ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3007/2004

Asupra

conflictului negativ de competență.

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Tribunalul Gorj, secția litigii și conflicte de

muncă, prin sentința civilă nr. 2315 din 4 decembrie 2003, a admis excepția

privind necompetența teritorială, invocată de intimata S.N. T.R. S.A. și a

declinat competența de soluționare a cererii formulată de S.E. în favoarea

Tribunalului București.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că

după disjungerea dispusă în dosarul nr. 2612/CM/2003, petenta a cerut instanței

să constate nulitatea clauzelor actului adițional la Contractul Colectiv de

muncă, valabil din 2000 până în decembrie 2002, privind plățile compensatorii.

S-a susținut că au fost încălcate dispozițiile înscrise în art. 8 și art. 24

din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, iar intimata a

invocat excepția privind necompetența teritorială.

Reține instanța, că excepția invocată de

intimată este întemeiată, deoarece, conform art. 68 lit. b) din Legea nr.

168/1999, conflictul care privește constatarea nulității contractului colectiv

de muncă sau a unor clauze din acest contract este conflict de drepturi, iar

conform art. 72 din lege, cererile referitoare la soluționarea conflictelor de

drepturi se adresează instanței judecătorești competente, în a cărei

circumscripție își are sediul unitatea. Deoarece S.N.T.R.S.A., care a încheiat

actul adițional, își are sediul în București, competent să soluționeze cauza

este Tribunalul București.

Primind dosarul, Tribunalul București, secția

conflicte de muncă și litigii de muncă, prin sentința civilă nr. 864 din 27

februarie 2004, a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj și, constatând

ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de

Casație și Justiție, pentru a hotărî asupra conflictului ivit între 2 instanțe

care nu se găsesc în circumscripția aceleiași curți de apel.

Tribunalul București a reținut că,  potrivit

art. 284 alin. (2) C. muncii, cererile referitoare la conflictele de muncă se

adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are

domiciliul sau reședința. Alin. (1) al art. 284 C. muncii privește numai

competența materială a instanței, iar art. 72 din Legea nr. 168/1999 nu se mai

aplică în cauză, deoarece, în prezent este în vigoare Legea nr. 53/2003 (noul

Cod al muncii)  ulterioară Legii nr. 168/1999.

Reține instanța înaintea căreia s-a ivit

conflictul, că noul cod la muncii preia unele reguli speciale de procedură, așa

cum se regăsesc în Legea nr. 168/1999, dar cuprinde și reglementări diferite față

de cele înscrise în legea specială. De aceea, dispozițiile Legii nr. 168/1999

rămân aplicabile numai în măsura în care nu sunt potrivnice noilor prevederi

din Legea nr. 53/2003. În prezenta cauză, soluționarea cererii este, conform

art. 284 alin. (2) C. muncii, de competența Tribunalului Gorj, pentru că

reclamanta își are domiciliul în  județul Gorj.

Curtea, în baza art. 22 alin. (3) și (5) C. proc.

civ., va stabili competența în favoarea Tribunalului Gorj, în circumscripția

căruia își are domiciliul reclamanta, pentru următoarele considerente:

Reclamanta a investit tribunalul cu soluționarea

unui conflict de muncă, pentru care sunt instituite reguli speciale de

competență teritorială, altele decât cele de drept comun.

Legea nr. 168/1999 a creat un sistem  procesual

derogator de la dreptul comun, stabilind prin art. 72 că cererile referitoare

la soluționarea conflictelor de drepturi se adresează instanței judecătorești

competente în a cărei circumscripție își are sediul unitatea.

Referitor la competența teritorială, noul cod al

muncii, intrat în vigoare la data de 1 martie 2003, prevede însă, în art. 284

alin. (2), că cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se

adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are

domiciliul,  reședința ori după caz, sediul.

Codul muncii cuprinde dispoziții  tranzitorii în

art. 297, care dispune că pricinile privind conflictele de muncă, aflate pe

rolul tribunalelor pe data intrării în vigoare, se judecă în continuare potrivit

dispozițiilor procesuale aplicabile la data sesizării instanțelor, iar în art.

298 pct. 2 alin. final prevede că pe data intrării în vigoare a codului se

abrogă orice alte dispoziții contrare.

Prin urmare, deoarece Legea nr. 168/1999

cuprinde dispoziții contare celor înscrise în art. 284 alin. (2) C. muncii cu

privire la instanța competentă teritorial să soluționeze conflictele de

drepturi, potrivit textelor citate, numai procesele aflate pe rol la data

intrării în vigoare a Codului muncii se soluționează în continuare de

tribunalul unde își are sediul unitatea, investit conform art. 72 din lege.

Pentru cererile înregistrate după intrarea în

vigoare a noului Cod al muncii, cum este cazul în speță, sunt aplicabile

dispozițiile legii noi [art. 284 alin. (2)  C. muncii

]

.

Așa fiind, se stabilește competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, căruia i se trimite dosarul

pentru judecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește competența de soluționare

a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi  22 aprilie  2004.