ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4258/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4258/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față,
Din examinarea
lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei
instanțe la data de 14 septembrie 2011, reclamanta M.A.M., în contradictoriu cu
pârâții Universitatea Spiru Haret și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului
Și Sportului și chematul în garanție Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului a solicitat obligarea pârâtului Universitatea Spiru
Haret la eliberarea diplomei de licență și a suplimentului de diplomă și
originalul diplomei de bacalaureat, sub sancțiunea de penalități; obligarea
pârâtului MECTS la recunoașterea diplomei de licență și de a desemna unitatea
de specialitate de a pune la dispoziție Universității pârâte tipizatul de
diplomă.
În motivarea cererii
s-a arătat, în esență, faptul că reclamanta a urmat cursurile Facultății de
drept și administrație publică din cadrul Universității Spiru Haret, fiindu-i
eliberată adeverința, cu termen de valabilitate de maximum 12 luni.
A arătat reclamanta
faptul că și-a îndeplinit toate obligațiile care îi reveneau potrivit
contractelor de studii încheiate cu universitatea.
Pârâtul MECTS a depus
întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei plângerii prealabile prevăzută
de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și excepția lipsei calității
procesuale active a intervenienților
Pârâta Universitatea
Spiru Haret a depus întâmpinare și cerere de chemare în garanție.
Prin Sentința nr. 950
din 13 februarie 2012 Curtea de Apel București a respins excepțiile invocate de
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a admis acțiunea
formulată de reclamanta M.A.M. în contradictoriu cu pârâții Universitatea Spiru
Haret - Facultatea de Drept și Administrație Publică și Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului, a obligat Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului să aprobe tipizarea formularelor de
diplomă de licență pentru reclamantă în termen de 30 de zile de la rămânerea
irevocabilă a prezentei hotărâri, să-i recunoască diploma de licență în termen
de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii sub sancțiunea de
penalități de 50 RON pe zi de întârziere, a obligat Universitatea Spiru Haret
să îi elibereze reclamantei diploma de licență, suplimentul la diplomă și să îi
înapoieze originalul diplomei de bacalaureat în termen de 30 de zile de la
rămânerea irevocabilă a hotărârii, sub sancțiunea de penalități de 50 RON pe zi
de întârziere.
Pentru a pronunța
această hotărâre, Curtea a reținut în esență următoarele.
În ceea ce privește
excepția lipsei plângerii prealabile s-a reținut că după cum rezultă din Adresa
nr. 74851 din 21 iunie 2011 emisă de MECTS, reclamanta s-a adresat, în
prealabil acestui pârât pentru recunoașterea studiilor.
Referitor la excepția
lipsei calității procesuale active a intervenienților, s-a reținut că în speță
nu s-a formulat cerere de intervenție.
În ceea ce privește
excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, s-a reținut că
aceasta este absolventă a Universității pârâte - Facultatea de Drept și
Administrație Publică București, iar din actele dosarului rezultă că acesteia
nu i s-a eliberat până în prezent diploma de licență, astfel că este pe deplin
justificată calitatea sa procesuală activă.
Pe fondul cauzei s-au
reținut următoarele.
Reclamanta M.A.M.
este absolventă a Universității Spiru Haret, Facultatea de Drept și
Administrație Publică, specializarea Drept, promoția 2009, titular al
Adeverinței nr. 3930 din 09 iulie 2009.
Curtea a reținut că
Universitatea Spiru Haret din București a fost înființată prin Legea nr. 443
din 5 iulie 2002, ca persoană juridică de drept privat și de utilitate publică,
parte a sistemului național de învățământ, și că, prin H.G. nr. 693/2003 și
H.G. nr. 676/2007, au fost acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu,
pentru forma de învățământ de zi, domeniile de licență: drept, sociologie,
management, psihologie, științe ale educației, informatică, și altele.
Curtea a constatat că
reclamanta a susținut toate examenele în conformitate cu legislația în vigoare
a învățământului și planul de învățământ, conform actelor depuse la dosarul
cauzei și că nu există nici un act normativ sau hotărâre judecătorească
definitivă și irevocabilă prin care să se fi anulat aceste examene susținute.
În ceea ce privește
cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Universitatea Spiru Haret în
contradictoriu cu MECTS, Curtea a reținut că această cerere a rămas fără obiect
câtă vreme pe primul capăt de cerere instanța a dispus deja obligarea pârâtei
MECTS să aprobe tipizarea formularelor de diplomă de licență pentru reclamantă
în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.
Împotriva sentinței
pronunțată de instanța de fond a declarat recurs Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului.
Recurentul a criticat
hotărârea instanței de fond ca netemeinică și nelegală, arătând că instanța a
interpretat în mod greșit materialul probator depus la dosar.
S-a arătat că
raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului nu poate avea calitate procesuală pasivă,
întrucât conform prevederilor H.G. nr. 81/2010 privind organizarea și
funcționarea MECTS și Legii învățământului nr. 84/1995, ministerul nu are
atribuții privind eliberarea diplomelor pentru absolvenții învățământului
superior, arătând că în mod greșit instanța de fond a soluționat excepția
invocată, criticând de altfel sumara motivare a acesteia.
Recurentul a arătat
că în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 88/1993, Legea nr. 84/1995 și
O.U.G. nr. 75/2005, formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță
trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică.
S-a precizat că nu
trebuie confundată vocația pe care o au universitățile de a organiza în cadrul
facultăților forme de învățământ la distanță, în specializările autorizate sau
acreditate, cu dreptul de a organiza școlarizarea la forma de învățământ ID.
Recurentul a susținut
că în cazul Universității Spiru Haret din București, specializările/programele
de studii de la forma de învățământ la distanță au fost organizate și
desfășurate fără respectarea prevederilor legale, respectiv cu încălcarea
dispozițiilor Legii nr. 88/1993 și a O.U.G. nr. 75/2005.
Astfel, s-a arătat că
prin hotărâre de guvern au fost stabilite pentru fiecare an universitar
domeniile de studii universitare de licență, structurile instituțiilor de
învățământ superior și specializările organizate de acestea, iar Facultatea de
Drept și Administrație Publică, forma de învățământ la distanță din cadrul
Universității Spiru Haret, nu se regăsește în niciuna dintre aceste Hotărâri
ale Guvernului.
Recurentul a precizat
că nicio facultate și nicio specializare din cadrul Universității Spiru Haret,
forma de învățământ ID nu a fost și nu este acreditată, arătând că
Universitatea avea dreptul să organizeze admitere numai la
specializările/programele acreditate, autorizate să funcționeze provizoriu
aprobate prin hotărâre de guvern.
S-a arătat că
autoritatea recurentă nu poate elibera avizul pentru tipărirea unui număr
nelimitat de tipizate a diplomelor de licență, ci numărul acestora trebuie
corelat cu numărul absolvenților care au urmat o specializare la o formă de
învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu, iar Ministerul
a avizat deja achiziționarea formularelor tipizate pentru actele de studii
destinate absolvenților din promoțiile 2008, 2009 și 2010.
Înalta Curte de
Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând
motivele de recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator
și dispozițiile legale incidente în cauză va respinge recursul ca nefondat
pentru considerentele ce urmează:
Cu privire la
excepția invocată de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului, privind lipsa calității procesuale pasive, Înalta Curte reține
faptul că în conformitate cu prevederile H.G. nr. 81/2009 și ale art. 89 și
următoarele din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, pârâtul este
organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate
juridică, în subordinea Guvernului, care conduce sistemul național de educație,
învățământ, tineret și cercetare.
Ordinul MECTS nr.
2.284/2007, precum și Ordinul nr. 4.022/2008 conțin reglementări care atribuie
pârâtului competențe cu privire la „conceperea și tehnoredactarea modelelor de
referință ale formularelor actelor de studii" în baza consultării cu
instituțiile de învățământ superior și cu ale instituții prevăzute de
legislația în vigoare, dar și competențe cu privire la desemnarea unității de
specialitate pentru tipărirea și difuzarea formularelor actelor de studii
astfel concepute.
În cauza de față,
văzând că acțiunea reclamantei vizează obligarea pârâtului de a îndeplini
această obligație legală, ce cade în sfera sa de competență, este evidentă
justificarea calității sale procesuale pasive în prezenta cauză.
Înalta Curte a
reținut că Universitatea „Spiru Haret" are obligația ca, ulterior
eliberării adeverinței de studii ce atestă absolvirea Facultății de Drept și
Administrație Publică, susținerea și promovarea examenului de licență în
sesiunea iulie 2009, precum și dobândirea titlului de licențiat în drept, să
elibereze și diploma de licență.
Astfel, Înalta Curte
a constatat că obligația Universității nu poate fi dusă la îndeplinire,
deoarece recurentul-pârât MECTS refuză tipărirea formularelor tipizate
necesare.
Motivul refuzului
este acela că nu se pot elibera în mod nelimitat formularele tipizate, ci numai
pentru formele de învățământ acreditate sau autorizate provizoriu să
funcționeze.
Înalta Curte reține
că refuzul MECTS nu este justificat, întrucât Universitatea a emis reclamantei
adeverință că este licențiată în drept și, prin urmare, poate pretinde
eliberarea diplomei de licență.
Actul prin care s-a
recunoscut calitatea de licențiat în drept este în ființă, nu a fost revocat
(anulat), se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate proprie unui act
administrativ.
În cauză există o
interdependență între cele două obligații menționate în cererea introductivă,
în raport de competența fiecărei autorități. Aspectele de nelegalitate invocate
în recurs nu pot fi primite de Înalta Curte și vor fi respinse ca nefondate.
Ministerul Educației,
Cercetării Tineretului și Sportului nu a solicitat în instanță analizarea
criteriilor de obținere a formularelor tipizate de către USH ori existența sau
valabilitatea autorizării/ acreditării programelor de studii derulate.
Obligația intimatei
USH este corelativă obligației intimatului MECTS de a aproba formularele
tipizate, cum în mod corect a apreciat instanța de primă jurisdicție.
Susținerile din
recurs privind neanalizarea de către instanța de fond a hotărârilor de guvern,
prin care Universitatea Spiru Haret a fost autorizată să funcționeze provizoriu
și a dreptului acestei universități de a elibera acte de studii pentru absolvenții
unor programe de studii și forme de învățământ neacreditate nu pot fi reținute,
deoarece instanța de fond nu a fost învestită cu o cerere privind legalitatea
acreditării formelor de învățământ la distanță, iar adeverința de absolvire nu
a fost anulată.
Pentru toate aceste
considerente, constatând că nu sunt motive de casare sau modificare a instanței
de fond, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul
ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
împotriva Sentinței nr. 950 din 13 februarie 2012 a Curții de Apel București,
secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 19 octombrie 2012.
Procesat de GGC - LM