ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3428/2016

Decizia nr. 3428/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Hotărârea primei instanțe

Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 157 din 28 noiembrie 2014,a respins cererea de suspendare formulată de reclamanta SC A. SRL în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Cererea de recurs

Împotriva sentinței nr. 157 din28 noiembrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în condițiile art. 483 din noul C. proc. civ. a declarat reclamanta SC A. SRL.

Recurenta și-a întemeiat calea de atac pe motivele de nelegalitate reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din noul C. proc. civ.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Argumentele de drept relevante

Constatând că, în speță, recurenta-reclamată SC A. SRL a formulat cerere de renunțare la cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, instanța de control judiciar va avea în vedere și dispozițiile art. 22 alin. (6) C. proc. civ., care prevăd: „Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel”.

Această normă, reglementată inclusiv în art. 9 noul C. proc. civ., are menirea de a sublinia preeminența principiului disponibilității față de cel al rolului activ al instanței de judecată.

Așadar, văzând cererea înregistrată la Registratura Generală a Înaltei Curți de Casație și Justiție și la dosar sub nr. x/32/2014 din 3 aprilie 2015 prin care reclamanta SC A. SRL renunță la judecata cererii de recurs.

Potrivit dispozițiilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ., republicat, „Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.”

Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al părții care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil prevăzut de art. 9 C. proc. civ.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Astfel fiind, pentru considerentele arătate, în temeiul art. 406 alin. (6) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunțarea la judecarea recursului declarat de reclamată împotriva sentinței nr. 157 din 28 noiembrie 2014 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunțarea reclamantei SC A. SRL la judecarea recursului declarat împotriva sentinței nr. 157 din 28 noiembrie 2014 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 07 decembrie 2016.