ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1879/2017

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la 06.05.2014, reclamanta A. a chemat în judecată pârâții Organism Intermediar Regional - POSDRU - Regiunea Sud - Vest Oltenia și Ministerul Fondurilor Europene pentru a se dispune anularea deciziei nr. 33 din 10.01.2014 și a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia: procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/18 noiembrie 2013, nota de constatare din 29 octombrie 2013.

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 153 din 5 noiembrie 2014, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Organism Intermediar Regional - Posdru - Regiunea Sud - Vest Oltenia și pârâtul-chemat în garanție Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea De Management Posdru. Totodată, a respins cererea de chemare în garanție ca rămasă fără obiect.

Cererea de recurs Împotriva sentinței nr. 153 din 5 noiembrie 2014 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamanta A., criticând-o pentru nelegalitate. În temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a solicitat admiterea căii de atac, casarea hotărârii, în sensul admiterii cererii de anulare a Deciziei nr. 33 din 10.01.2014 și a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia: procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/18 noiembrie 2013, nota de constatare din 29 octombrie 2013, pentru următoarele motive: Instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a art. 2 din H.G.. nr. 759/2007 sub aspectul corecțiilor financiare aplicate în lumina principiului proporționalității așa cum acesta rezultă din legislația comunitară și jurisprudența CJUE și O.U.G. nr. 66/2011 precum și o interpretare și aplicare greșită a dispoziției art. 9 pct. 18 din Contractul de finanțare. De asemenea, apreciază că actele administrative atacate încalcă principiul securității juridice și principiul unicității controlului atunci când cheltuieli care s-au efectuat, validat și rambursat, sa fie reconsiderate neeligibile după un an și 5 luni de la finalizarea proiectului, fără a tine cont de punctul de vedere al AMPOSDRU exprimat in minuta nr. x din 23.12.2013 precum și cu ocazia validării și rambursării cheltuielilor de pe durata proiectului 04.05.2009 - 30.04.2011. Se arată că argumentul logico-juridic al instanței de fond pe care se susține soluția adoptată este acela că potrivit art. 9 pct. 18 din Contractul de finanțare, aveam obligația de a solicita un punct de vedere oficial AMPOSDRU. Acest argument ignoră faptul că AMPOSDRU cu ocazia vizitelor de monitorizare și control a cererilor de rambursare a validat ca eligibile aceste cheltuieli, punct de vedere de altfel exprimat și cu ocazia concilierii din 23.12.2013. Punctul de vedere a fost exprimat pe durata perioadei de sustenabilitate a proiectului conform contractului de finanțare, chiar de către autoritatea care a validat cheltuielile proiectului, inclusiv pe cea in cauza și care a fost responsabila cu verificarea și monitorizarea proiectului pe durata implementării lui. De asemenea instanța de fond nu a justificat modul în care a pus în practică principiul proporționalității în lumina căruia revine instanței naționale să aprecieze dacă, având în vedere comportamentul atât al beneficiarilor fondurilor, cât și al administrației, principiile securității juridice și protecției încrederii legitime, în sensul din dreptul comunitar, pot fi opuse în mod legitim cererilor de rambursare. În acest context, susține recurenta, rezultă că atât dreptul comunitar cât și dreptul național, condiționează aplicarea măsurii de comportamentul beneficiarilor fondurilor, cât și al administrației și de efectul produs de neregula constatată, în sensul că aceasta să prejudicieze sau să poată prejudicia bugetul Uniunii Europene. S-a arătat că în condițiile în care proiectul a fost implementat, indicatorii au fost realizați în proporție de 100%, iar achiziția s-a realizat cu încadrare in buget, fara depășirea valorilor aprobate, cu transmiterea către finanțator a documentelor contabile probante, a dosarului de achiziție, a Raportului Tehnico Financiar, putem afirma că prin modul în care a fost implementat acest contract nu au fost atinsă niciuna din valorile protejate de legislația europeană și națională, nici sub aspectul cuantumului nici sub aspectul depășirii limitelor contractului de finanțare. Apreciază că nu poate fi limitată o cerere de rambursare fără a se verifica necesitatea achizițiilor pentru implementarea proiectului. Eligibilitatea trebuie analizată în condițiile ei de fond și în lumina dezideratului de atingere a tuturor obiectivelor asumate prin contract și ulterior sub aspecte secundare cum este cazul în speță a unei pretinse lipse de comunicare cu AMPOSDRU. Lipsa solicitării unei opinii a AMPOSDRU în cazul unei modificări minore a modului de folosire a finanțării (subliniem că s-au majorat cantitățile și nu suma alocată prin buget) nu este per se un argument de a considera o cheltuială neeligibilă și nu justifică atitudinea autorității administrative și nici a instanței de fond de a nu verifica sub aspectul necesității aceste cheltuieli pentru implementarea proiectului și să procedeze în conformitate cu principiile proporționalității, securității juridice și protecției încrederii legitime dând întâietate fondului asupra formei. Achiziția echipamentelor suplimentare se justifică întrucât proiectul, pe lângă obiectivele de a realiza o întreprindere sociala și un centru de zi destinate persoanelor cu dizabilități, a avut stabilit și obiectivul: "Creșterea cu 65 % a nivelului de informare a comunității cu privire la necesitatea dezvoltării capitalului uman in rândul persoanelor cu dizabilități pe durata proiectului. Campania de informare și conștientizare a avut rolul de a îmbunătăți situația grupului ținta prin acțiuni de sensibilizare și promovare a serviciilor de consiliere și informare pentru inserția pe piața muncii". Recurenta a arătat că în cadrul proiectului, a avut in vedere achiziționarea de echipamente IT care sa satisfacă nevoia de lucru și comunicare in cadrul unui proiect de valoare mare, respectiv de 1.281.359 RON, derulat pe o perioada mare de timp - 24 luni la care se adaugă și perioada de sustenabilitate de 36 de luni, cu echipa numeroasa formata dintr-un total de 30 de posturi: manager de proiect, asistent manager, responsabil financiar, contabil, contabil autorizat, auditor, consilier juridic, lucrător social, psiholog, 2 educatori, lucrător social, manager întreprindere sociala, maistru intreprindere sociala, 15 lucrători in intreprinderea sociala, șofer, cu obiective importante pentru comunitatea locala a persoanelor cu dizabilități ce necesitau elaborarea, de către echipa proiectului, de documente specifice in funcție de fisa postului, volumul mare de documente elaborate pe proiect de către membrii echipei in vederea justificării activității și realizării de raportări către AMPOSDRU. De asemenea, a avut in vedere importanta acordata chiar de programul POSDRU pe dezvoltarea IT menționata atât in ghidul de finanțare, in Documentul Cadru de Implementare: "în implementarea obiectivelor și priorităților specifice, FSE va sprijini promovarea și abordarea integrată a activităților inovatoare întreprinse în cadrul proiectelor. în POS DRU, provocarea tehnologică este abordată atât ca o acțiune specifică, cât și ca o prioritate orizontală privind accesul tuturor, indiferent de categoria sociala, la societatea informațională. Astfel, proiectele finanțate prin POS DRU vor urmări promovarea unui factor important pentru îmbunătățirea competitivității și pentru crearea de noi locuri de muncă și pentru întărirea potențialului de îmbunătățire a calității vieții. POS DRU finanțează proiecte care contribuie la dezvoltarea societății informaționale, o societate în care informația și TIC se utilizează la scară largă și la costuri reduse, dezvoltarea societății bazate pe cunoaștere, pentru a sublinia faptul că cea mai valoroasă achiziție este investiția în capitalul intangibil uman și social și că factorii cheie sunt cunoașterea și creativitatea. Se susține că ceastă nouă societate prezintă mari oportunități: poate însemna noi oportunități ocupaționale, mai multe locuri de muncă menite să împlinească ființa umană, noi instrumente în educație și formare, acces mai ușor la serviciile publice, creșterea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate" cat și in cererea de finanțare: "Proiectul isi propune dezvoltarea abilitaților de utilizare a calculatorului pentru persoanele implicate in managementul întreprinderii sociale, astfel sa contribuie la creșterea competitivității pe piața forței de munca, crearea de noi locuri de munca și întărirea potențialului de îmbunătățire a calității vieții. Proiectul contribuie la dezvoltarea societății informaționale, o societate in care informația și TIC se utilizează la scara larga și la costuri reduse, dezvoltarea societății bazate pe cunoaștere și creativitate. Pe proiect se achiziționează echipamente TIC pentru desfășurarea activităților." Referitor la stabilirea de cheltuieli neeligibile in valoare de 981 RON, reprezentând valoarea a 3 dulapuri, aferente contractului de achiziție mobilier cu nr. x/27.04.2010 va precizam următoarele: dulapurile au fost prezentate de Beneficiar echipei de verificare, dar deoarece nu corespundeau din punct de vedere al descrierii din factura furnizorului, cheltuiala a fost stabilita ca fiind neeligibila. Se retine in mod eronat ca la momentul vizitei nu au fost prezentate de beneficiar decât părți din mobilier. Fapta reținuta nu este in mod corect preluata, situație ce rezulta chiar din actele emise de intimata care fără a avea vreo consecventa descrie pur și simplu ca i s-au prezentat doar părți din mobilier. Dimpotrivă, la fata locului i-au fost prezentate toate părțile de mobilier, discuția reala fiind una de o finețe juridica deosebita și anume aceea a acurateții culorii mobilierului menționata in factura cu cea prezentata, prin urmare factura descrie culoarea mobilierului ca fiind bej și in realitate culoarea fiind maro. Nici o secunda nu s-a pus in discuție lipsa lor. Având în vedere motivele expuse, solicită admiterea recursului, casarea în tot sentința recurată și rejudecând cauza în fond admiterea acțiunii, respectiv anularea Deciziei 33/20.01.2014 privind soluționarea contestației, a Procesului-verbal de constatare a neregulilor nr. x/18.11.2013 și a Notei de constatare a neregulilor nr. x/29.10.2013.

Procedura de filtrare a recursului Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, întocmit în cauză potrivit art. 493 alin. (2) - (3) C. proc. civ., a fost comunicat părților în baza încheierii din data de 18 mai 2016, în condițiile alin. (4) al aceluiași articol. Prin încheierea din data de 26 ianuarie 2017, completul de filtru a constatat că recursul îndeplinește condițiile de regularitate și de admisibilitate prevăzute de art. 486 și 487 C. proc. civ. și l-a admis în principiu, fixând termen pentru judecarea acestuia în ședință publică, potrivit art. 483 alin. (7) C. proc. civ.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând legalitatea sentinței prin prisma motivului de recurs prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel cum a fost dezvoltat de recurenta - reclamantă, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat. Din actele aflate la dosar rezultă că reclamanta A. a solicitat anularea deciziei nr. 33 din 10.01.2014 și a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia: procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/18 noiembrie 2013, nota de constatare din 29 octombrie 2013. Curtea de apel a respins acțiunea, considerând că, în cauză, cheltuielile cu achiziționarea de echipament IT în plus față de bugetul detaliat au încălcat dispozițiile contractului de finanțare, prevederile art. 82- Modificări ale contractului din Ghidul solicitantului, iar în ce privește cele trei dulapuri, reclamanta nu a făcut dovada existenței materiale a acestora la momentul verificărilor. Soluția de respingere a acțiunii este corectă. Înalta Curte reține că prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 29.10.2013, s-a aplicat reclamantei o corecție financiară în valoare de 20.271,34 RON, apreciindu-se că beneficiarul nu a respectat cererea de finanțare, parte integrantă a contractului de finanțare, achiziționând în plus mai multe produse de tip IT, față de bugetul detaliat, respectiv 3 calculatoare, 10 laptopuri, 2 UPS, 2 wireless. De asemenea, echipa de control a declarat neeligibile cheltuielile cu 3 dulapuri, deoarece la momentul vizitei la fața locului, acesta a prezentat doar 2 bucăți birou colț și 6 birouri simple, fără dulapuri, fapt consemnat în minuta încheiată cu această ocazie și înregistrată la beneficiar sub nr. x. Contrar susținerilor recurentei, Înalta Curte constată că sentința de fond răspunde coerent și convingător la problema litigioasă, prima instanța nefăcând o greșită interpretare și aplicare a art. 2 din H.G.. nr. 759/2007 sub aspectul corecțiilor financiare și nici a art. 9 pct. 18 din Contractul de finanțare. Susținerile recurentei potrivit cărora instanța de fond nu a justificat modul în care a pus în practică principiul proporționalității sunt lipsite de pertinență, câtă vreme, necontestat, neregula observată și sancționată de intimat are semnificația conferită prin actele administrative atacate. De asemenea, vor fi înlăturate argumentele recurentei referitoare la lipsa obligației de a solicita un punct de vedere oficial de la AMPOSDRU pe motiv că această aceasta structura, cu ocazia vizitelor de monitorizare și control a cererilor de rambursare, ar fi validat ca eligibile cheltuielile, opinie exprimata și cu ocazia concilierii din data de 23.12.2013. Astfel, potrivit art. 9 A alin. (18) din contractul de finanțare x "în orice situație care nu a fost enunțată la art. 9 A alin. (14) și la art. 9A alin. (16) beneficiarul are obligația de a solicita A.M.P.O.S.D.R.U un punct de vedere oficial." La punctul 8.2 Modificări ale contractului din Ghidul Solicitantului, aplicabil contractului de finanțare în cauză, se precizează " Trebuie să informați A.M.P.O.S.D.R.U în legătură cu orice modificare semnificativă, propusă sau previzionată, a proiectului aprobat. Este foarte important ca dificultățile, de genul incapacității recrutării participanților eligibili sau efectuarea unor cheltuieli într-un mod substanțial diferit de previzionarea bugetară inițială a proiectului, să fie identificate cât mai repede. Pentru a putea face acest lucru va trebui să vă monitorizați proiectul chiar din prima zi. Orice modificare a contractului de finanțare se va face cu acordul ambelor părți prin aprobarea unei notificări sau prin încheierea unui act adițional cu excepția modificărilor determinate de schimbări în legislația națională și europeană care vor fi efectuate de AMPOSDRU fără a fi necesar în prealabil acordul beneficiarului. Actul adițional nu poate să vizeze o modificare substanțială." Prin urmare, Înalta Curte constată în acord cu judecătorul fondului, că suplimentarea echipamentelor IT, pentru întreprinderea socială și pentru centrul de zi copii, reprezintă o modificare semnificativă a cererii de finanțare, respectiv a contractului de finanțare, iar această modificare trebuia, în prealabil, propusă spre aprobare AMPOSDRU, astfel că în mod corect aceste cheltuieli au fost considerate neeligibile. În ceea ce privește cele trei dulapuri, se apreciază că în mod corect, instanța de fond a constat că la fila 207 se află factura și chitanța pentru aceste bunuri, însă beneficiarul nu a făcut dovada existenței materiale a acestora la momentul verificărilor efectuate de echipa de control, fiind lipsite de relevanță susținerile referitoare la diferența de culori. Înalta Curte constată că beneficiarul avea obligația conform art. 9A alin. (18) din contractul de finanțare "ca în orice altă situație care nu a fost enunțată la art. 9A (14) și art. 9A(16)" sa solicita AMPOSDRU, un punct de vedere oficial". De asemenea, se apreciază ca fiind neîntemeiate susținerile recurentei potrivit cărora actul atacat este nul întrucât prin actul adițional nr. 2 la contractul de finanțare x prin care O.I.R.P.O.S.D.R.U. Regiunea Sud - Vest Oltenia devine parte contractantă după un an și 5 luni de la finalizarea proiectului, întrucât în conformitate cu prevederile art. 1 din actul adițional nr. 2 la contractul de finanțare POSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia, ce este asumat de către recurenta, "atribuțiile, competențele, drepturile și obligațiile sau angajamentele prevăzute în contractul de finanțare x in sarcina AMPOSDRU, cu privire la gestionarea implementării și monitorizării ex-post a acestuia, vor fi exercitate de către O.I.R.P.O.S.D.R.U. Regiunea Sud Vest Oltenia. În concluzie, se constată că toate criticile recurentei sunt nefondate, judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată, cu interpretarea corectă a probelor administrate, iar considerentele hotărârii reflectă aplicarea adecvată a cadrului normativ incident. Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga recurenta-reclamantă A., la plata sumei de 465 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, către intimatul-pârât Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Prin urmare, nefiind identificate motive de casare a sentinței, potrivit art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat în condițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ca nefondat.