ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4177/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4177/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții
de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,
reclamanții A.C.S., A.I., A.N., A.D.T., B.M., B.C.D., B.G., B.L., B.C., B.C.T.,
B.O., B.T., B.U.C., B.M.I., B.V., C.S., C.A.S., C.M., C.G.T., C.F., C.S.M., C.O.M.,
C.E.R., C.R.S., D.D., D.O.D., D.A., D.I., D.P., G.B., G.N.P., G.I., G.G.M., G.C.R.,
I.V.V., I.D., I.A.N., I.G., L.V., L.S., M.N.C., M.C., M.D.E., M.M., M.L., M.G.,
M.F.D., M.T.A., M.O.C., M.I., M.U.G.,, N.N., N.T., N.I., N.V., O.I., P.R., P.M.B.,
P.A., P.C., P.I., P.E.A., P.F., P.O.I., P.G., P.S., R.F., R.O., R.I., S.I., S.M.,
S.D., S.L., S.C., S.F., S.A., S.T.D., S.G.F., S.N.F., T.C.I., T.C.H.A., T.F., T.R.,
T.T., U.B.N., V.D.R., V.I.F., V.G., Z.D., Z.D.A. și intervenienții B.F.G.,
B.M.D., B.I.C., C.S.I.M., D.I.O., J.C.V., M.A.C., N.G.I., N.A., P.M.A.I., R.A.I.,
T.C.I., V.V., Z.C. au solicitat în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională
Anticorupție pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună
obligarea acestora la acordarea creșterilor salariale prevăzute de O.G.
nr. 10/2007, pentru salariații bugetari în 3 trepte astfel:
- cu 5% începând cu data
de 01 ianuarie 2007, față de nivelul din Iuna decembrie 2006;
- cu 2% începând cu data
de 01 aprilie 2007, față de nivelul din luna martie 2007;
- cu 11% începând cu data
de 01 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007.
De asemenea, au solicitat
ca aceste creșteri salariale să fie actualizate cu indicele inflației
de la data când trebuiau acordate și până la plata efectivă și, totodată,
pentru viitor, includerea acestor indexări în salariul de bază lunar, pentru perioada
funcționării reclamanților ca ofițeri de poliție judiciară la
Direcția Națională Anticorupție.
În motivarea acțiunii,
reclamanții au arătat că prin neacordarea indexărilor menționate s-a ajuns
la încălcarea dispozițiilor art. 1 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea
și sancționarea formelor de discriminare, dar și la încălcarea dispozițiilor
art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
La data de 01 august 2008,
Direcția Națională Anticorupție a depus cerere de chemare în garanție
a Ministerului Economiei și Finanțelor prin care a solicitat ca în cazul
admiterii acțiunii Ministerul Economiei și Finanțelor să ia act de
obligativitatea inițierii și adoptării unui proiect de rectificare a bugetului
Ministerului Public pe anul 2008, care să includă și alocarea sumelor ce reprezintă
pretențiile reclamanților.
La data de 06 octombrie
2008, pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii
reclamanților ca inadmisibilă.
De asemenea, a fost depusă
și cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
La data de 08
octombrie 2008 a fost depusă cerere de intervenție în interes propriu de numiții
B.F.G., B.M.D., B.I.C., C.S.I.M., D.I.O., G.G.M., J.C., M.A.C., N.G.I., N.A., P.M.A.I.,
R.A.I., T.C.I., V.V., Z.C.
Prin sentința
nr. 3284 din 26 noiembrie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal, a respins excepția inadmisibilității
acțiunii, a respins acțiunea reclamanților ca neîntemeiată, a respins
excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și
Finanțelor, pe cererile de chemare în garanție și a respins cererile
de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Cu privire la excepția
inadmisibilității acțiunii invocată de Ministerul Public - Parchetul de
pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a reținut că
inadmisibilitatea unei acțiuni vizează condițiile de exercitare a acțiunii,
efectuarea unor anumite proceduri prealabile, introducerea acțiunii în anumite
condiții nu însă și faptul că prin aplicarea unor anumite decizii ale
Curții Constituționale acțiunea nu poate fi admisă.
Cu privire la excepția
lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor
pe cererile de chemare în garanție, s-a reținut că Ministerul Economiei
și Finanțelor are calitate procesuală pasivă deoarece nu s-a solicitat
obligarea acestuia la plata drepturilor salariale ale reclamanților, ci doar
să se ia act că are obligația de a iniția și adopta un proiect de
rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care să includă alocarea
sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților.
Pe fondul cauzei, s-a
reținut că O.G. nr. 10/2007 nu li se aplică nici reclamanților și
nici magistraților judecători sau procurori de la judecătorii, tribunale și
curți de apel, precum și la parchetele de pe lângă acestea.
Cu privire la existența
discriminării prin neaplicarea indexărilor la salariile reclamanților, s-a
reținut pe de o parte că discriminarea nu este săvârșită de către pârâți,
aceștia nefiind emitenți ai actului normativ O.G. nr. 10/2007 și
nici competenți să emită un act normativ privind salarizarea magistraților
sau a reclamanților în calitate de ofițeri de poliție din cadrul
Direcției Naționale Anticorupție.
Împotriva sentinței
nr. 3284 din 26 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, reclamanții
și intervenienții au declarat recurs.
Prin cererea de recurs,
în esență, recurenții au subliniat că soluția instanței de fond
este netemeinică și nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a Deciziilor
nr. 818-821/2008 ale Curții Constituționale, prin ignorarea art. 7 din
Declarația Universală a Drepturilor Omului a art. 1 din Protocolul nr. 12 la
Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a art. 14 din aceeași
Convenție.
În opinia recurenților,
pentru admiterea indexărilor cerute nu este necesar ca instanța să înlocuiască
norme legale sau să adauge la lege, ci doar să le aplice pe cele incidente, precizându-se
că temeiul de drept al acțiunii este unul complex care include însă și
dispozițiile art. 1 și art. 27 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea
și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Prin întâmpinare, Ministerul
Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
a reiterat apărările formulate în fața instanței de fond, solicitând menținerea
sentinței recurate pe care a apreciat-o ca fiind temeinică și legală.
Prin încheierea din 05
noiembrie 2009, la cererea recurenților-reclamanți și a recurenților-intervenienți,
în temeiul art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, Înalta Curte a
sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 1 din O.G. nr. 10/2007.
Prin Decizia nr. 584
din 04 mai 2010, Curtea Constituțională a României a respins ca inadmisibilă
această excepție, constatând că potrivit art. 1 din O.G. nr. 10/2007 majorările
salariale aplicate vizează exclusiv anul 2007, actul normativ în discuție având
aplicabilitatea limitată în timp.
În temeiul art. 306
alin. (2) C. proc. civ., instanța de control judiciar a pus în discuție
motivul de nelegalitate ce decurge din neobservarea de către instanța de fond
a dispozițiilor art. 27 alin. (1) și (3) din O.G. nr. 137/2000 privind
prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Atât acțiunea, cât
și cererea de intervenție au ca obiect acordarea de despăgubiri constând
în creșterile salariale prevăzute de art. 1 din O.G. nr. 10/2007, actualizate
către reclamanți/intervenienți în calitatea lor de ofițeri de poliție
judiciară în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
În motivarea cererilor
s-a punctat, între altele, faptul că prin neacordarea de către pârâți a indexărilor
solicitate, s-a ajuns la încălcarea dispozițiilor O.G. nr. 137/2000.
Asupra problemei discriminării
s-a aplecat și judecătorul fondului, tocmai pentru că era unul din motivele
invocate în susținerea temeiniciei acțiunii, iar apărările legate de discriminare
au fost reiterate și prin cererea de recurs.
Potrivit art. 27
alin. (1) din O.G. nr. 137/2000: „Persoana care se consideră discriminată poate
formula în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri
și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației
create prin discriminare, potrivit dreptului comun.”
Cererea este scutită de
taxă de timbru și nu este condiționată de sesizarea Consiliului” (n.n.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării).
În alin. (3) al aceluiași
articol se stipulează: „Judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului”.
În speță, având în
vedere calitatea de funcționari publici cu statut special a reclamanților
și intervenienților, instanța de drept comun este instanța de
contencios administrativ, conform Legii nr. 360/2002 și Legii nr. 188/1999.
Întrucât judecata s-a
făcut fără citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, citare
obligatorie în conformitate cu art. 27 alin. (3) din O.G. nr. 137/2000, devin incidente
dispozițiile art. 312 alin. (5) C. proc. civ. Astfel, se va admite recursul
și se va casa sentința recurată, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare
aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat
de A.C.S., A.I., A.N., A.D.T., B.M., B.C.D., B.G., B.L., B.C., B.M., B.C.T., B.O.,
B.T., B.U.C., B.M.I., B.V., C.S., C.A.S., C.M., C.G.T., C.F., C.A.S., C.S.M., C.O.M.,
C.E.R., C.R.S., D.D., D.O.D., D.A., D.I., D.P., G.B., G.N.P., G.I., G.G.M., G.C.R.,
I.V.V., I.D., I.A.N., I.G., L.V., L.S., M.N.C., M.C., M.D.E., M.M., M.L., M.G.,
M.F.D., M.T.A., M.O.C., M.I., M.U.G., N.N., N.T., N.I., N.V., O.I., P.R., P.M.B.,
P.A., P.C., P.I., P.E.A., P.F., P.O.I., P.G., P.S., R.F., R.O., R.I., S.I., S.M.,
S.D., S.L., S.C., S.F., S.A., S.T.D., S.G.F., S.N.F., T.C.I., T.C.H.A., T.F., T.R.,
T.T., U.B.N., V.D.R., V.I.F., V.G., Z.D., Z.D.A. și recurenții-intervenienți
B.F.G., B.M.D., B.I.C., C.S.I.M., D.I.O., J.C.V., M.A.C., N.G.I., N.A., P.M.A.I.,
R.A.I., T.C.I., V.V., Z.C. împotriva sentinței civile nr. 3284 din 26 noiembrie
2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ
și fiscal.
Casează sentința
recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 7 octombrie 2010.