ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 498/2017
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 498/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 498/2017
Asupra
cererii de revizuire de față, constată următoarele:
Prin
sentința civilă nr. 964 din 27 iunie 2014 pronunțată de
Tribunalul București, secția a III-a civilă,
instanța a admis
contestația formulată de reci amantele A. și B. în
contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin SC C. SA, a dispus modificarea în
parte a Hotărârii nr. 19 din 24 iunie 2011 de stabilire a
despăgubirilor adoptată de Comisia de verificare a dreptului de
proprietate ori a altui drept real asupra imobilelor supuse exproprierii,
constituită potrivit dispozițiile Legii nr. 255/2010, numai în ceea
ce privește cuantumul despăgubirilor, stabilind despăgubirile
datorate de expropriator reclamantelor la suma totala de 19.749 lei, ce
reprezintă valoarea de circulație a terenului expropriat în
suprafață de 7 mp, situat în București.
Prin Decizia
civilă nr. 437/R din 06 aprilie 2015 pronunțată de Curtea de
Apel București
a
fost admis recursul formulat de către recurentul - pârât Statul Român
reprezentat de D. și Infrastructurii prin SC C. SA împotriva
sentinței civile nr. 964 din 27 iunie 2014, pronunțată de
Tribunalul București, secția a III-a civilă în Dosarul nr. x/3/2011,
în contradictoriu cu intimatele - reclamante A. și B.
S-a
dispus casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la
aceeași instanță.
Cauza
a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 29
mai 2015.
Prin
sentința civilă nr. 43.1 din 11 aprilie 2010 Tribunalul
București, secția III-a civilă,
a admis contestația
formulată de către reclamantele A. și B. în contradictoriu cu
pârâtul Statul Român prin SC C. SA, a modificat, în parte, Hotărârea nr. 19
din 24 iunie 2011 de stabilire a despăgubirilor adoptată de Comisia
de verificare a dreptului de proprietate ori a altui drept real asupra
imobilelor supuse exproprierii constituită potrivit dispozițiilor
Legii nr. 255/2010, numai în ceea ce privește cuantumul
despăgubirilor, a stabilit despăgubirile datorate de către expropriator
reclamantelor la suma de 22.700 lei, ce reprezintă valoarea de
circulație a terenului expropriat în suprafață de 7 mp, situat
în București, la care se va adăuga suma de 10.190 lei, ce
reprezintă cheltuielile necesare pentru refacerea împrejmuirii și, pe
cale de consecință, a obligat pârâtul la plata către reclamante
a cheltuielilor de judecată în cuantum de 3400 Iei.
Împotriva
acestei sentințe, ia data de 09 mai 2016 a formulat recurs pârâtul Statul
Român reprezentat de D. prin SC C. SA care a fost înregistrat pe rolul
Curții de Apel București, secția a III-a civilă și
pentru cauze cu minori și de familie, la data de 16 mai 2016.
Prin Decizia
civilă nr. 554 din 08 iunie 2016, Curtea de Apel București,
secția a III-a
civilă, a admis recursul, a modificat în parte sentința
recurată;în sensul stabilirii despăgubirilor datorate de expropriator
reclamantelor la suma de 19.749 lei, reprezentând exclusiv valoarea terenului
expropriat, în suprafață de 7 mp situat în București.
Prin
cererea formulată la data de 15 iunie 2016 reclamanta A.
a solicitat îndreptarea erorii
materiale strecurate în dispozitivul Deciziei civile nr. 554 din 08 iunie 2016
pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a
civilă și pentru cauze cu minori și de familie, și
completarea dispozitivului deciziei civile astfel;
- cu
privire la cuantumul sumei acordate cu titlu de despăgubiri datorate de
către expropriator, reprezentând exclusiv valoarea terenului expropriat,
în sensul că valoarea terenului expropriat este de 22.700 lei (așa
cum reiese din raportul de expertiză întocmit în cauză) și nu,
19.749 lei, așa cum, din eroare a reținut instanța.
- pronunțarea
pe capătul de cerere privind cheltuielile de judecată solicitate de
intimată, având în vedere soluția de admitere în parte a recursului.
În drept
au fost invocate dispozițiile art. 281 și 281
2
C. proc.
civ. vechi.
La
data de 04 octombrie 2016, petenta și-a recalificat cererea de îndreptare
a erorii materiale din dispozitivul Deciziei civile nr. 554 din 08 iunie 2016,
învederând că înțelege să formuleze o cerere de revizuire a
acestei decișii.
În motivare
s-a invocat existența a două hotărâri definitive potrivnice,
motiv de revizuire prevăzut de art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ.
Petenta
a arătat că, prin Decizia civilă nr. 437 din 06 aprilie 2015 a
Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, s-a
hotărât că suma de 19.749 lei, acordată contestatoarelor este
stabilită printr-o expertiză tehnică nulă, care nu s-a
bazat pe tranzacții comparabile efectuate la momentul transferului
dreptului de proprietate. Pentru acest motiv s-a dispus rejudecarea fondului,
cu stabilirea corectă a despăgubirilor, în urma efectuării unei
noi expertize de evaluare, pe bază de acte translative de proprietate încheiate
pentru imobile similare.
Prin
Decizia nr. 736 din 5 octombrie 2016, Curtea de Apel București,
secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de
familie,
a
declinat competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea
Înaltei Curți de Casație .și Justiție, reținând în
motivarea acestei soluții dispozițiile art. 323 alin. (2) C. proc.
civ.
Cauza
a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția I civilă, la data de 17 ianuarie 2017,
stabilindu-se termen pentru soluționarea acesteia la 31 martie 2017 când,
instanța a reținut cauza în pronunțare cu privire la
excepția tardivității formulării cererii de revizuire,
invocată din oficiu și prioritară excepției inadmisibilității.
Examinând
cererea de revizuire, în raport
de
dispozițiile art. 137 alin, (1) cu referire la art. 324 alin. (1) pct. 1
ultima teză C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este
tardivă, urmând a fi respinsă, pentru considerentele ce succed:
Căile
de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate
prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul
general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în
mod nejustificat, judecata unei cauze.
În consecință,
nici părțile și nici instanța de judecată nu pot
deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prescrise de lege pentru
exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea
se calculează.
Conform
dispozițiilor art. 324 alin. (1) pct. 1 ultima teză C. proc. civ.,
termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazurile
prevăzute de art. 322 pct. 7 alin. (2), de la pronunțarea ultimei
hotărâri.
Art.
103 alin. (1) C. proc. civ. stabilește că neexercitarea oricărei
căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură
în termenul legal atrage decăderea, afară de căzui în care legea
dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată
printr-o împrejurare mai presus de voința sa.
în
ceea ce privește calculul termenului prevăzut de art. 324 alin. (1) C.
proc. civ., se vor aplica dispozițiile art. 101 alin. (3) din același
cod, care dispun în sensul că „Termenele statornicite pe ani, luni sau
săptămâni se sfârșesc în ziua anului, lunii sau
săptămânii corespunzătoare zilei de plecare".
În
speță, prin cererea formulată, la data de 15 iunie 2016, petenta
A. a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul Deciziei
civile nr. 554 din 08 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel
București, secția a IIl-a civilă și pentru cauze cu minori
și de familie, și completarea dispozitivului deciziei civile.
Cu
privire la cererea de îndreptare, petenta a arătat că eroarea
materială se referă la cuantumul sumei acordată cu titlu de
despăgubiri datorate de către expropriator, reprezentând exclusiv
valoarea terenului expropriat, în sensul că valoarea terenului expropriat
este de 22 700 lei (așa cum reiese din raportul de expertiză întocmit
în cauză) și nu de 19 749 lei, așa cum din eroare, a
reținut instanța.
Ulterior,
la data de 04 octombrie 2016, așa cum rezultă din rezoluția de primire,
aflată la fila 70 din dosarul curții de apel, petenta a depus cerere
prin care a solicitat să se dispună recalificarea cererii de
îndreptare a erorii materiale din dispozitivul Deciziei civile nr. 554 din 08
iunie 2016 în cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 322
alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., invocând existența a două
hotărâri definitive potrivnice, și anume, Decizia civilă nr. 554
din 08 iunie 2016 este contrară Deciziei civile nr. 437/R din 06 aprilie 2015
a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
Deoarece
la această dată ulterioara, 08 octombrie 2016, revizuentă a
învederat care sunt hotărârile judecătorești arătate ca
fiind potrivnice, precum și motivele care justifică, în opinia sa,
revizuirea deciziei civile susmenționate pe temeiul art. 322 alin. (1) pct.
7 C. proc. civ., nu se poate aprecia că cererea de revizuire
întemeiată pe contrarietate de hotărâri judecătorești a
fost formulată de revizuentă la data de 15 iunie 2036 (în termen
legal) deoarece aceasta vizează alte motive de fapt șt de drept decât
cele precizate de revizuentă ulterior.
Susținerea
revizuentei în sensul că, în speță, cererea de revizuire a fost
formulată în termenul legal, la data de 15 iunie 2016, când a formulat
cererea de îndreptare eroare materială, iar la data de 4 octombrie 2016
doar-a recalificat această cerere ca fiind de revizuire, cu prezervarea
căii de atac extraordinare, nu poate fi primită.
Astfel,
curtea de apel nu a recalificat cererea de îndreptarea eroare materială ca
fiind una de revizuire, ei doar a luat act de faptul că, la data de 4 octombrie
2016, petenta și-a modificat cererea de îndreptare eroare materială, invocând
motive de revizuire a hotărârii atacate, întemeiate pe dispozițiile art.
322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., sens în care a soluționat cererea de completare
și a declinat soluționarea cererii de revizuire în favoarea
instanței competente.
Prin
urmare, dispozițiile art. 84 C. proc. civ., invocata de revizuentă
prin cererea de recalificare din data de 4 octombrie 2016 nu pot fi reținute
în cauză.
În concluzie,
se constată că revizuentă a solicitat, la data de 04 octombrie 2016,
revizuirea Deciziei civile nr. 554 din 08 iunie 2016 a Curții de Apel
București, secția a IlI-a civilă și pentru cauze cu minori
și de familie, pe motivul contrarietății cu Decizia civilă nr.
437/R din 06 aprilie 2015 pronunțată de Curtea de Apel
București, secția a IV-a civilă.
Așadar,
termenul de revizuire este de o lună de la data pronunțării Deciziei
civile nr. 554 din 08 iunie 2016 a Curții de Apel București,
secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de
familie, și s-a împlinit la data de 08 iulie 2016.
Drept
urmare, față de data depunerii, 04 octombrie 2016, prezenta cerere de
revizuire este formulată peste termenul legal prevăzut de lege,
urmând a-fi apreciată ca tardivă, încălcarea termenului
atrăgând sancțiunea decăderii din dreptul de a mai exercita
această cale de atac.
În
acest context, obligația părților de a-și exercita drepturile
procesuale în cadrul termenelor statuate de lege reprezintă una dintre
consecințele principiului dreptului persoanei la judecarea procesului
său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, stabilit de art. 6
parag. 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și
Libertăților Fundamentale.
Pentru
aceste considerente, având în vedere că termenul legai pentru declararea
căii de atac extraordinare de retractare a fost depășit, în
temeiul art. 324 alin. (1) pct. 1 coroborat cu art. 103 alin. (1) C. proc. civ.,
Înalta Curte, urmează a respinge cererea de revizuire, ca tardiv
formulată, excepția tardivității declarării acestei
căi de atac fiind una de ordine publică, absolută,
dirimantă, astfel încât admiterea acesteia împiedică instanța
învestită cu soluționarea cererii de revizuire să analizeze
admisibilitatea cererii de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge,
ca tardiva, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva Deciziei
nr. 554 din 8 iunie 2016 a Curții de Apel București, secția a
III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică astăzi, 17 martie 2017.