ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.04.2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1340/2008

HOTĂRÂRE
03.04.2008
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1340/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului București, secția a VI-a comercială, reclamanta SC P.I. SA

Balotești a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC A.C.I. SRL Găneasa, ca

prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate nulitatea absolută a actului

adițional din 5 aprilie 2004 la contractul de leasing imobiliar din 1 din 23

iunie 1999 și pe cale de consecință, a actului subsecvent, respectiv contractul

de vânzare-cumpărare autentificat din 22 septembrie 2004, pentru fraudă la

lege.

Prin sentința nr. 5143

din 16 aprilie 2007, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a respins

ca neîntemeiată acțiunea reclamantei SC P.I. SA Balotești.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut că litigiul derivă din contractul de leasing

imobiliar încheiat între părți, contract având ca obiect exploatarea în sistem

de leasing a bazinului Crețuleasca, cu o suprafață de 25 ha.

Instanța de fond a

mai reținut că prin două acte adiționale ulterioare, părțile au înțeles să

modifice obiectul contractului și prețul acestuia. Totodată, tribunalul a

reținut că în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 1327 C. civ., în sensul

că ulterior încheierii contractului de leasing, s-a constatat că suprafața

pentru care fusese încheiat contractul nu corespunde realității, astfel încât

s-a procedat la încheierea actului adițional din 2004, prin care s-a precizat

că suprafața este de 15,78 ha și nu 25 ha, astfel cum se stipulase inițial.

Soluția instanței de

fond a fost confirmată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială,

care prin Decizia nr. 525 din 2 noiembrie 2007, a respins ca nefondat apelul

reclamantei SC P.I. SA Balotești.

Pentru a pronunța

această soluție, curtea a reținut că instanța de fond a făcut o corectă

interpretare a contractului de leasing încheiat între părți, în sensul că

voința reală a părților a fost aceea de înstrăinare a celor trei active

aferente bazinului piscicol, dig, călugăr și deversor, cu o capacitate de

producție piscicolă de 15,78 ha. Prin urmare, curtea a reținut că în speță,

sunt aplicabile dispozițiile art. 1327 C. civ., în sensul că părțile au

convenit reducerea prețului de achiziționare, corespunzător suprafeței reale

înstrăinate.

Împotriva Deciziei nr.

525 din 2 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială,

a declarat recurs reclamanta SC P.I. SA Balotești, care a invocat motivele de

nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., în

temeiul cărora a solicitat admiterea apelului și modificarea în tot a sentinței

instanței de fond, în sensul admiterii acțiunii introductive de instanță.

În argumentarea

motivelor invocate, recurenta a susținut că, trimiterea la dispozițiile art. 1327

ceea ce conduce la incidența în cauză a dispozițiilor art. 304 pct. 7 C. proc.

civ.

A mai susținut

recurenta că instanța de apel a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a

dispozițiilor legale, respectiv Ordinul Ministerului Privatizării nr. 62/1998,

conform căruia, numai inflația și devalorizarea ar fi putut determina

modificarea prețului contractului de leasing.

De asemenea, potrivit

recurentei, actul adițional prin care a fost micșorat prețul de vânzare, a fost

încheiat fără respectarea dispozițiilor art. 50 din H.G. nr. 55/1998, critică

pe care a formulat-o și în fața instanței de apel care, deși a înlăturat

aplicarea dispozițiilor art. 108 alin. (4) C. proc. civ., nu s-a pronunțat

asupra acestei critici.

Recursul este

nefondat.

nelegală dacă nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive

străine de natura pricinii (motiv prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 7 C.

proc. civ.).

Analizând această

critică, din perspectiva nemotivării sau a contradicției dintre considerente și

dispozitiv, se constată că instanța de apel a examinat toate criticile aduse

sentinței fondului, iar argumentele reținute au condus la soluția cuprinsă în

dispozitiv.

Din considerentele

deciziei recurate, rezultă că instanța de apel a analizat întregul material

probator administrat în cauză, în raport de care, a reținut în mod corect,

incidența dispozițiilor art. 1327 C. civ., în temeiul cărora, potrivit voinței

părților, prețul a fost redus prin actul adițional încheiat. Totodată, se

constată că instanța de apel a avut în vedere și s-a pronunțat asupra tuturor

criticilor formulate, inclusiv cea referitoare la pretinsa încălcare a

dispozițiilor H.G. nr. 55/1998, respectiv neaplicarea în speță, a dispozițiilor

art. 108 alin. (4) C. proc. civ.

Așa fiind, din

analiza soluției și a argumentelor ce au constituit fundamentul convingerii

instanței, rezultă că pretinsa contrarietate este rodul raționamentului logico-juridic

al instanței în adoptarea soluției pronunțate și nicidecum o motivare

contradictorie.

legătură cu prima critică, cel de-al doilea motiv, prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., se dovedește de asemenea, a fi nefondat.

Acest motiv are, de

regulă, în vedere încălcarea legii de drept substanțial, mai precis aplicarea

unui text de lege străin de situația de fapt dedusă judecății sau extinderea

normei de drept la situații neaplicabile în speță.

Față de aceste

precizări prealabile, se constată că recurenta a invocat în susținerea

motivului sus menționat, argumente privind aplicarea greșită, respectiv încălcarea

dispozițiilor H.G. nr. 55/1998 și a Ordinului Ministerului Privatizării nr.

62/1998.

Analizând critica

formulată, din perspectiva argumentelor expuse de recurentă, se va reține că

potrivit dispozițiilor art. 12 din Anexa nr. 4 a Ordinului nr. 62/1998, părțile

contractante aveau posibilitatea modificării clauzelor contractuale, clauză

stipulată de altfel de către părți și în contractul de leasing imobiliar.

Așa fiind, se

constată că instanța de apel a reținut în mod corect că modificarea clauzelor

contractuale, prin încheierea actelor adiționale, este perfect legală, inclusiv

cea referitoare la reducerea prețului contractului, în raport de suprafața

reală transmisă spre exploatare.

Pe cale de

consecință, pentru considerentele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 312 C.

proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

În considerarea

dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., recurenta va fi obligată la plata

cheltuielilor de judecată, conform dispozitivului.

Respinge recursul

declarat de reclamanta SC P.I. SA Balotești, împotriva Deciziei nr. 525 din 2

noiembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială,

ca nefondat.

Obligă recurenta la

1.700 lei cheltuieli de judecată, în favoarea intimatei SC A.C.I. SRL Găneasa.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședința publică, astăzi 3 aprilie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-11-21
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2965/2009
Asupra recursului de față; Deliberând asupra recursului de față, din actele și lucrările dosarului, constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea, în data de 18 iunie 2007, reclamanta SC S.C. SRL în contradictoriu cu pa
ÎCCJ 2005-05-27
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3240/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la nr. 12181 din 8 iulie 2003, pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, reclamanta SC P.I. SA, cu sediul în Ba
ÎCCJ 2006-10-02
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2728/2006
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 6682 din 20 mai 2004, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a respins cererea principală formulată de reclamanta SC P.I. SA av
ÎCCJ 2006-01-19
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 168/2006
concedent aprobând chiar P.U.Z. - ul pentru o suprafață totală de 390.693 m.p.). Astfel s-a apreciat că în cauză pârâții au încheiat actul adițional la contractul de concesiune din 23 decembrie 1998 cu fraudarea legii. Curtea de Apel Bucure
ÎCCJ 2008-05-29
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1854/2008
, în raport de obiectul acțiunii sale, constatarea nulității absolute a contractului de leasing imobiliar nr. 65 din 27 mai 1999 și a tranzacției nr. 174 din 16 septembrie 2005, invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Recurenta s
Sursă