.2016 emisă de AJFP Caraș-Severin care a confirmat faptul că, în perioada 2012-2013, intimatul a obținut venituri de la B. S.A., în cuantum de 1.906 RON.

În opinia recurentei, raționamentul instanței de fond este eronat, fiind absurd a considera că intimatul a încasat și utilizat sume de bani, perioadă mai mare de un an, fără să cunoască proveniența acestora, fiind așadar evident că acesta a desfășurat activități remunerate în calitate de agent de asigurare, în perioada reținută în raportul de evaluare.

Toate acestea sunt de natură a crea, în mod rezonabil, o suspiciune referitoare la integritatea etico-profesională și de a genera o situație de neîncredere cu privire la îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a funcției de primar de către intimatul-reclamant, a conchis recurenta.

1.4. Apărările formulate de intimat

Intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare, prin intermediul căreia a solicitatat respingerea recursului, ca nefondat.

În esență, a susținut că până în anul 2010 a avut calitatea de agent de asigurări pentru societatea B. S.A., în baza contractului nr. x/2005. Contractul putea fi prelungit prin acordul părților, anual, însă în anul 2012, știind că va candida pentru funcția de primar, nu a mai prelungit contractul respectiv, ca agent de asigurări persoană fizică.

Cu toate acestea, persoane din cadrul societății de asigurări au încheiat un contract de agent sub nr. x/01.05.2012, semnându-l în fals și fără știința sa, motiv pentru care a formulat o plângere penală, înregistrată sub nr. x/2016 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița.

Expertiza criminalistică a scrisului, efectuată în dosarul organelor de urmărire penală, confirmă împrejurarea că semnătura aplicată pe contractul de agent nr. x/01.05.2012 nu îi aparține, a precizat intimatul.

În plus, a învederat că nu a avut cunoștință despre împrejurarea că i s-ar fi cuvenit venituri, pentru perioada 01.05.2012-31.10.2013, iar adeverința nr. x/23.09.2016 atestă doar că B. a declarat aceste venituri, însă nu și faptul că le-a încasat, astfel că nu s-a aflat în stare de incompatibilitate.

1.5. Procedura de soluționare a recursului

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluția din 10 octombrie 2019, a completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen pentru judecata recursului, în data de 20 octombrie 2021, cu citarea părților, în condițiile art. 494 -495 C. proc. civ., dată când a avut loc judecata, în ședință publică.

În faza procesuală a recursului au fost administrate probe.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, precum și prin raportare la întreg probatoriul administrat și la normele legale incidente, Înalta Curte, în urma propriului demers de verificare a actelor și lucrărilor dosarului, reține că recursul de față este fondat, pentru considerentele ce succed.

Prin Raportul de evaluare nr. x/20.12.2016, recurenta-pârâtă a constatat că reclamantul, în perioada 18.06.2012-31.10.2013, concomitent cu exercitarea funcției de primar al Comunei Tîrnova, județul Caraș-Severin, a încălcat interdicția prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003, desfășurând activitate remunerată de agent de asigurări pentru B. S.A., în baza contractului de agent nr. x/01.05.2012, realizând venituri nete în sumă de 1.188 RON.

Pe baza concluziilor Raportului de constatare criminalistică (grafoscopică) nr. 194.143/15.06.2018, efectuat în cadrul dosarului penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița, instanța de fond a reținut că semnătura de pe contractul de agent nr. x/01.05.2012 nu a fost executată de reclamant, astfel încât sunt infirmate constatările în baza cărora a fost reținută starea de incompatibilitate prin raportul de evaluare contestat, dispunând anularea acestuia.

În aprecierea Înaltei Curți însă, instanța de fond a abordat verificarea legalității și temeiniciei raportului de evaluare dintr-o perspectivă obtuză, ignorând piese esențiale din ansamblul probator administrat în fața acesteia.

Astfel, prin raportare la dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora funcția de primar este incompatibilă cu orice alte funcții publice sau activități remunerate, în țară sau în străinătate, cu excepția funcției de cadru didactic sau a funcțiilor în cadrul unor asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale, cheia de boltă în prezenta afacere judiciară o reprezintă împrejurarea dacă reclamantul a efectuat sau nu alte activități remunerate, cu excepția celei de primar.

La dosarul cauzei a fost depusă de către recurentul-pârât adresa nr. x/26.09.2016 emisă de S.C. B. S.A., prin care societatea de asigurări confirmă că, potrivit Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, intimatul-reclamant a intermediat asigurări pentru aceasta, în calitate de agent persoană fizică, în perioada 01.05.2012-01.10.2013, fiind autorizat în acest sens de către Autoritatea de Supraveghere Financiară și având atribuit codul unic de înregistrare RAF 76185, realizând venituri brute de 1.424 RON, colaborarea încetând la data de 31.10.2013.

În plus, în completarea adresei menționate, societatea a emis și adeverința nr. x/23.09.2016 cuprinzând veniturile realizate de reclamant pentru activitatea de agent al acesteia, în perioada iunie 2012- octombrie 2013, defalcate pe fiecare lună a intervalului, cu precizarea că acestea au fost declarate în conformitate cu prevederile Codul fiscal, împrejurare confirmată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Caraș Severin prin adresa nr. x/30.08.2016 .

În cauză există, într-adevăr, seriose dubii cu privire la identitatea persoanei care a executat semnătura de pe contractul de agent persoană fizică nr. x/01.05.2012, în locul agentului de asigurare cocontractant, stabilindu-se științific că aceasta nu aparține reclamantului, împrejurarea corect reținută de către judecătorul fondului, însă, după cum s-a precizat anterior, nu încheierea contractului este determinantă pentru stabilirea stării de incompatibilitate, ci prestarea unor activități remunerate de către reclamant, cu excepția celor excluse de lege, concomitent cu exercitarea funcției de primar.

Or, în cauză, recurenta pârâtă a dovedit într-o manieră lipsită de echivoc, împrejurarea că reclamantul a obținut venituri pentru activitatea de agent de asigurare, pe care a prestat-o, în condițiile rezultate din probele anterior reținute, concomitent cu exercitarea funcției de primar.

Chiar dacă reclamantul nu este semnatarul contractului antemenționat, în calitate de agent de asigurare, nu poate fi primită apărarea avansată de acesta potrivit căreia nu a avut cunoștință de veniturile declarate de B. S.A. și că nu a încasat aceste venituri, întrucât, potrivit clauzelor contractuale (art. 2 Comisioanele și modalitatea de plată), comisioanele datorate agentului au fost plătite prin virament bancar pe contul de card, pentru polițele încheiate de acesta și încasate efectiv de asigurător, iar societatea de asigurare a confirmat intermedierea de asigurări pentru aceasta de către reclamant, în baza acestui contract, a cărui existență nu a fost negată, prin urmare asumându-și obligațiile de plată a comisionului stipulate în cuprinsul acestuia.

Este absurdă acceptarea tezei conform căreia societate de asigurări ar fi putut să vieze comisioanele în contul reclamantului fără ca acesta din urmă să presteze activități specifice, respectiv să încheie polițe de asigurare în calitate de agent.

Prin urmare, nu prezintă relevanță în economia soluționării litigiului pendinte ordonanța de clasare emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița, la data de 28.10.2020, în dosarul penal nr. x/2017, urmare a sesizării efectuate de reclamant cu privire la săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen.

Ca atare, Înalta curte constată că din cuprinsul raportului de evaluare contestat rezultă fără echivoc că au fost identificate elemente de încălcare a legislației privind regimul incompatibilităților în perioada 18.06.2012-31.10.2013, iar incompatibilitatea reglementată de art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 nu este condiționată de cuantumul remunerației.

Față de considerentele de fapt și de drept anterior expuse, constatând că instanța de fond a aplicat greșit normele de drept material la circumstanțele factuale ale cauzei, fapt care atrage incidența motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte urmează ca, în temeiul prevederilor art. 496 C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, să procedeze la admiterea recursului declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate, cu consecința casării hotărârii atacate și, urmare a rejudecării procesului în fond, va respinge contestația intimatului-reclamant A., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței nr. 194 din 13 iunie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată.

Respinge acțiunea formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 octombrie 2021.