ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2954/2004

Asupra conflictului negativ de competență de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată de petentul B.I., înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția litigii și conflicte de muncă, în urma disjungerii dispuse în dosarul nr. 2624/CM/2003, s-a solicitat instanței, ca, în contradictoriu cu pârâta S.N.T.R.S.A., să se constate nulitatea clauzelor actului adițional la contractul colectiv de muncă valabil din 2000 până în decembrie 2002, privind plățile compensatorii. S-a invocat, în motivarea cererii, încălcarea prevederilor art. 8 și art. 24 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, iar clauzele contractului colectiv de muncă nu pot fi modificate pe parcursul executării decât în condițiile stabilite de lege.

Prin întâmpinare, pârâta a ridicat excepția necompetenței teritoriale în raport de dispozițiile art. 72 coroborate cu art. 68 lit. b) din Legea nr. 168/1999. Tribunalul Gorj, prin sentința civilă nr. 2293 din 4 decembrie 2003, a admis excepția și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Municipiului București. În motivarea soluției, instanța a învederat că potrivit art. 68 lit. b) din Legea nr. 168/1999 este considerat conflict de drepturi și acela care are ca obiect constatarea nulității contractelor colective de muncă sau a unor clauze ale acestora, iar art. 72 din aceeași lege dispune că cererile referitoare la soluționarea conflictelor de drepturi se introduc la instanța judecătorească în circumscripția căreia își are sediul unitatea.

Întrucât actul adițional a fost încheiat la nivelul pârâtei, care are sediul în București, s-a admis excepția necompetenței teritoriale invocate și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București. Sesizat cu judecarea cauzei prin sentința menționată, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă, prin sentința civilă nr. 871 din 27 februarie 2004 a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de petentul B.I. și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj și, constatând ivirea conflictului negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

În motivarea acestei soluții, instanța a invocat prevederile art. 284 C. muncii, care în alin. (1) arată că judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor stabilite conform Codului de procedură civilă, iar în alin. (2) stabilește că cererile referitoare la asemenea litigii se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința. Investită cu soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Gorj și Tribunalul București, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că, urmare modificărilor aduse de noul Cod al muncii privind competența instanțelor chemate să judece conflictele de muncă, prezenta cauză urmează a fi soluționată de Tribunalul Gorj, în circumscripția căruia reclamantul B.I.

își are domiciliul, prin aplicarea dispozițiilor art. 284 C. muncii, care, intrat în vigoare la 1 martie 2003, a abrogat implicit prevederile art. 72 din Legea nr. 168/1999, conform cărora competența revenea instanței în a cărei rază teritorială își avea sediul unitatea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Stabilește competența de soluționare a litigiului de muncă promovat de B.I., în contradictoriu cu S.C. T.R. S.A., sucursala F.Ț. Târgu Jiu, în favoarea Tribunalului Gorj, secția conflicte și litigii de muncă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 aprilie 2004.