ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5293/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamanții I.O.D., P.E.S., B.A.E., R.F.R., P.E.L., Ș.E.N., P.A.F., I.D.I., I.O.G. N.C.V., A.C.G., T.U.I., A.I.I., J.U.P., M.O.E., M.A.V., F.R.L., P.O.A., A.L.S., V.S.A., O.P.I., Z.R.C.Ș., D.U.I., C.H.D., F.M.M., C.R.I., I.T.R., D.G.V., O.P.O., P.E.A., P.P.I., V.L.I., B.R.H., I.I.I., C.G.I., C.F.L., R.U.S., B.B.M., C.R.L., D.A.A., D.I.S., D.M.R., I.N.G., G.Y.S., R.O.A., N.I.M., V.P.V., I.R.P., S.A.I., C.D.L., G.I.O., E.L.M., A.R.D., P.M., F.L.T., I.S.S., N.D.D., S.M.A.R., P.M.S.S., S.S.S., N.C.O., O.L.U., V.O.G., M.A.C.O., D.U.N., D.U.T., N.C.O.S., G.G.H., T.U.S., C.M.M.I., T.O.D.U., A.A.A., P.A.A., G.R.I., C.D.E.

și E.G.H.E. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României: - suspendarea executării până la pronunțarea instanței de fond a H.G. nr. 737 din 29 iulie 2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor; - suspendarea executării tuturor actelor juridice emise în baza H.G. nr. 737/2010 și repunerea în forța juridică a actelor juridice anulate în baza acestei hotărâri; - obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. Pârâtul Guvernul României a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității acțiunii pentru lipsa timbrajului, susținând că obligația de achitare a taxei judiciare de timbru revine fiecărui reclamant, excepția lipsei calității procesuale active, motivat de faptul că analiza motivelor de nelegalitate ale H.G.

nr. 737/2010 invocate de reclamanți conduce la constatarea că aceștia nu se raportează la prevederile Legii nr. 119/2010 (actul normativ superior în baza căruia s-a emis actul administrativ subsecvent), ci se invocă încălcarea dreptului la pensie stabilit anterior, în baza prevederilor legilor cu caracter special, deși ele și-au încetat în prezent aplicabilitatea. Totodată, s-a invocat excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, pe considerentul că se solicită suspendarea executării H.G. nr. 737/2010, deși dispozițiile actului administrativ au fost executate material cu mult înaintea înregistrării prezentei acțiuni pe rolul instanței, pensiile de serviciu, stabilite în baza legilor cu caracter special, fiind deja recalculate de către casele teritoriale de pensii și emise noile decizii de pensie.

Pe fondul cererii de suspendare a H.G. nr. 737/2010, pârâtul a solicitat respingerea ca neîntemeiată, invocând, pe de o parte, inexistența cazului bine justificat, atât timp cât întreaga argumentare realizată de reclamanți vizează fie fondul litigiului, fie interpretarea modului de aplicare și a efectelor Legii nr. 119/2010, iar pe de altă parte, inexistența pagubei iminente, în condițiile în care reclamanții fac afirmații neprobate privind producerea unor pagube importante și imposibil de recuperat ca urmare a executării actului administrativ.

Prin sentința civilă nr. 4715 din 7 iulie 2011 Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția de netimbrare, excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active, invocate de pârâtul Guvernul României, a respins acțiunea formulată de reclamanții în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca neîntemeiată, și a admis cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că excepția de netimbrare este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, având în vedere faptul că fiecare reclamant și-a îndeplinit obligația de a timbra acțiunea cu taxă judiciară de timbru în valoare de 10 RON, potrivit dispozițiilor art. 3 lit. e) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, și timbru judiciar în valoare de 0,3 RON, în raport de art. 3 din O.G. nr. 32/2005 privind timbrul judiciar.

Referitor la excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, Curtea de Apel a constatat că susținerile pârâtului sunt neîntemeiate, întrucât reclamanții justifică interesul legitim, născut și actual de a promova prezenta cerere, având în vedere că adoptarea actului administrativ a cărui suspendare se solicită a stat la baza operațiunii de recalculare a pensiilor de serviciu, cu consecința diminuării drepturilor de pensie și plata în continuare a acestor drepturi diminuate.

Excepția lipsei calității procesuale active, a fost considerată de asemenea, neîntemeiată și a fost respinsă, întrucât dispozițiile art. 7 și 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 instituie în favoarea oricărei persoane interesate posibilitatea de a solicita autorității emitente revocarea unui act administrativ prin care drepturile sau interesele sale legitime au fost vătămate și, totodată, de a obține aplicarea unor măsuri de protecție provizorie în ceea ce privește efectele actului contestat. Pentru reținerea cazului bine justificat nu este suficientă invocarea nelegalității unui act administrativ, ci este necesar să se dovedească existența unor aspecte de vădită nelegalitate sau de caracter abuziv privind actul administrativ a cărui suspendare se solicită.

Or, în cauza dedusă judecății, examinarea aparenței de legalitate a prevederilor H.G. nr. 737 din 21 iulie 2010 a căror suspendare se solicită, atât din perspectiva împrejurărilor de fapt și de drept evidențiate de reclamanți, cât și prin raportare la apărările autorității pârâte, nu conduce la concluzia existenței unor indicii temeinice de natură să pună sub semnul întrebării prezumția de legalitate a H.G. contestate, având în vedere că aceasta s-a emis pe baza și în executarea Legii nr. 119/2010, iar poziția Curții Constituționale exprimată prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 a fost în sensul că prevederile Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale, cu excepția dispozițiilor art. 1 lit. c), prin care se elimină „pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor și judecătorilor, respectiv magistraților asistenți ai Curții Constituționale.

Aspectele legate de conformitatea H.G. nr. 737 din 21 iulie 2010 cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului implică o apreciere a efectelor acesteia la circumstanțele concrete ale speței, nu în general și în abstract, astfel că această analiză nu poate fi realizată în acest cadru procesual, ci cu ocazia soluționării litigiului de fond. Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanții au declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Înainte de a analiza motivele de recurs invocate, Înalta Curte, examinând cauza și sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc.

civ., constată că recursul este lipsit de interes, motiv pentru care îl va respinge ca atare. Înalta Curte constată că reclamanții nu mai au interes în soluționarea căii de atac a recursului, având în vedere faptul că H.G. nr. 737/2010 a fost abrogată prin O.U.G. nr. 59/2011. Înalta Curte are în vedere faptul că activitatea judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes legitim încălcat. Literatura de specialitate și practica judiciară au statuat că interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să fie îndeplinit nu doar cu prilejul promovării acțiunii ci și în momentul întocmirii altor acte procedurale.

Interesul reprezintă folosul practic material sau moral pe care îl urmărește cel ce promovează acțiunea, acesta trebuind a fi legitim, personal, născut și actual. Or, în cauză, recursul promovat de recurenți, în acest moment, este vădit lipsit de interes, având în vedere faptul că actul normativ a fost abrogat. În consecință, pentru considerentele arătate, Înalta Curte va respinge recursul declarat, ca lipsite de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de M.O.E., F.R.L., A.L.S., O.P.I., F.M.M., D.G.V., P.E.A., B.R.H., C.O.F., D.A.A., D.M.R., I.N.G., R.O.A., I.R.P., S.A.I., G.I.O., A.R.D., I.S.S., S.M.A.R., P.M.S.S., M.A.C.O., N.C.O.S., T.U.S., T.U.S., G.R.I., C.D.E., E.G.H.E., P.A.A., A.A.A., C.M.M.I., G.G.H., G.Y.S., N.I.M., V.P.V., C.D.L., E.L.M., P.L.M., F.L.T., N.D.D., S.S.S., N.C.O., O.L.U., V.O.G., D.U.N., D.U.T., D.U.I., C.H.D., C.R.I., I.T.R., O.P.O., P.P.I., V.L.I., I.I.I., C.G.I., R.U.S., B.B.M., C.R.L., D.I.S., Ș.E.N., P.A.F., D.I.I., I.O.G. N.C.V., A.C.G., T.U.I., A.I.I., J.U.P., M.A.V., P.O.A., V.S.A., Z.R.C.Ș., P.E.L., R.F.R., B.A.E., P.E.S., I.O.D. împotriva sentinței civile nr. 4715 din 7 iulie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 noiembrie 2011.