ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.03.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1288/2011

HOTĂRÂRE
03.03.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1288/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Hotărârea instanței de fond.

1.1. Prin sentința

nr. 95/F din 10 mai 2010, Curtea de Apel Brașov, secția de contencios

administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței teritoriale de soluționare

a cauzei și a declinat, în favoarea Curții de Apel București, secția de

contencios administrativ și fiscal, competența de soluționare a cauzei privind

pe reclamanții A.(S.)A. și alții, reprezentați de Sindicatul Managerilor

Publici, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională a Funcționarilor

Publici, având ca obiect obligarea pârâtei la efectuarea evaluării externe a

managerilor publici pe anul 2008.

1.2. Pentru a pronunța

această sentință, prima instanță a reținut, în esență, că potrivit art. 10 din Legea

nr. 554/2004, instanța competentă teritorial să soluționeze cererea formulată de

reclamanți este fie instanța de la sediul sindicatului reclamant, fie cea în care

instituția pârâtă își are sediul, în ambele situații aceasta fiind Curtea de Apel

București. Împrejurarea că doi dintre reclamanți au domiciliul pe raza municipiului

Brașov, în timp ce majoritatea covârșitoare a celorlalți reclamanți au domiciliul

în București, iar acțiunea a fost formulată de Sindicatul Managerilor Publici, cu

sediul în București, conduce la concluzia că stabilirea instanței competente teritorial

se face pornind de la domiciliul/sediul părților care în mod explicit s-au adresat

instanței, respectiv stau în judecată, anume cele două persoane juridice sus-menționate.

reclamanții A.(S.)A., A.M.S., A.A., A.I., A.C., A.O., B.A.G., B.L.S., B.F.A., B.A.A.,

V.C., V.L., V.O.S. și V.P.N. împotriva sentinței nr. 95/F din 10 mai 2010 a Curții

de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal.

Motivele de recurs pot

fi încadrate la cele prevăzute de art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C.

proc. civ.

Recurenții consideră că

din punctul de vedere al competenței teritoriale a instanței ce soluționează acțiunea,

se aplică prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată,

și art. 8 alin. (1) C. proc. civ., competența fiind alternativă.

Recurenții arată că au

optat să se adreseze instanței de contencios administrativ competente din municipiul

Brașov, unde se găsesc domiciliile reclamanților C.T. și C.A., iar Sindicatul Managerilor

Publici are dreptul să formuleze acțiune în justiție în numele membrilor săi, fără

a avea nevoie de un mandat expres.

de recurs.

1.1. Acțiunea introductivă

este formulată de reclamantul Sindicatul Managerilor Publici, în numele membrilor

de sindicat indicați în cerere.

Reclamantul este sindicatul

care a și semnat acțiunea.

1.2. Sediul reclamantului

este în municipiul București, iar acțiunea poate fi depusă fie la instanța domiciliului/sediului

reclamantului fie la cea a pârâtului.

1.3. În speță, ambele

părți au sediul în București, de unde rezultă că cererea urma să fie depusă la Curtea

de Apel București și nu la Curtea de Apel Brașov.

Împrejurarea că doi dintre

membrii de sindicat, în numele cărora s-a formulat acțiunea, au domiciliul în municipiul

Brașov nu are nicio relevanță asupra instanței de contencios administrativ competente

teritorial.

întrunite motivele de recurs, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C.

proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată,

urmează a se respinge recursul ca nefondat.

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de reclamanții A.(S.)A., A.M.S., A.A., A.I., A.C., A.O., B.A.G.,

V.B.M., V.C., V.L., V.O.S. și V.P.N., reprezentați de Sindicatul Managerilor Publici,

împotriva sentinței nr. 95/F din 10 mai 2010 a Curții de Apel Brașov, secția de

contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 3 martie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-09-25
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2616/2017
, secția contencios administrativ și fiscal, reținând că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile Deciziei nr. 1 din 21 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aceasta având incidență numai în cazul jurisdicției muncii și asig
ÎCCJ 2012-02-17
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 852/2012
. 188/1999, potrivit art. 26 din O.U.G. nr. 27/2006, împotriva măsurilor dispuse în legătură cu stabilirea salariilor de bază, sporurilor, pensiilor și a altor drepturi, funcționarul public se poate adresa instanței de contencios administra
ÎCCJ 2010-03-23
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1642/2010
nelegal și abuziv este emis de această autoritate și pe cale de consecință, rangul autorității emitente a acestei adrese determină competența materială de soluționare a acțiunii, în raport de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554
ÎCCJ 2010-03-16
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1490/2010
de Apel București, s ecția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, raportat la următoarele aspecte: - greșit prima instanță a invocat din oficiu atât necompetența sa materială cât și pe cea teritorială, fără a motiva în concret aspecte
ÎCCJ 2011-05-06
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2573/2011
de obiectul acțiunii și calitatea părților. Prin decizia nr. 2145 din 10 aprilie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a disjuns recursul formulat de B.O.A. și a admis excepția de necompete
Sursă