ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5722/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub nr.

1283/44/2010 la Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și

fiscal reclamanții F.(N.)M., F.(N.)Șt.C., P.(P.)Șt.C., C.(B.)I.L.L., T.E.I.,

N.D.C.S., N.M.M., T.(C.)Al.T., Ș.(S.)I.A.M., N.P.F., D.(D.)V.M., T.(L.)I.I.,

I.(C.)I.A., T.(O.)I.T., B.(S.)C., C.(M.)N.G., P.(A.)I.L., R.(M.)I.M.,

I.(L.)M.I., I.(K.)N.V., F.(B.)V.S., P.(O.)P.G., M.(C.)D.V., P.V.V.,

F.(M.)Gh.I., N.M.I., F.N.G.V., M.V.C., T.(M.)N.N., R.(B.)Gh.M., P.(L.)I.V.,

B.(V.)Al.L., M.(G.)Șt.A., I.(B.)V.A., C.(H.)A.I., I.(P.)P.G., N.(G.)S.C.,

C.(C.)M.L., D.N.C., D.T.A.C., S.(Ș.)S.D., D.(I.)V.I., E.(B.)C.M., F.(L.)C.E.L.,

B.M.C., T.Gh.I., M.J.C., G.J.N., G.I.F., M.C.M., G.N.S., M.(S.)I.G., G.C.O.P.,

C.N.A., B.V.I., L.T.D., O.Gh.M., M.Gh.R.A., M.I.D., D.(D.)T.G., B.(D.)C.C. au

solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației, Cercetării,

Tineretului și Sportului cu sediul în București și Universitatea „Spiru

Haret" obligarea acestora la eliberarea diplomelor de licență ca urmare a

promovării examenului de licența sesiunea iulie 2009.

În motivarea acțiunii

reclamanții au susținut că sunt absolvenții Universității „Spiru Haret"

București - Facultatea de drept și Administrație Publică, Specializarea Drept,

forma de învățământ I.D. și cu toate că au promovat examenul de licență

susținut la data de 4 iulie 2009 cele două pârâte refuză să le emită diplomele

de licență.

Prin întâmpinarea

formulată la data de 1 noiembrie 2010 pârâta Ministerul Educației a invocat

excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că diplomele

pentru absolvenții de învățământ superior, de facultăți, sunt eliberate de

instituția organizatoare.

Prin cererea adresată

instanței odată cu formularea întâmpinării, pârâta a chemat în garanție

Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului solicitând obligarea

acestei instituții să aprobe tipărirea diplomelor de licență sub sancțiunea

achitării unor daune cominatorii în sumă de 50 RON pentru fiecare zi de

întârziere.

Prin Sentința nr. 4

din 18 ianuarie 2011 Curtea de Apel Galați a admis ficțiunea formulată de

reclamanți, a obligat pârâta Universitatea Spiru Haret să elibereze

reclamanților diplomele de licență obținute în urma susținerii examenului de

licență sesiunea iulie 2009, a obligat chematul în garanție Ministerul

Educației, Cercetării Tineretului și Sportului să aprobe tipărirea formularelor

tipizate a diplomelor de licență a reclamanților, a respins ca fiind nefondată

cererea reclamanților privind obligarea la plata daunelor cominatorii a chematei

în garanție și a respins ca nedovedită cererea reclamanților privind plata

cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța

această hotărâre s-au reținut în esență următoarele.

Din adeverințele

emise de pârâta Universitatea „Spiru Haret" rezultă că reclamanții au fost

admiși să susțină examenul de licență în sesiunea iulie 2009, examen pe care

l-au și promovat astfel că în mod justificat acestora li s-au eliberat

adeverințele din care rezultă că sunt licențiați în drept.

Referitor la

specializarea urmată de reclamanți pentru care instituția de învățământ nu avea

autorizare sau acreditare provizorie, Curtea a constatat că așa cum rezultă din

comunicatul conducerii universității, aceasta informează opinia publică despre

faptul că „universitatea Spiru Haret are acreditate sau autorizate toate

specializările din cadrul facultăților sale".

Din dispozițiile art.

2 din Regulamentul de organizare și funcționare emis de universitate, rezultă

că Universitatea „Spiru Haret" organizează formele de învățământ la

distanță și cu frecvență redusă, respectând prevederile din Legea

învățământului nr. 84/1995, în art. 4 din Regulament se definește noțiunea

învățământului la distanță, formă de învățământ absolvită de reclamanții din

prezenta cauză.

Astfel a reținut

Curtea că din probele existente la dosarul cauzei rezultă că reclamanții au

urmat cursurile organizate de pârâtă și sunt licențiați în drept motiv pentru

care sunt îndreptățiți să li se admită și diplomele de licență.

Referitor la excepția

invocată de pârâtă Ministerul Educației și Cercetării București, Curtea a

considerat-o nefondată motivat de faptul că organizarea fiecărui ciclu de

studii se face de către instituția de învățământ superior cu aprobarea

Ministerului Educației și Cercetărilor.

Mai mult pentru

tipărirea diplomelor de licență instituția de învățământ superior are nevoie de

avizul ministerului.

De asemenea Curtea a

considerat și cererea de chemare în garanție este întemeiată în parte întrucât

pentru tipărirea diplomelor de licență instituția de învățământ are nevoie de

avizul Ministerului Educației și Cercetaților iar din probele administrate

rezultă că cele două instituții s-au învinuit reciproc de netipărirea

diplomelor.

În ceea ce privește

obligarea și la plata daunelor cominatorii s-a reținut că nu se impune,

întrucât din nici un act aflat la dosar nu rezultă faptul că Ministerului

Educației și Cercetărilor refuză să avizeze tipărirea diplomelor, această

instituție susținând că a aprobat tipărirea diplomelor cerute de Universitatea

„Spiru Haret".

A mai reținut Curtea

că deși reclamanții au solicitat ca pârâtele să fie obligate și la plata

cheltuielilor de judecată, acestea nu au făcut dovada cu acte a cuantumului

acestor cheltuieli.

Împotriva sentinței

pronunțată de Curtea de Apel Galați a declarat recurs Ministerul Educației,

Cercetării, Tineretului și Sportului.

Motivele de recurs

invocate conform art. 304

1

C. proc. civ. se încadrează în

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greșita aplicare a

legii, respectiv a dispozițiilor art. 60 C. proc. civ. în ceea ce privește

greșita admitere a cererii de chemare în garanție formulată de

pârâta-reclamantă Universitatea Spiru Haret.

În motivele de recurs

se arată că în mod greșit și nelegal a fost admisă cererea de chemare în

garanție prin care s-a solicitat obligarea recurentului la aprobarea tipăririi

formularelor tipizate constând în diplomele de licență pentru reclamanți.

Aspectele de

nelegalitate invocate privind cererea de chemare în garanție sunt două.

Primul aspect

privește lipsa calității procesuale pasive a recurentului chemat în garanție

privind eliberarea diplomelor pentru absolvenții învățământului superior,

recurentul arată că în baza O.U.G. nr. 75/2005, a Ordinelor nr. 295/2007 și a

Ordinului nr. 2284/2007, Ministerul Educației nu are competența materială de a

emite diplome, această atribuție revenind universității - în cauză reclamanta -

intimată Universitatea Spiru Haret.

Legat de acest aspect

de nelegalitate, recurentul arată că instanța de fond nu a analizat hotărârile

de guvern prin care a fost acreditată și autorizată să funcționeze structurile

și specializările universitare, fără să se țină cont că actele de studii pot fi

eliberate doar pentru absolvenții care au promovat examenule de licență și care

au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să

funcționeze provizoriu conform legalității în vigoare la momentul înscrierii în

anul I de facultate. În consecință universitatea nu are dreptul să elibereze

acte de studii pentru absolvenții unor programe de studii și forme de

învățământ neacreditate.

Iar recurentul nu

poate elibera avizul pentru tipărirea unui număr nelimitat de tipizate a

diplomelor de licență ci numărul de tipizate trebuie să fie corelate cu numărul

absolvenților care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată

sau autorizată să funcționeze provizoriu.

Al doilea aspect de

nelegalitate privind cererea de chemare în garanție privește faptul că aceasta

este lipsită de obiect deoarece recurentul a avizat achiziționarea de formulare

tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților din promoțiile 2008,

2009, 2010 prin adresele depuse la dosar confirmându-se această situație de

fapt de care instanța de fond nu a ținut cont.

În susținerea

recursului se depun la dosar în baza art. 305 C. proc. civ. adresele menționate

în motivele de recurs.

La dosar

reclamanții-intimații au formulat întâmpinări în cauză, prin care au solicitat

respingerea recursului ca nefondat, iar recurentul chemat în garanție a depus

concluzii scrise - „note de ședință”.

Analizând recursul

declarat, în raport de motivele de nelegalitate invocată privind cererea de

chemare în garanție, Curtea va aprecia pentru următoarele considerentele că

recursul este nefondat, în cauză nefiind îndeplinite condițiile motivului de

recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Sentința atacată

criticată pe motivul greșitei admiteri a cererii de chemare în garanție este

dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor art. 60 C. proc. civ. În cauză

instanța de fond a apreciat în mod corect că în cauză sunt îndeplinite

condițiile de admitere a cererii de chemare în garanție, deoarece admiterea

cererii de chemare în garanție asigură efectiv punerea în executare a

obligației pârâtei-intimate Universitatea Spiru Haret de eliberare a reclamanților-intimați,

persoane fizice a diplomelor de licență obținute în urma susținerii examenului

de licență sesiunea iulie 2009. În cauză există o interdependență între cele

două obligații menționate în cereri, cererea de chemare în judecată și cererea de

chemare în garanție, în raport de competența fiecărei autorități.

Aspectele de

nelegalitate invocate în recurs privind cererea de chemarea în garanție,

respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția lipsei de

obiect a cererii de chemare în garanție nu sunt fondate.

Excepția lipsei

calității procesuale pasive nu poate fi reținută deoarece instanța de fond prin

admiterea cererii de chemare în garanție nu a obligat recurentul la eliberarea

diplomelor de licență - atribuție exclusivă a universității ci a obligat

recurentul să aprobe tipărirea formularea tipizate a diplomelor de licență

pentru reclamanții-intimați condiție în baza căreia Universitatea Spiru Haret

este în imposibilitate de a elibera diplome de licență. Iar aprobarea tipizării

formularelor tipizate este în competența exclusivă a recurentului conform

Ordinului nr. 2284/2007.

Susținerile din

recurs privind neanalizarea de către instanța de fond a hotărârilor de guvern,

prin care Universitatea Spiru Haret a fost autorizată să funcționeze provizoriu

și a dreptului acestei universități de a elibera acte de studii pentru

absolvenții unor programe de studii și forme de învățământ neacreditate nu pot

fi reținute deoarece aceasta nu formează obiectul cererii de chemare în

garanție, instanța de fond nefiind învestită cu o cererea privind legalitatea

acreditării formelor de învățământ la distanță.

Pe situația de fapt,

care privește cererea de chemare în garanție este de necontestat faptul că

recurentul a refuzat nejustificat eliberarea avizului necesar pentru aprobarea

formelor tip pentru diplomele de licență, iar dreptul absolvenților de a li se

elibera diplomele de licență nu poate fi realizat în lipsa admiterii cererii de

chemare în garanție.

În ceea ce privește

aplicarea dispozițiilor O.G. nr. 10/2009 privind dreptul studenților

înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă de a

continua studiile la program de studii de licență autorizate să funcționeze

provizoriu sau acreditate, Curtea apreciază că acest act normativ nu este

aplicabil, reclamanților-intimați, care au susținut examenul de licență în

iulie 2009, iar în raport de dispozițiile art. 3 pentru studenții vizați -

înmatriculați în anul I în perioada 2005 – 2008, recurentul nu a probat

elaborarea unei metodologii aprobate prin ordin prin care să se clarifice

dreptul acestor absolvenți de a-și continua studiile la specializări

acreditate. Pe cale de consecință Curtea apreciază că în cauză,

recurentul-pârât are calitate procesuală pasivă, pe cererea de chemare în

garanție, fiind debitorul obligației pretinse a fi executată.

Excepția lipsei de

obiect nu poate fi reținută deoarece adresele depuse la dosar, inclusiv în

recurs nu probează cu certitudine obligația de eliberare a avizului solicitat,

ținându-se cont și de poziția oscilantă a autorității. Pe de o parte arată că a

eliberat avizele solicitate și a soluționat integral cererile Universității

Spiru Haret, iar pe de altă parte se susține că reclamanta-intimată

Universitatea Spiru Haret nu avea dreptul să elibereze actele de studii pentru

absolvenții unor programe de studii și specializării neacreditate.

Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 312

alin. (1) și (2) C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat menținând ca

legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul

declarat de Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului împotriva

sentinței nr. 4 din 18 ianuarie 2011 a Curții de Apel Galați, secția de

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 29 noiembrie 2011.