ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2306/2016

Decizia nr. 2306/2016

Asupra cauzei

de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 din Legea nr.

134/2010 privind C. proc. civ., constată următoarele:

Curtea de

Apel Bacău, secția I civilă, prin decizia nr. 808 din 4 iulie

2016, a respins, ca nefondată, contestația în anulare formulată

de A. împotriva deciziei civile nr. 54 din 20 ianuarie 2016

pronunțată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. x/32/2015

și a deciziei nr. 794 din 17 septembrie 2015 pronunțată de

Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. x/110/2013, în contradictoriu cu

intimații Casa Județeană de Pensii Bacău, Tribunalul

Bacău, Curtea de Apel Bacău, Ministerul Justiției, Ministerul

Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea

Discriminării.

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs contestatorul A., înregistrat pe rolul

Curții de Apel Bacău la data de 3 august 2016 și înaintat de

această instanță, Înaltei Curți de Casație și

Justiție.

Învestită

cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția I civilă, a procedat, la data de 11 octombrie

2016, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a

recursului.

Completul de

filtru C3, la data de 12 octombrie 2016, constatând că raportul

întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus

comunicarea acestuia părților, pentru depunerea punctelor de vedere,

în acord cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din cod.

La data 26

octombrie 2016, recurentul a depus punct de vedere la raport.

Constatându-se

încheiată această etapă a procedurii de filtru, prin

rezoluția din 7 noiembrie 2016, s-a stabilit termen pentru

soluționarea recursului la data de 23 noiembrie 2016, în temeiul art. 493

alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților.

Analizând

recursul, Înalta Curte constată că este inadmisibil, în considerarea

argumentelor ce succed:

În fapt,

Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, prin decizia nr. 808 din

4 iulie 2016, a respins, ca nefondată, contestația în anulare

formulată de A. împotriva deciziei civile nr. 54 din 20 ianuarie 2016

pronunțată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. x/32/2015

și a deciziei nr. 794 din 17 septembrie 2015 pronunțată de

Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. x/110/2013, în contradictoriu cu

intimații Casa Județeană de Pensii Bacău, Tribunalul

Bacău, Curtea de Apel Bacău, Ministerul Justiției, Ministerul

Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Se

observă că prin decizia nr. 54 din 20 ianuarie 2016, Curtea de Apel

Bacău, secția I civilă, a respins, ca inadmisibilă,

contestația în anulare, întemeiată în drept pe dispozițiile art.

503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., promovată de A. împotriva

sentinței civile nr. 1271 din 14 octombrie 2014 pronunțată de

Tribunalul Bacău în Dosarul nr. x/110/2013 și a respins, ca

nefondată, contestația în anulare, întemeiată în drept pe

dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. Totodată, prin

decizia nr. 794 din 17 septembrie 2015, Curtea de Apel Bacău, secția

I civilă, a admis apelul promovat de pârâții Casa Județeană

de Pensii Bacău, Tribunalul Bacău și Ministerul Justiției

împotriva sentinței civile nr. 1271/2014 a Tribunalului Bacău, pe

care a schimbat-o în parte, în sensul că a respins în tot acțiunea. A

menținut din sentință doar dispozițiile vizând admiterea

excepției lipsei calității procesuale pasive.

În drept,

potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 și 6 C. proc. civ., sunt hotărâri

definitive, hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici

recursului, precum și orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu

mai pot fi atacate cu recurs.

Totodată,

art. 508 alin. (4) C. proc. civ. stipulează că hotărârea

dată în contestație în anulare este supusă acelorași

căi de atac ca și hotărârea atacată.

În raport de

dispozițiile legale menționate, decizia nr. 808 din 4 iulie 2016 a

Curții de Apel Bacău, secția I civilă, atacată în

prezenta cauză, nu este supusă recursului.

Se

reține totodată că prin dispozițiile art. 10 alin. (1) C.

proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părților îndeplinirea

actelor de procedură în condițiile, ordinea și termenele

stabilite de lege sau judecător.

Prin urmare,

revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția

competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru

subiecții de drept aflați în situații identice.

Aceleași

exigențe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac

exercitate în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin

legea procesuală.

Din

dispozițiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiții

ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de

atac, este și cea privind existența unei hotărâri determinate ca

atare de lege susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe

această cale.

Recunoașterea

unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea

procesuală constituie o încălcare a principiului

legalității, precum și al principiului constituțional al

egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o

soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Or, normele

procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și

soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege

sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art.

126 alin. (2) din Constituția României.

Față

de toate cele de mai sus, recursul declarat în cauză apare ca inadmisibil,

urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 808

din 4 iulie 2016 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă.

Fără

cale de atac.

Pronunțată

în ședință publică astăzi, 23 noiembrie 2016.