ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3049/2004

Asupra

conflictului de competență de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Gorj

sub nr. 3042/CM/2003, după disjungerea dispusă în dosarul nr. 2610/CM/2003, P.D.,

în contradictoriu cu S.N. T.R. S.A. a solicitat instanței, ca prin sentința ce

se va pronunța, să se constate nulitatea clauzelor referitoare la plățile

compensatorii din actul adițional la Contractul Colectiv de Muncă valabil din

anul 2000 până în decembrie 2002.

În motivarea cererii s-a invocat încălcarea

prevederilor art. 8 și art. 24 din Legea nr. 130/1996 privind contractul

colectiv de muncă, întrucât clauzele din contractul colectiv de muncă, nu pot

fi modificate pe parcursul executării decât în condițiile stabilite de lege.

Pârâta a formulat întâmpinare și a invocat

excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Gorj, în raport de

dispozițiile art. 72 coroborat cu art. 68 lit. b) din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă.

Prin sentința civilă nr. 2313 din 4 decembrie

2003, Tribunalul Gorj a admis excepția și a declinat competența de soluționare

a cauzei în favoarea Tribunalului București.

În motivarea soluției instanța a reținut, că

potrivit prevederilor art. 68 lit. b) din Legea nr. 168/1999, este considerat

conflict de drepturi și acela care are ca obiect constatarea nulității

contractelor colective de muncă sau a unor clauze ale acestora, iar art. 72 din

aceeași lege dispune că, cererile referitoare la soluționarea conflictelor de

drepturi, se adresează instanței judecătorești competente în a cărei

circumscripție își are sediul unitatea.

Cum, actul adițional a fost încheiat la nivelul pârâtei

S.N. T.R. S.A. care are sediul în București, Tribunalul Gorj a admis excepția

necompetenței teritoriale invocate și a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului București.

Sesizat cu judecarea cauzei prin declinarea

competenței, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și

litigii de muncă, prin sentința civilă nr. 852 din 27 februarie 2004 a admis

excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu în raport de

dispozițiile art. 284 alin. (2) C. muncii și, a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj. A constatat că s-a ivit

conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți

de Casație și Justiție, pentru a decide potrivit art. 22 alin. (3) C. proc.

civ.

În soluționarea conflictului Curtea reține în

primul rând, că litigiul a fost promovat după 1 martie 2003, data intrării în

vigoare a Codului Muncii.

Potrivit art. 284 alin. (1) C. muncii, judecarea

conflictelor de muncă este de competența instanțelor stabilite conform codului

de procedură civilă. Alin. (2) al acestui articol prevede că, cererile referitoare

la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei

circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz,

sediul.

Așadar, competența materială aparține, în primă

instanță tribunalului, potrivit art. 2 pct. 1 lit. b

1

) C. proc. civ.,

iar competența teritorială aparține instanței competente în a cărei

circumscripție își are domiciliul reclamantul.

Sunt de menționat și prevederile art. 298 alin. (2)

C. muncii potrivit cărora „pe data intrării în vigoare a prezentului cod se

abrogă – orice alte dispoziții contrare”.

Dispozițiile art. 72 din Legea nr. 168/1999

fiind contrare, se impune concluzia că acestea au fost abrogate implicit.

În raport de considerentele menționate, cum

reclamanta P.D. are domiciliul în jud. Gorj, competența de soluționare a

litigiului aparține Tribunalului Gorj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește competența de soluționare a

conflictului de muncă dintre P.D. și S.N. T.R. S.A., în favoarea Tribunalului

Gorj, secția conflicte și litigii de muncă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 23 aprilie 2004.