ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3712/2018

HOTĂRÂRE

26.09.2018

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3712/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Ședința publică din data de 26 septembrie 2018

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 29 decembrie 2017 pe rolul Judecătoriei Mangalia, sub număr de dosar x/2017, contestatorii Municipiul Mangalia prin Primar și Primarul Municipiului Mangalia au solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata Societatea Națională de Cruce Roșie din România, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să dispună lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării titlului executoriu reprezentat de decizia nr. 152/C/25.11.2016 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, definitivă prin decizia civilă nr. 959 din 08.06.2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, anularea încheierii nr. 2666 din 26.10.2017 pronunțată de Judecătoria Mangalia în dosarul nr. x/2017, anularea actelor de executare întocmite de executorul judecătoresc A. în dosarul de executare nr. x/2017, respectiv încheierea nr. 05/06.12.2017 și somațiile nr. x/06.12.2018 și nr. y/06.12.2017, întoarcerea executării silite și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.

Prin sentința civilă nr. 726 din 16 mai 2018 pronunțată de Judecătoria Mangalia, a fost admisă excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, invocă din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Constanța.

În motivarea hotărârii, s-a reținut că solicitarea contestatorilor privește în principal lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării titlului executoriu reprezentat de decizia nr. 152/C/25.11.2016 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, precum și anularea încheierii nr. 2666 din 26.10.2017 pronunțată de Judecătoria Mangalia și a actelor de executare întocmite de executorul judecătoresc A. în dosarul de executare nr. x/2017 și întoarcerea executării silite.

În drept, potrivit art. 714 alin. (3) C. proc. civ., contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută, iar în conformitate cu prevederile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.

Coroborând aceste dispoziții legale cu dispozițiile art. 129 punctul 2 C. proc. civ., Judecătoria Mangalia a constatat că în materia contestației la executare privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu legiuitorul a prevăzut o competență materială absolută în favoarea instanței care a pronunțat hotărârea ce se execută, competență pe care nici părțile și nici instanța de judecată nu o pot înlătura.

Față de aceste dispoziții legale și văzând împrejurarea că hotărârea care se execută în cadrul dosarului nr. x/2017 al B.E.J. A. a fost pronunțată de Curtea de Apel Constanța precum și împrejurarea că reclamanții contestatori nu au invocat cu privire la încheierea nr. 2666 din 26.10.2017 pronunțată de Judecătoria Mangalia și la actele de executare contestate în cauză critici distincte sub aspectul legalității și temeiniciei, întreaga contestație fiind motivată prin aceea că instanța care a pronunțat titlul executoriu a lăsat nelămurite o serie de aspecte de fapt care fac imposibilă executarea în modalitatea în care a fost redactată hotărârea și care au relevanță în ceea ce privește punctele 1-5 și 7 și 8 din somația înregistrată la contestatori sub nr. x/11.12.2017, instanța mai întâi sesizată a apreciat că între capetele de cerere formulate de către contestatori există o strânsă legătură, iar excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Mangalia este întemeiată.

Cauza a fost îregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția I civilă sub același număr de dosar.

La termenul din 25 iunie 2018 s-a constatat nelegala compunere a completului de judecată, câtă vreme contestația la titlu viza decizia civilă nr. 152/C din 25.11.2016 a Curții de Apel Constanța, dispusă în apel. După legala constituire a completului de judecată în acord cu prevederile art. 111 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 1375/2015, instanța sesizată prin declinare a constatat că Judecătoria Mangalia a transpus în competența Curții de Apel Constanța și judecata contestației la executare propriu-zise, împotriva actelor de executare explicit indicate de contestatori, cât și cererea de suspendare a executării silite.

S-a reținut că soluționarea unitară a celor două tipuri de contestație la executare nu este posibilă - astfel cum a motivat Judecătoria Mangalia - printr-o unică hotărâre a Curții de Apel Constanța, câtă vreme cele două cereri nu se întemeiază pe un "titlu comun sau pe aceeași cauză ori pe cauze aflate în indisolubilă legătură’’, cum arată alin. (1) al art. 99 C. proc. civ.

Curtea de Apel Constanța a arătat că nu este competentă să soluționeze și contestația la actele de executare propriu-zise, din dosarul de executare nr. 1244/2017 al B.E.J. A., contestație care a vizat deopotrivă suspendarea executării silite, iar în caz de admitere a acestui petit, și întoarcerea executării.

S-a reținut că pentru aceste cereri competența materială revine, conform art. 714 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoriei Mangalia, ca instanță de executare, fiind fără relevanță că toate actele de urmărire (inclusiv cererea de încuviințare a executării silite) s-au fundamentat pe existența titlului reprezentat de decizia civilă 152/C din 25.11.2016 a Curții de Apel Constanța (irevocabilă conform deciziei nr. 959/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă).

Așa fiind, prin decizia civilă nr. 119/C din 18 iulie 2018pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, a fost admisă excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, invocată din oficiu, și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a contestației la executare împotriva actelor de executare și a cererii de suspendare a executării silite în favoarea Judecătoriei Mangalia și s-a respins ca inadmisibilă contestația la titlu formulată de contestatorii MUNICIPIUL MANGALIA prin primar și PRIMARUL MUNICIPIULUI MANGALIA. Constatându-se ivit conflictul negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Mangalia competența materială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Se constată că acțiunea dedusă judecății a fost promovată atât ca și contestație la executare împotriva actelor de executare propriu-zise efectuate în dosarul nr. x/2017 al B.E.J. A., dar și ca o contestație la titlu împotriva titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 152/C din 25.11.2016 a Curții de Apel Constanța pronunțată în dosarul nr. x/2006, irevocabilă conform deciziei nr. 959/8.06.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Contestația la executare vizează nelegalitatea actelor efectuate de executorul judecătoresc, solicitându-se suspendarea lor și întoarcerea executării, iar, în speță, în temeiul art. 712 alin. (3), și nelegalitatea a înseși încheierii nr. 2666/26.10.2017 de încuviințare a executării silite, în timp ce contestația la titlu se raportează la pretinsa neclaritate a dispozițiilor ce se execută. Mai mult, contestația la titlu comportă evaluarea clarității și aplicarea unei hotărâri judecătorești pronunțate în apel, regulile aplicabile compunerii completului de judecată în ipoteza celor două cereri ale contestației fiind diferite.

Dispozițiile art. 718 alin. (1) C. proc. civ. prevăd, totodată, posibilitatea atacării doar cu apel a hotărârii dispuse în contestația la executare, în timp ce alin. (2) stabilește că hotărârea prin care s-a soluționat contestația la titlu este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea ce se execută.

Conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ.:

"Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel", iar potrivit alin. (3) al aceluiași text de lege:

"Instanța de executare soluționează contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe".

Potrivit art. 714 C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare.

Textul art. 712 alin. (3) C. proc. civ. prevede că după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale - această dispoziție făcând trimitere tot la competența instanței de executare.

Există o singură derogare de la această normă, anume situația contestației la titlu reglementate prin art. 712 alin. (2) C. proc. civ., care prin textul art. 714 alin. (3) din același cod trimite contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu în competența instanței care a pronunțat hotărârea ce se execută (care în acest caz este Curtea de Apel Constanța).

Prin urmare, în condițiile în care contestația la executare dedusă judecății vizează nelegalitatea actelor efectuate de executorul judecătoresc, solicitându-se suspendarea lor și întoarcerea executării, iar, în temeiul art. 712 alin. (3) C. proc. civ., și nelegalitatea încheierii nr. 2666/26.10.2017 de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria Mangalia, aceasta din urmă este instanța de executare, respectiv instanța competentă cu soluționarea contestației la executare.

Este de menționat că, fiind vorba de o pricină referitoare la o contestație la executare, normele de competență teritoriale sunt norme juridice de ordine publică, de la care nu se poate deroga, prevederile art. 714 și 651 C. proc. civ. instituind un caz de competență teritorială exclusivă în favoarea instanței de executare.

În consecință, pentru considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mangalia.