ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4258/2012

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14 septembrie 2011, reclamanta M.A.M., în contradictoriu cu pârâții Universitatea Spiru Haret și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului Și Sportului și chematul în garanție Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a solicitat obligarea pârâtului Universitatea Spiru Haret la eliberarea diplomei de licență și a suplimentului de diplomă și originalul diplomei de bacalaureat, sub sancțiunea de penalități; obligarea pârâtului MECTS la recunoașterea diplomei de licență și de a desemna unitatea de specialitate de a pune la dispoziție Universității pârâte tipizatul de diplomă.

În motivarea cererii s-a arătat, în esență, faptul că reclamanta a urmat cursurile Facultății de drept și administrație publică din cadrul Universității Spiru Haret, fiindu-i eliberată adeverința, cu termen de valabilitate de maximum 12 luni. A arătat reclamanta faptul că și-a îndeplinit toate obligațiile care îi reveneau potrivit contractelor de studii încheiate cu universitatea. Pârâtul MECTS a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei plângerii prealabile prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și excepția lipsei calității procesuale active a intervenienților Pârâta Universitatea Spiru Haret a depus întâmpinare și cerere de chemare în garanție. Prin Sentința nr. 950 din 13 februarie 2012 Curtea de Apel București a respins excepțiile invocate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a admis acțiunea formulată de reclamanta M.A.M.

în contradictoriu cu pârâții Universitatea Spiru Haret - Facultatea de Drept și Administrație Publică și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a obligat Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să aprobe tipizarea formularelor de diplomă de licență pentru reclamantă în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, să-i recunoască diploma de licență în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii sub sancțiunea de penalități de 50 RON pe zi de întârziere, a obligat Universitatea Spiru Haret să îi elibereze reclamantei diploma de licență, suplimentul la diplomă și să îi înapoieze originalul diplomei de bacalaureat în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, sub sancțiunea de penalități de 50 RON pe zi de întârziere.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut în esență următoarele. În ceea ce privește excepția lipsei plângerii prealabile s-a reținut că după cum rezultă din Adresa nr. 74851 din 21 iunie 2011 emisă de MECTS, reclamanta s-a adresat, în prealabil acestui pârât pentru recunoașterea studiilor. Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a intervenienților, s-a reținut că în speță nu s-a formulat cerere de intervenție. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, s-a reținut că aceasta este absolventă a Universității pârâte - Facultatea de Drept și Administrație Publică București, iar din actele dosarului rezultă că acesteia nu i s-a eliberat până în prezent diploma de licență, astfel că este pe deplin justificată calitatea sa procesuală activă.

Pe fondul cauzei s-au reținut următoarele. Reclamanta M.A.M. este absolventă a Universității Spiru Haret, Facultatea de Drept și Administrație Publică, specializarea Drept, promoția 2009, titular al Adeverinței nr. 3930 din 09 iulie 2009. Curtea a reținut că Universitatea Spiru Haret din București a fost înființată prin Legea nr. 443 din 5 iulie 2002, ca persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, și că, prin H.G. nr. 693/2003 și H.G. nr. 676/2007, au fost acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, pentru forma de învățământ de zi, domeniile de licență: drept, sociologie, management, psihologie, științe ale educației, informatică, și altele.

Curtea a constatat că reclamanta a susținut toate examenele în conformitate cu legislația în vigoare a învățământului și planul de învățământ, conform actelor depuse la dosarul cauzei și că nu există nici un act normativ sau hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă prin care să se fi anulat aceste examene susținute. În ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Universitatea Spiru Haret în contradictoriu cu MECTS, Curtea a reținut că această cerere a rămas fără obiect câtă vreme pe primul capăt de cerere instanța a dispus deja obligarea pârâtei MECTS să aprobe tipizarea formularelor de diplomă de licență pentru reclamantă în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.

Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a declarat recurs Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Recurentul a criticat hotărârea instanței de fond ca netemeinică și nelegală, arătând că instanța a interpretat în mod greșit materialul probator depus la dosar. S-a arătat că raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nu poate avea calitate procesuală pasivă, întrucât conform prevederilor H.G. nr. 81/2010 privind organizarea și funcționarea MECTS și Legii învățământului nr. 84/1995, ministerul nu are atribuții privind eliberarea diplomelor pentru absolvenții învățământului superior, arătând că în mod greșit instanța de fond a soluționat excepția invocată, criticând de altfel sumara motivare a acesteia.

Recurentul a arătat că în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 88/1993, Legea nr. 84/1995 și O.U.G. nr. 75/2005, formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică. S-a precizat că nu trebuie confundată vocația pe care o au universitățile de a organiza în cadrul facultăților forme de învățământ la distanță, în specializările autorizate sau acreditate, cu dreptul de a organiza școlarizarea la forma de învățământ ID. Recurentul a susținut că în cazul Universității Spiru Haret din București, specializările/programele de studii de la forma de învățământ la distanță au fost organizate și desfășurate fără respectarea prevederilor legale, respectiv cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 88/1993 și a O.U.G.

nr. 75/2005. Astfel, s-a arătat că prin hotărâre de guvern au fost stabilite pentru fiecare an universitar domeniile de studii universitare de licență, structurile instituțiilor de învățământ superior și specializările organizate de acestea, iar Facultatea de Drept și Administrație Publică, forma de învățământ la distanță din cadrul Universității Spiru Haret, nu se regăsește în niciuna dintre aceste Hotărâri ale Guvernului. Recurentul a precizat că nicio facultate și nicio specializare din cadrul Universității Spiru Haret, forma de învățământ ID nu a fost și nu este acreditată, arătând că Universitatea avea dreptul să organizeze admitere numai la specializările/programele acreditate, autorizate să funcționeze provizoriu aprobate prin hotărâre de guvern.

S-a arătat că autoritatea recurentă nu poate elibera avizul pentru tipărirea unui număr nelimitat de tipizate a diplomelor de licență, ci numărul acestora trebuie corelat cu numărul absolvenților care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu, iar Ministerul a avizat deja achiziționarea formularelor tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților din promoțiile 2008, 2009 și 2010. Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce urmează: Cu privire la excepția invocată de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, privind lipsa calității procesuale pasive, Înalta Curte reține faptul că în conformitate cu prevederile H.G.

nr. 81/2009 și ale art. 89 și următoarele din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, pârâtul este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care conduce sistemul național de educație, învățământ, tineret și cercetare. Ordinul MECTS nr. 2.284/2007, precum și Ordinul nr. 4.022/2008 conțin reglementări care atribuie pârâtului competențe cu privire la „conceperea și tehnoredactarea modelelor de referință ale formularelor actelor de studii" în baza consultării cu instituțiile de învățământ superior și cu ale instituții prevăzute de legislația în vigoare, dar și competențe cu privire la desemnarea unității de specialitate pentru tipărirea și difuzarea formularelor actelor de studii astfel concepute.

În cauza de față, văzând că acțiunea reclamantei vizează obligarea pârâtului de a îndeplini această obligație legală, ce cade în sfera sa de competență, este evidentă justificarea calității sale procesuale pasive în prezenta cauză. Înalta Curte a reținut că Universitatea „Spiru Haret" are obligația ca, ulterior eliberării adeverinței de studii ce atestă absolvirea Facultății de Drept și Administrație Publică, susținerea și promovarea examenului de licență în sesiunea iulie 2009, precum și dobândirea titlului de licențiat în drept, să elibereze și diploma de licență. Astfel, Înalta Curte a constatat că obligația Universității nu poate fi dusă la îndeplinire, deoarece recurentul-pârât MECTS refuză tipărirea formularelor tipizate necesare.

Motivul refuzului este acela că nu se pot elibera în mod nelimitat formularele tipizate, ci numai pentru formele de învățământ acreditate sau autorizate provizoriu să funcționeze. Înalta Curte reține că refuzul MECTS nu este justificat, întrucât Universitatea a emis reclamantei adeverință că este licențiată în drept și, prin urmare, poate pretinde eliberarea diplomei de licență. Actul prin care s-a recunoscut calitatea de licențiat în drept este în ființă, nu a fost revocat (anulat), se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate proprie unui act administrativ. În cauză există o interdependență între cele două obligații menționate în cererea introductivă, în raport de competența fiecărei autorități.

Aspectele de nelegalitate invocate în recurs nu pot fi primite de Înalta Curte și vor fi respinse ca nefondate. Ministerul Educației, Cercetării Tineretului și Sportului nu a solicitat în instanță analizarea criteriilor de obținere a formularelor tipizate de către USH ori existența sau valabilitatea autorizării/ acreditării programelor de studii derulate. Obligația intimatei USH este corelativă obligației intimatului MECTS de a aproba formularele tipizate, cum în mod corect a apreciat instanța de primă jurisdicție.

Susținerile din recurs privind neanalizarea de către instanța de fond a hotărârilor de guvern, prin care Universitatea Spiru Haret a fost autorizată să funcționeze provizoriu și a dreptului acestei universități de a elibera acte de studii pentru absolvenții unor programe de studii și forme de învățământ neacreditate nu pot fi reținute, deoarece instanța de fond nu a fost învestită cu o cerere privind legalitatea acreditării formelor de învățământ la distanță, iar adeverința de absolvire nu a fost anulată. Pentru toate aceste considerente, constatând că nu sunt motive de casare sau modificare a instanței de fond, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului împotriva Sentinței nr. 950 din 13 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 octombrie 2012. Procesat de GGC - LM