ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1039/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința nr. 1990 din 15 februarie 2007 a respins excepția tardivității și excepția lipsei de interes iar pe fond a admis în parte acțiunea reclamantei A.V.A.S. București în contradictoriu cu pârâta SC U. SA București și a constatat nulitatea parțială a hotărârii A.G.E.A. din data de 28 iulie 2006 a pârâtei, sub aspectul deciziilor adoptate la pct. 5 din hotărârea publicată în M. Of. partea a IV-a nr. 2693 din 29 august 2006. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că cererea reclamantei nu este tardivă, întrucât vizează exercitarea unui drept imprescriptibil față de obiectul său, constatarea nulității absolute a hotărârii A.G.A., SC U. SA București din 28 iulie 2006 și că reclamanta având calitatea de acționar, are și un interes legitim în promovarea acțiunii.

Referitor la includerea pct. 5 pe ordinea de zi, intitulat „diverse” în convocatorul publicat în M. Of. s-a apreciat că nu au fost respectate prevederile art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, aspect ce determină constatarea nulității parțiale a Hotărârii A.G.E.A. din 28 iulie 2006 a pârâtei. Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin Decizia nr. 470 din 23 octombrie 2007 a admis apelul pârâtei SC U. SA București declarat împotriva hotărârii instanței de fond, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a respins ca nefondată acțiunea reclamantei de constatare a nulității absolute a hotărârii A.G.E.A. a SC U. SA București din 28 iulie 2006. A menținut dispozițiile sentinței privind respingerea excepțiilor invocate și a obligat intimata la 2.500 lei cheltuieli de judecată către apelantă.

Pentru a hotărî astfel Curtea de Apel București a reținut că din considerentele hotărârii apelate rezultă că instanța de fond a respins excepția tardivității formulării acțiunii reclamantei și numai dintr-o eroare materială s-a menționat în dispozitiv că se admite excepția tardivității. Cât privește fondul, instanța de apel a reținut că la adoptarea pct. 5 din Hotărârea A.G.E.A. din 28 iulie 2006 au fost respectate dispozițiile legale, neexistând nici o încălcare a unor norme imperative care să conducă la nulitatea actului juridic, instanța de fond făcând aplicarea dispozițiilor art. 117 1 din Legea nr. 31/1990 cu încălcarea principiului „tempus regit actum”, aceste dispoziții legale fiind introduse prin Legea nr. 441 din 27 noiembrie 2006, ulterior adoptării hotărârii acționarilor.

Împotriva menționatei decizii, reclamanta A.V.A.S. București a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, modificarea deciziei și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii instanței de fond. În criticile formulate recurenta reclamantă susține în esență că eronat a reținut instanța de apel că s-a făcut o greșită aplicare a legii la judecata în fond a cauzei, ignorându-se principiul tempus regit actum, în raport de dispozițiile art. 117 1 din Legea nr. 31/1990 introdus prin Legea nr. 441 din 27 noiembrie 2006, care este ulterior adoptării hotărârii A.G.E.A. în cauză, în realitate fiind incidente prevederile art. 117 pct. 7 și 9 din Legea nr. 31/1990 în vigoare la data adoptării actului a cărui nulitate s-a cerut a se constata.

Recurenta susține că la adoptarea pct. 5 din Hotărârea A.G.E.A. din 28 iulie 2006 au fost încălcate dispozițiile art. 117 alin. (7) și (9) din Legea nr. 31/1990, completarea ordinii de zi făcându-se cu încălcarea acestora, iar problemele discutate suplimentar vizau aspecte foarte importante legate de patrimoniul societății, activul în care societatea își are sediul, contractarea unui împrumut, modificarea structurii capitalului social. Recursul reclamantei este nefondat. Din actele dosarului rezultă că recurenta, reclamantă în cauză, a invocat nulitatea absolută a hotărârii A.G.E.A. din 28 iulie 2006 întrucât ordinea de zi a fost completată la pct. 12 - „diverse” - cu încălcarea dispozițiilor art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, respectiv cu probleme ce nu au fost explicit prezentate în convocator deși ele prezentau importanță pentru acționari.

În hotărârea publicată în M. Of. nr. 2693/29 august 2006, cele adoptate la pct. 12 din convocator se regăsesc la pct. 5 din hotărâre. În apel pârâta, invocând dispozițiile art. 117 alin. (9) din Legea nr. 31/1990, a depus acte din care rezultă că ordinea de zi cu cele discutate la pct. 12 a fost completată la cererea a doi acționari (fila 19 apel), așa încât nu-i poate fi aplicată procedura completării ordinii de zi reglementate în art. 117 1 din Legea nr. 31/1990, text legal introdus în lege ulterior adoptării hotărârii A.G.E.A. Curtea reține că în speță sunt aplicabile dispozițiile legale în vigoare la data luării hotărârii A.G.E.A., potrivit principiului „tempus regit actum” cum corect a reținut și instanța de apel.

Potrivit dispozițiilor art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 convocarea trebuie să cuprindă, printre altele, menționarea explicită a tuturor problemelor ce vor face obiectul dezbaterilor adunării. Din convocatorul publicat în M. Of. din 30 iunie 2006 (fila 13 fond) rezultă că s-au explicitat amplu cele 11 puncte ale ordinii de zi pentru A.G.E.A. din 28 iulie 2006, convocatorul cuprinzând și un ultim pct. 12 intitulat „diverse”. Ulterior convocatorului, la 10 iulie 2006 (fila 19 apel) la cererea a doi acționari, unul dintre ei fiind și cenzor, s-a dispus supunerea la vot pentru includerea pe ordinea de zi și a respectivelor probleme cu aprobarea A.G.E.A., apelanta probând astfel respectarea dispozițiilor art. 117 alin. (9) din Legea nr. 31/1990, în vigoare la acea dată.

Din procesul-verbal al adunării generale extraordinare (filele 48-57 fond) rezultă că cererea celor doi acționari privind completarea ordinii de zi (cu exact problemele discutate la pct. 12 din convocator) s-a adoptat cu votul acționarilor ce reprezintă 58,9% din capitalul social, hotărâre valabilă în raport de art. 26 din actul constitutiv al pârâtei (filele 21-43 dosar apel) și cu dispozițiile art. 115 din Legea nr. 31/1990. Întrucât din respectivul proces-verbal nu rezultă că recurenta ar fi votat împotriva completării ordinii de zi, iar la pct. 12 - „diverse” ea și-a exprimat votul „împotrivă” la toate problemele cu care s-a completat ordinea de zi rezultă că aceasta a avut cunoștință despre cele în legătură cu care și-a exprimat votul.

De altfel prin cele discutate la pct. 12 la 28 iulie 2006 recurenta nu a suferit nici un prejudiciu sau vătămarea - ea este, de altfel, acționar minoritar în societatea pârâtă, deținând 11,3%, conform actului depus de reclamantă la filele 6-9 dosar fond - deoarece, în apel, s-a făcut dovada că cele discutate la pct. 12 în A.G.E.A. din 28 iulie 2006 au format obiectul ordinii de zi pentru A.G.E.A. din 8 septembrie 2006, după cum rezultă din convocatorul depus la fila 44 dosar apel și hotărârea adoptată la acea dată (fila 47 apel). În consecință, Curtea apreciază că instanța de apel a făcut o corectă interpretare și aplicare a legii, motiv pentru care va respinge recursul reclamantei ca nefondat.

În temeiul dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată către intimata pârâtă, suma reprezentând onorariul avocatului ales.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. București împotriva Deciziei nr. 470 din 23 octombrie 2007 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat. Obligă recurenta reclamantă A.V.A.S. București la plata a 2.500 lei cheltuieli de judecată către intimata pârâtă SC U. SA București. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 13 martie 2008.