ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1200/2020

Ședința publică din data de 18 iunie 2020

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin decizia nr. 644 din 23 februarie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea A. împotriva încheierii din 2 octombrie 2017 și deciziei nr. 1359 din 13 noiembrie 2017 ale Curții de Apel Bacău, secția I civilă. A obligat-o pe recurenta-contestatoare la plata către intimata Compania Națională de Transport a Energiei Electrica Transelectrica S.A. - Sucursala Bacău a sumei de 478,26 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 21 mai 2020, sub nr. x/2020, petenta A. a formulat "cerere de repunere în termen" pentru exercitarea contestației la executare silită, obiect al dosarului nr. x/2018 al Biroului Executorului Judecătoresc "B.", deschis în urma cererii de executare silită formulate de Compania Națională de Transport a Energiei Electrica Transelectrica S.A., în care s-au întocmit următoarele acte de executare: încheierea de admitere a executării silite din 19 august 2018, încheierea de încuviințare a executării silite din 25 iulie 2018, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. x/2018, somația nr. 189 din 1 august 2018 și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită nr. 189 din 1 august 2018.

Petenta a învederat că decizia nr. 644 din 23 februarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă necesită lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea și aplicarea considerentelor/dispozitivului, pentru ca acestea să permită executarea corectă, coroborată și completă a deciziei nr. 1012 din 22 iunie 2011, a cărei autoritate de lucru judecat trebuie respectată, sub toate aspectele, în cadrul executării silite.

A precizat că cererea de repunere în termenul de exercitare a contestației la executare a fost formulată în baza adresei nr. x din 22 august 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și deciziei nr. 931 din 19 decembrie 2019 a Tribunalului Bacău, secția I civilă.

Contestatoarea a arătat că solicită încetarea executării silite efectuate în dosarul nr. x/2018 de Biroul Executorului Judecătoresc "B." și întoarcerea executării silite, menționând că actele de executare sunt nelegale, fiind întocmite în baza încheierii de ședință din 25 iulie 2018, pronunțate de Judecătoria Bacău în dosarul nr. x/2018, nesemnată de judecătorul care a pronunțat-o.

A susținut, de asemenea, contestatoarea, că intimata Compania Națională de Transport a Energiei Electrica Transelectrica S.A. - Sucursala Bacău a generat cu rea-credință debitul consemnat în decizia nr. 644 din 23 februarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, prin refuzul constant cu privire la executarea integrală a deciziei nr. 1643 din 2 noiembrie 2011 a Tribunalului Bacău.

Ulterior expunerii pe larg a litigiilor derulate între părți, contestatoarea a susținut că, deși cererea de repunere în termen și contestația la executare au fost admise prin sentința nr. 2171 din 11 aprilie 2019, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. x/2018, prin decizia nr. 931 din 19 decembrie 2019, Tribunalul Bacău a schimbat în tot sentința, în sensul că a respins cererea sa de repunere în termen, precum și contestația la executare, ca tardiv formulată, obligând-o la plata cheltuielilor de judecată în cuantum sumei de 23 RON.

Susține că a formulat contestația la executare în baza art. 24 și 29 din C. proc. civ., aplicabil în luna august 2018, urmărind rezolvarea executării silite complete și corecte a deciziilor nr. 1643 din 2 noiembrie 2011 și nr. 1012 din 22 iunie 2011, pronunțate în dosarele nr. x/2010 și y/2010, în acord cu prevederile art. 30 alin. (1) din acest act normativ, contestația la executare având mai multe capete de cerere principale și accesorii ce trebuiau soluționate unitar de instanța mai mare în grad, anume Înalta Curte de Casație și Justiție, competentă să soluționeze lămurirea deciziei nr. 644 din 23 februarie 2018, pronunțată de această instanță, și nr. 1643 din 2 noiembrie 2011 a Tribunalului Bacău, precum și conflictul de competență ivit între judecătorie, tribunal și curte de apel în dosarul nr. x/2015.

La 16 iunie 2020, intimata Compania Națională de Transport a Energiei Electrica Transelectrica S.A. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței generale, materiale și teritoriale a Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea cererii de repunere în termenul de exercitare a contestației la executare ce vizează dosarul de executare nr. 189/2019 al Biroului Executorului Judecătoresc "B."; excepția lipsei calității procesuale pasive, în raport de desființarea Sucursalei Bacău a Companiei Naționale de Transport a Energiei Electrica Transelectrica S.A.; excepția netimbrării cererii și anularea acesteia, ca netimbrată; tardivitatea formulării cererii de repunere în termenul de exercitare a contestației la executare pentru actele de executare întocmite în dosarul de executare nr. 189/2019 al Biroului Executorului Judecătoresc "B.".

Cu titlu prealabil, referitor la normele procedurale incidente în cauză, Înalta Curte, în baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. ("Dispozițiile C. proc. civ. se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare), conform cărora dispozițiile acestui act normativ se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare, constată că sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ. de la 1865, prin prisma cărora au fost pronunțate deciziile nr. 644 din 23 februarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și decizia nr. 1643 din 2 noiembrie 2011 a Tribunalului Bacău, secția I civilă, obiect al contestației la executare.

Analizând excepția de necompetență materială invocată din oficiu, precum și de intimate prin întâmpinare, Înalta Curte constată că Judecătoria Bacău este instanța competentă să soluționeze cererea de repunere în termen, respectiv contestația la executare, pentru următoarele argumente:

Prin cererea dedusă judecății la 21 mai 2020, contestatoarea A. a învestit instanța supremă cu soluționarea unei contestații la executare (astfel cum a fost calificată de Înalta Curte în urma precizărilor petentei de la termenul din 18 iunie 2020), prin care a învederat că a fost supusă unei proceduri de executare silită cu privire la cheltuielile de judecată acordate părții adverse prin decizia civilă nr. 644 din 23 februarie 2018, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2017.

De asemenea, petenta a susținut că se impune lămurirea deciziei nr. 1643 din 2 noiembrie 2011, pronunțate de Tribunalului Bacău, secția I civilă în dosarul nr. x/2010, în scopul deblocării executării silite a acestui titlu executoriu care a făcut obiectul contestației la executare formulate în dosarul nr. x/2015.

Potrivit dispozițiilor art. 399 alin. (1) C. proc. civ., "Împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281

1

, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege."

Art. 373 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "Instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor când legea dispune altfel".

Astfel, determinant pentru stabilirea instanței competente să judece contestația la executare este obiectul acesteia. În acest sens, se constată că sunt de competența instanței de executare, respectiv a instanței în circumscripția căreia se face executarea, contestația la executare propriu-zisă, contestația împotriva refuzului organului de executare de a începe executarea ori de a îndeplini un act de executare și contestația la titlu, atunci când titlul executoriu nu emană de la un organ de jurisdicție.

Înalta Curte observă, de asemenea, că este de competența instanței care a pronunțat hotărârea ce se execută contestația la titlu, în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu al unei instanțe judecătorești.

Prin decizia nr. 644 din 23 februarie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea A. împotriva încheierii din 2 octombrie 2017 și deciziei nr. 1359 din 13 noiembrie 2017 ale Curții de Apel Bacău, secția I civilă, aceasta fiind obligată la plata către intimata Compania Națională de Transport a Energiei Electrica Transelectrica S.A. - Sucursala Bacău a sumei de 478,26 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.

În raport de soluția pronunțată, se observă că, prin decizia nr. 644 din 23 februarie 2018, Înalta Curte nu a examinat conformitatea hotărârilor recurate cu dispozițiile legale incidente, ci a constatat că acestea nu sunt susceptibile de recurs, conform art. 299 coroborat cu art. 320 alin. (3) și art. 377 alin. (2) C. proc. civ.. Prin urmare, nu se pune problema lămuririi înțelesului, întinderii sau aplicării unei hotărâri care conține o soluție de inadmisibilitate.

Referitor la cheltuielile de judecată la plata cărora a fost obligată contestatoarea către intimată prin decizia nr. 644 din 23 februarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, se constată că acestea au format obiect al dosarului de executare nr. 189/2018 al Biroului Executorului Judecătoresc "B.", executarea silită fiind finalizată urmare achitării integrale de către contestatoare a debitului către intimata Compania Națională de Transport a Energiei Electrica Transelectrica S.A. - Sucursala Bacău, aspect ce reiese din procesul-verbal din 6 august 2018, prin care executorul judecătoresc a procedat la închiderea dosarului de executare.

Faptul că aparține Judecătoriei Bacău, ca instanță de executare, competența de soluționare a contestației formulate împotriva deciziei nr. 644 din 23 februarie 2018 este confirmat și de litigiul anterior, derulat între părți, cu privire la o cerere cu obiect similar celei pendinte, înregistrată pe rolul instanței supreme anterior, la 9 august 2018, în care s-a dispus, prin adresa din 22 august 2018, restituirea cererii către contestatoare, motivat de faptul că aceasta se introduce la instanța de executare, iar potrivit art. 97 C. proc. civ., instanța supremă nu judecă în primă instanță cauzele în materie civilă.

Urmare măsurilor dispuse de Înalta Curte de Casație și Justiție, contestatoarea a introdus la Judecătoria Bacău, la 31 august 2018, contestație la executare împotriva executării silite care face obiectul dosarului nr. x/2018 al Biroului Executorului Judecătoresc "B.", prin care a solicitat anularea actelor de executare întocmite în acest dosar, întoarcerea executării și lămurirea întinderii, înțelesului și aplicării titlurilor executorii reprezentate de decizia nr. 644 din 23 februarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de decizia nr. 1643 din 2 noiembrie 2011 a Tribunalului Bacău, definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 1500 din 7 septembrie 2012 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă și lămurită prin încheierea din camera de consiliu din 21 iunie 2016, pronunțată în dosarul nr. x/2016 de Tribunalul Bacău, secția I civilă, încheiere ce a rămas irevocabilă prin decizia nr. 43 din 25 ianuarie 2017 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă. Această contestație la executare a fost admisă prin sentința civilă nr. 2171 din 11 aprilie 2019, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. x/2018.

Ulterior, urmare admiterii apelului declarat de intimata Compania Națională de Transport a Energiei Electrica Transelectrica S.A. - Sucursala Bacău, sentința civilă nr. 2171 din 11 aprilie 2019 pronunțată de Judecătoria Bacău a fost schimbată în tot, în sensul respingerii contestației la executare, ca tardiv formulată.

În ceea ce privește dosarul nr. x/2015, având ca obiect contestație la executare formulată de contestatoarea A. împotriva executării silite ce a făcut obiectul dosarului de executare nr. 285/2015 al Societății Civile Profesionale a Executorilor Judecătorești "C.", executare despre care contestatoarea pretinde că este în prezent blocată, Înalta Curte reține că instanțele care s-au pronunțat în această cauză au fost Judecătoria Bacău (prin sentința civilă nr. 760 din 5 februarie 2016) și Tribunalul Bacău (prin decizia nr. 271 din 30 martie 2017).

În raport de această împrejurare, competentă să soluționeze aspectele relative la procedura de executare a acestor titluri, conform art. 373 alin. (2) C. proc. civ., este instanța de executare în circumscripția căreia se face executarea, anume Judecătoria Bacău, în favoarea căreia va declina competența de soluționare a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 iunie 2020.