ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4261/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4261/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Brașov reclamanții I.Gh.F. și S.L.A.E. au solicitat, în contradictoriu cu

pârâții Universitatea Spiru Haret București și Ministerul Educației,

Cercetării, Tineretului și Sportului:

- obligarea

Universității Spiru Haret la eliberarea diplomelor de licență și a

suplimentelor de diplomă, în termen de 30 de zile de la pronunțarea sentinței;

- obligarea

Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin Ministru să

aprobe tipizarea formularelor de diplomă de licență pentru reclamanți în termen

de 30 de zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii sub

sancțiunea plății de 2.000 RON penalități pe zi de întârziere de la data

pronunțării sentinței;

- obligarea pârâților

potrivit dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. la plata cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii

s-a arătat că reclamanții au promovat examenul de licență în sesiunea iulie

2009, eliberându-se adeverințe în acest sens.

S-a mai arătat că

potrivit Metodologiei organizării și desfășurării examenelor de finalizare a

studiilor emisă de pârâtă sub nr. 1405/2009, precum și având în vedere art. 20

alin. (1) din Regulamentul OMECT nr. 2.284/2007, pârâta era obligată să

elibereze reclamanților actele de studii completate.

În cauză a formulat

întâmpinare Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS)

invocând excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților Pârâta Universitatea

Spiru Haret a formulat întâmpinare și cerere de chemare în garanție a

Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

instanțe

Prin Sentința nr.

27/F din 13 februarie 2012 Curtea de Apel Brașov a respins acțiunea formulată

de reclamanții I.Gh.F. și S.L.A.E. ca nefondată în raport de pârâta

Universitatea Spiru Haret și ca fiind introdusă de persoane fără calitate

procesuală activă în raport de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării,

Tineretului și Sportului și a respins cererea de chemare în garanție a

Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, formulată de

pârâta Universitatea Spiru Haret.

Reclamanții sunt

absolvenți ai Ciclului I - studii universitare de licență - Facultatea de

Științe Juridice și Administrative din Brașov - din cadrul Universității Spiru

Haret, susținând și promovând Examenul de Licență în sesiunea iulie 2009.

În aceste condiții,

întrucât și-au îndeplinit toate obligațiile în legătură cu contractul de

studii, reclamanții susțin că pârâta Universitatea Spiru Haret era obligată să

elibereze actele de studii completate.

Analizând dispoziția

legală în materie, Curtea a reținut că actele de studii pot fi eliberate doar

în legătură cu specializările integrate într-o formă de învățământ acreditată

sau autorizată să funcționeze provizoriu conform legislației în vigoare la

momentul înscrierii în primul an de facultate.

Or, așa cum se

prevede în legea de înființare a instituției de învățământ superior în cauză și

legea învățământului, instituțiile de învățământ particular fac parte din

sistemul național de învățământ și în structura acestora pot intra doar

specializările acreditate sau autorizate provizoriu prin hotărâre a Guvernului,

conform legii.

Conform Legii nr.

88/1993 și, ulterior, O.U.G. nr. 75/2005 cu modificările și completările

ulterioare, formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță trebuie să

parcurgă procedura de evaluare academică și acreditare. Art. 60 alin. (1) din

Legea învățământului nr. 84/1995 prevede o condiție pentru organizarea acestor

forme de învățământ - și anume - existența și forma de învățământ „zi" în

structura facultăților și acordă pe acest temei vocația organizării formei de

învățământ la distanță, dar aceasta în condițiile legii, respectiv în

condițiile parcurgerii procedurii de evaluare în vederea

autorizării/acreditării acestor forme de învățământ.

În consecință, pârâta

Universitatea Spiru Haret avea dreptul să organizeze doar formele de învățământ

la specializările acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu prin

hotărâre, iar în cazul reclamanților și a anului de referință 2009 aceste

aspecte nu au putut fi probate.

Pentru aceste

considerente, acțiunea reclamanților este neîntemeiată, și urmează a fi

respinsă în raport de pârâta Universitatea Spiru Haret.

În ceea ce privește

acțiunea formulat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației,

Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS), Curtea reține că reclamanții nu

au calitate procesuală activă să solicite aprobarea tipizării formularelor de

diplomă de licență.

Obligația eliberării

diplomelor de licență aparține în exclusivitate instituțiilor de învățământ

superior acreditate, aspect ce rezultă din prevederile O.U.G. nr. 75/2005,

Legea nr. 84/1995, precum și Ordine ale ministrului educației (nr. 295/2007,

5.289/2008, 2.284/2007).

În organizarea

activității de gestionare, completare și eliberare a actelor de studii,

instituțiile de învățământ superior acreditate solicită eliberarea avizului

pentru un număr de tipizate iar MECTS, având în atribuțiile sale de control și

monitorizare a modului de respectare a reglementărilor din domeniul său de

activitate, verifică existenta concordantei între numărul de tipizate

solicitate cu datele raportate și datele existente în cadrul Direcției Generale

învățământ Superior, după care eliberează avizele respective.

Întrucât procedura de

eliberare a avizelor necesare pentru formularele tipizate implică numai

instituțiile de învățământ superior particulare acreditate, MECTS și compania

de material didactic, absolvenții instituțiilor de învățământ, și, în speță,

reclamanții nu au calitate procesual activă să solicite aprobarea tipizării

formularelor de diplomă de licență.

În ceea ce privește

cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Universitatea Spiru Haret în

contradictoriu cu pârâtul MECTS, Curtea reține că aprobarea tipizării

formularelor tipizate nu se poate dispune decât în condițiile legii, pentru

formele de învățământ acreditate sau autorizate provizoriu. În aceste condiții,

considerentele instanței privitoare la lipsa acreditării sau a autorizării

provizorii reținute în analiza raporturilor juridice dintre reclamanți și

pârâta Universitatea Spiru Haret urmează a fi reiterate și în ceea ce privește

cererea de chemare în garanție. În consecință, pentru formele de învățământ la

distanță neacreditate sau neautorizate provizoriu nu se pot elibera formularele

tipizate pentru emiterea diplomelor de licență.

împotriva sentinței

Împotriva acestei

sentințe au declarat recurs atât reclamanții I.Gh.F. și S.L.A.E.

Reclamanții nu și-a

structurat motivele de recurs după cum impun prevederile art. 302

1

alin. (1) lit. c) din C. proc. civ., dar au formulat critici de nelegalitate ce

pot fi subsumate motivului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ.

Au arătat, în esență

că, deși nu se contestă dreptul de a obține diploma finală de studii, instanța

de fond a dezlegat în mod greșit fondul demersului judiciar.

Recurenții au afirmat

că Universitatea Spiru Haret avea obligația de a efectua demersurile necesare

ca în intervalul de timp de 12 luni să obțină avizele necesare și să completeze

actele de studii care să ateste absolvirea de către aceștia a studiilor,

respectiv diploma de licență și suplimentul de diplomă.

În opinia reclamanților,

ministerul pârât nu poate fi exonerat de răspundere deoarece se face vinovat de

faptul că nu a luat nicio măsură pentru reglementarea situației privind

Universitatea Spiru Haret.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cauza prin

prisma motivelor formulate de recurenți și a prevederilor art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursurile sunt fondate, pentru

motivul revăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în limitele și pentru

considerentele ce vor fi expuse în continuare.

I. Argumente de fapt

și de drept relevante

Instanța de

contencios administrativ a fost învestită cu o acțiune vizând, în principal,

refuzul nejustificat al rezolvării cererii reclamanților, de eliberare a

diplomei de licență, ca urmare a promovării examenului de licență - sesiunea

iulie 2009, organizat de Universitatea Spiru Haret - Facultatea de Științe

Juridice și Administrative din Brașov, specializarea Administrație Publică

Prima instanță a

respins cererea reclamanților, reținând că pentru forma de învățământ la

distanță (ID) pe care au urmat-o reclamanții nu s-a făcut dovada că ar fi fost

acreditată sau autorizată printr-o hotărâre de guvern, astfel că pârâta nu era

îndreptățită să elibereze diploma de licență, soluție pe care instanța de recurs

nu o împărtășește.

Conform Adeverințelor

nr. 3794 din 8 iulie 2009 și nr. 5200 din 8 iulie 2009, recurenții- reclamanți

au urmat cursurile Facultății de Științe Juridice și Administrative din Brașov,

specializarea Administrație Publică din cadrul Universității Spiru Haret și au

susținut și promovat examenul de licență în sesiunea iulie 2009.

Aceste acte se bucură

de prezumția de legalitate și veridicitate specifică actelor administrative și

nu au fost atacate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și

Sportului sau de o altă autoritate publică, în condițiile art. 1 alin. (8) teza

finală din Legea nr. 554/2004.

Analizând succesiunea

demersurilor efectuate de reclamanți, a reacției autorităților implicate în

procedură și a modului în care acestea și-au îndeplinit atribuțiile, instanța

de control judiciar reține, contrar concluziei la care a ajuns Curtea de apel,

că pârâta Universitatea Spiru Haret avea obligația de a elibera diploma de

licență, potrivit Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul

de învățământ superior, aprobat prin Ordinul nr. 2.287/2007, obligație care nu

poate fi însă respectată fără îndeplinirea corelativă a obligației ministerului

de a aproba tipărirea formularelor necesare.

În condițiile în

care, așa cum s-a menționat și anterior, ministerul nu a solicitat anularea

adeverinței de promovare a examenului de licență, nu pot fi reținute apărările

privind legalitatea organizării examenului de licență de către instituția de

învățământ superior și corelarea numărului de formulare cu numărul de

absolvenți ai specializărilor acreditate, apărări pe care Ministerul Educației,

Cercetării, Tineretului și Sportului le-a formulat in abstracte, fără a se

raporta la cazul concret al recurenților-reclamanți.

Prin urmare, se va reține

că reclamanții sunt licențiați și pot pretinde eliberarea diplomei de licență,

câtă vreme actul prin care s-a recunoscut acestora calitatea de licențiați în

științe juridice administrative este în ființă, nu a fost revocat (anulat), se

bucură de prezumția de legalitate și veridicitate proprie unui act

administrativ.

Obligația

Universității Spiru Haret de a elibera diploma de licență este corelativă

obligației MECTS de a aproba formularele tipizate, astfel cum s-a arătat prin

cererea de chemare în garanție, cerere care este întemeiată și urmează să fie

admisă.

Pe de altă parte, se

reține că în mod constant s-a statuat, în jurisprudența Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în litigii

de aceeași natură, că Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și

Sportului are obligația legală de a aproba tipărirea formularelor tipizate

constând în diploma de licență și suplimentele la diplomă (a se vedea, în acest

sens, cu titlu de exemplu, Deciziile nr. 5.386 din 15 noiembrie 2011, nr. 5.656

din 24 noiembrie 2011, nr. 5.722 din 29 noiembrie 2011, nr. 628 din 8 februarie

2012, nr. 690 din 9 februarie 2012 și nr. 709 din 10 februarie 2012).

De aceea, soluția din

prezenta decizie se impune și în considerarea respectării principiului

coerenței și unității jurisprudenței consacrat ca atare în practica Curții

Europene a Drepturilor Omului (a se vedea cauza Beian c. României).

soluției adoptate în recurs

Având în vedere toate

considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) teza I din Legea nr.

554/2004 și al art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite

recursul și va modifica soluția în sensul admiterii acțiunii reclamanților și a

cererii de chemare în garanție și obligării Universității Spiru Haret să

elibereze reclamanților diplomele de licență, suplimentele de diplomă și

diplomele de bacalaureat și a Ministerului Educației Cercetării, Tineretului și

Sportului să aprobe formularele tipizate constând în diplomele de licență și

suplimentele de diplomă pentru recurenți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de I.Gh.F. și S.L.A.E. împotriva Sentinței nr. 27/F din 13 februarie

2012 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința

atacată în sensul că:

Admite acțiunea

formulată de reclamanții I.Gh.F. și S.L.A.E.

Admite cererea de

chemare în garanție a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și

Sportului, formulată de pârâta Universitatea Spiru Haret.

Obligă pârâta

Universitatea Spiru Haret să elibereze reclamanților diplomele de licență,

suplimentele la diplomele de licență și diplomele de bacalaureat.

Obligă Ministerul

Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să aprobe formularele tipizate,

constând în diplomele de licență și suplimentele de diplomă pentru

recurenții-reclamanți I.Gh.F. și S.L.A.E.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 octombrie 2012.

Procesat de GGC - LM