Decizia nr. 2430/2018 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 112/2015 a Curții de Apel Tg

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea raportului de evaluare nr. x emis de pârâtă. II sentința pronunțată de instanța de fond

Prin sentința nr. 112 din 4 noiembrie 2015, Curtea de Apel Tg. Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis, în parte, contestația formulată de către reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a anulat, în parte, Raportul de evaluare nr. x/29.04.2015 întocmit de pârâtă cu privire la reținerea stării de conflict de interese rezultând din participarea reclamantului la aprobarea Hotărârii nr. 20/13.02.2012 a Consiliului Județean Mureș, a menținut celelalte dispoziții cuprinse în Raportul de evaluare contestat, a respins restul pretențiilor reclamantului. III Recursul formulat de reclamant

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul A., cu invocarea motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., a solicitat casarea în parte a sentinței și, în rejudecare pe fond, admiterea în totalitate a contestației.

În motivarea recursului, recurentul a susținut că sentința a fost dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 70 și art. 77 din Legea nr. 161/3003, coroborat cu art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 și art. 75 și 77 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali.

De esența cauzei deduse judecății, a arătat recurentul, este împrejurarea potrivit căreia în mod greșit instanța de fond a reținut faptul că reclamantul a avut posibilitatea de a anticipa că exprimarea unui vot pozitiv la adoptarea HCJ nr. 25/2012 ar putea reprezenta un beneficiu pentru sine, conduita sa neîntrunind condițiile prevăzute de art. 75 din Legea nr. 393/2004.

În concret, din coroborarea textelor legale care definesc noțiunea de conflict de interese se reține necesitatea îndeplinirii cumulative a următoarelor condiții: persoana ce exercită funcția publică, în speță reclamantul, să fi avut un interes personal, respectiv să fi anticipat că adoptarea respectivelor hotărâri i-ar putea crea un beneficiu, interes care trebuia să fi existat cu ocazia deliberării și adoptării hotărârilor; interesul să fie de natură patrimonială; interesul personal de natură patrimonială să fi fost susceptibil a influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor ce îi reveneau reclamantului, în calitatea sa de consilier județean (a se vedea în acest sens Decizia nr. 7136/2013 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în Dosar nr. x).

Instanța de fond a reținut în mod greșit faptul că reclamantul avea posibilitatea să anticipeze că prin participarea sa la adoptarea Hotărârii nr. 25/29.12.2012 și-ar putea crea un beneficiu personal, concluzia primei instanțe derivă din faptul că, potrivit susținerilor acesteia, prin HCJ nr. 25/29.02.2012 s-ar fi aprobat inițierea procedurii de selecție prealabilă a candidaților pentru Consiliul de Administrație al RA Aeroportul Transilvania, s-ar fi stabilit componența comisiei de selecție prealabilă și s-ar fi stabilit inclusiv nivelul indemnizațiilor membrilor consiliului de administrație. Pornind de la această premisă, se reține că reclamantul și-ar fi creat un beneficiu personal întrucât ulterior a și participat la procedura de selecție a candidaților, în urma procedurii de preselecție pe care prin votul său a stabilit-o, după evaluarea sa de către comisia pe care personal a votat-o și știind că va beneficia de remunerația la a cărei stabilire a participat personal, a ajuns să ocupe funcția de Președinte a Consiliului de Administrație.

Instanța de fond relatează denaturat starea de fapt. În primul rând, componența comisiei de selecție prealabilă a fost stabilită conform art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 109/2011, fiind formată din doi specialiști în recrutarea resurselor umane și un reprezentant al Ministerului Finanțelor, reprezentantul Ministerului Finanțelor nu a fost stabilit de membrii Consiliului Județean, acesta fiind desemnat ulterior de autoritatea pe oare o reprezenta; pe de altă parte, este tendențioasă interpretarea conform căreia s-ar fi stabilit inclusiv nivelul indemnizațiilor membrilor consiliului de administrație, în condițiile în care indemnizațiile membrilor consiliului de administrație se stabilesc prin contractul de mandat, a votat doar plafonul maximal pe care aceste indemnizații nu îl vor putea depăși.

În altă ordine de idei, se impune a fi cenzurată și susținerea conform căreia reclamantul a ajuns să ocupe funcția de Președinte al Consiliului de Administrație în urma procedurii de preselecție pe care prin votul său ar fi stabilit-o; reclamantul nu a stabilit nicio procedură de preselecție, ci doar inițierea acesteia, criteriile care trebuiau să fie îndeplinite pentru a putea candida pentru funcția de administrator al regiei autonome au fost ulterior stabilite de comisia de specialitate asistată de un expert. Practic, singurul aspect cu privire la care s-a pronunțat autoritatea tutelară a fost acela al obligativității desemnării unui expert în acest sens. Or, câtă vreme numirea persoanei specializate în recrutarea resurselor umane s-a realizat prin licitație publică, în mod evident reclamantul nu putea anticipa posibilitatea creării unui beneficiu în favoarea sa, fiind absolut de necontestat transparența în exercitarea demnității publice.

De altfel, chiar și aspectele legate de evaluarea în sine, reținută de instanța de fond ca fiind realizată chiar de către comisia pe care reclamantul ar fi votat-o, se impun a fi nuanțate; proba eliminatorie de limba engleză la care au participat doi candidați, respectiv reclamantul și alt candidat, a fost formată din trei subiecte elaborate de un traducător autorizat, însoțite de baremul de corectare și definirea competențelor de nivel "avansat", predate comisiei în plic închis, cu oră înainte de ora stabilită pentru proba de limbă engleză; în urma acestei probe, singurul candidat admis a fost reclamantul; ca atare, singura probă eliminatorie în cadrul concursului pentru postul de președinte al consiliului de administrație a fost elaborată (inclusiv baremul) de o terță persoană autorizată, fără implicare din partea comisiei de selecție prealabilă; așadar, și din această perspectivă, în mod evident este exclusă ipoteza reținută în sarcina reclamantului, respectiv aceea a anticipării posibilității creării unui avantaj ca efect al desemnării parțiale a comisiei. În aceeași ordine de idei, menționează că proba interviului a fost o probă subsecventă celei eliminatorii a cunoștințelor de limba engleză, la care a participat doar reclamantul, evaluarea abilităților manageriale derulându-se pe baza ghidului pentru interviu elaborat de consultant (Procesul-verbal nr. x).

Deosebit de aceste argumente, este greșit și raționamentul instanței de fond în sensul că reclamantul recurent ar fi participat la concurs știind că va beneficia de remunerația la a cărei stabilire a participat personal, în condițiile în care, astfel cum a expus, HCJ nr. 25/2012 a stabilit doar un plafon maximal pe care indemnizațiile membrilor consiliului de administrație nu îl vor putea depăși.

În concluzie, reclamantul a arătat că nu poate fi suspectat că ar fi avut un interes personal în adoptarea hotărârilor la care face trimitere A.N.I., prin raportare la împrejurările potrivit cărora: condițiile generale și specifice pe care trebuia să le întrunească un candidat la postul de administrator al regiei autonome și tematica de concurs au fost stabilite de S.C. B. Râmnicu Vâlcea, astfel cum reiese din Procesul-verbal nr. x; stabilirea condițiilor și a tematicii de concurs s-a realizat la un moment ulterior adoptării H.C.J nr. 25/29.02.2012, acestea fiind publicate în două ziare cu largă răspândire și pe pagina de internet a întreprinderii publice la18.05.2012; concursul s-a organizat- la mai bine de 3 luni de la adoptarea H.C.J. nr. 25/29.02.2012. În nota afirmațiilor tendențioase ale primei instanțe se încadrează și susținerea conform căreia, în situația în care reclamantul nu ar fi avut reprezentarea la momentul adoptării Hotărârii din 29.02.2012 că se va înscrie în procedura de selecție, remediul pentru inactivarea conflictului de interese era acela de a se abține de la participarea la procedura de selecție; în combaterea acestei rețineri, accentuează faptul că posibilitatea anticipării unui beneficiu se impune a fi analizată din perspectiva momentului adoptării hotărârii, or, împrejurarea că reclamantul nu a avut reprezentarea la momentul votării HCJ nr. 25/2012 că va participa la concurs denotă tocmai lipsa interesului care să fi fost de natură a influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor ce îi reveneau în calitate de consilier județean.

Un ultim aspect ce se impune a fi remarcat, derivă din afirmația referitoare la expertul independent specializat în recrutarea resurselor umane, conform căreia "situația de fapt este diferită de situația expusă de reclamant prin cerere" în pofida acestei aserțiuni, accentuează faptul că, uzând de alternativele prevăzute de disp. art. 5 alin. (5) din O.U.G. nr. 109/2011, prin art. 3 alin. (2) din H.C.J. nr. 25/29.02.2012 a optat pentru desemnarea prin licitație publică a unui expert independent specializat în recrutarea resurselor umane, a cărui atribuții au fost acelea de a asista comisia și de a stabili criteriile de selecție a administratorilor regiei autonome. Se observă așadar faptul că a prezentat o situație reală de fapt, concluzia instanței conform căreia toate actele de selecție au fost îndeplinite de către comisie nefiind de natură a contura o concluzie contrară.

În concluzie, a subliniat faptul că depunerea candidaturii la concursul pentru postul de administrator executiv al regiei autonome Aeroport Transilvania nu reprezintă o inculcare a prevederilor legale, întrucât nu a implicat în niciun fel calitatea de consilier județean a reclamantului, deoarece stabilirea condițiilor de participare la concurs nu s-a realizat printr-o hotărâre a consiliului județean. Totodată, referitor la raționamentul pârâtei privind reținerea conflictului de interese, reținut de instanța de fond, se remarcă faptul că acesta presupune în mod necesar stabilirea împrejurării că încă de la data adoptării H.C.J. din data de 29.02.2012 reclamantul a știut ca va participa și va câștiga un concurs organizat- de regia autonomă, însă o astfel de supoziție nu poate fi reținută, pentru argumentele expuse. IV Apărările formulate de intimata pârâtă

Intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

A arătat, față de dispozițiile art. 70 din Legea nr. 161/2003, că legiuitorul nu stabilește ca interesul personal de natură patrimonială al persoanei ce ocupă o funcție sau o demnitate publică să influențeze efectiv îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin în cadrul funcției sau demnității deținute, fiind suficient să se constate că acel interes este de natură să ridice suspiciuni asupra obiectivității acelei persoane în îndeplinirea atribuțiilor. Art. 77 reglementează conflictele de interese pentru consilierii județeni prin trimitere la art. 46 din Legea nr. 215/2001 și coroborând cu art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 75 lit. f) și art. 77 din Legea nr. 393/2004 referitoare la conflictul de interese privind aleșii locali rezultă că pentru existenta conflictului de interese este suficientă existența unui interes personal (posibilitatea de a anticipa că o decizie a autorității publice din care face parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru alesul local).

Întregul proces concretizat cu luarea unei decizii trebuie privit ca un tot unitar, fiind alcătuit din etape indisolubil legate între ele. Reclamantul A. a participat în mod efectiv la acest proces decizional, acesta fiind elementul definitoriu al existenței conflictului de interese, avea un interes patrimonial în cauză, scopul urmărit fiind adoptarea Hotărârii Consiliului Județean nr. 25/29.02.2012, ulterior aprobării acestei hotărâri recurentul reclamant și-a pregătit dosarul de candidat pentru Consiliul de Administrație al Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Târgu Mureș, fiind declarat admis.

Este absurd să se considere că recurentul-reclamant nu a avut cunoștință despre faptul că își va depune dosar cu privire participarea la concurs. Astfel, prin participarea la dezbateri și votarea "pentru" cu privire la adoptarea respectivei hotărâri, așa cum a reținut și instanța de fond, recurentul avea posibilitatea să anticipeze că prin participarea sa la adoptarea Hotărârii nr. 25/29.02.2012 prin care, între altele, s-a aprobat inițierea procedurii de selecție prealabilă a candidaților, s-a stabilit componența comisiei de selecție a candidaților și s-a stabilit inclusiv nivelul indemnizațiilor, și-ar putea crea un beneficiu personal. În concluzie, în calitatea sa de consilier județean, recurentul avea obligația de a se supune obligațiilor stabilite prin actele normative care reglementează această calitate, astfel încât acțiunile și faptele sale să nu genereze un eventual conflict de interese. V Procedura de filtrare a recursurilor

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2)-(3) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității recursului, prin care s-a constatat că cererea de recurs întrunește cerințele de admisibilitate. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 22 ianuarie 2018, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că acesta este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ. și a dispus comunicarea actului către părți, conform alin. (4) al aceluiași articol.

Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 16 aprilie 2018, completul de filtru a admis recursul în principiu și a fixat termen pentru judecarea în ședință publică, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ. VI Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința recurată prin prisma motivului de casare invocat, prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin Raportul de evaluare nr. x, Agenția Națională de Integritate a constatat că reclamantul A. nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese, prin încălcarea dispozițiilor art. 70 și 77 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu prevederile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 și prevederile art. 75 și 77 din Legea nr. 393/2004, întrucât, în calitate de consilier județean, a participat la deliberarea și adoptarea proiectului de Hotărâre a Consiliului Județean nr. 20/13.02.2012 privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Târgu-Mureș pe anul 2012, a participat, în calitate de consilier județean, la deliberarea și adoptarea proiectului de Hotărâre a Consiliului Județean nr. 25/29.02.2012 privind implementarea guvernanței corporative la R.A. Aeroportul Transilvania Târgu-Mureș, în vederea aprobării regulamentului de organizare și funcționare al Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Târgu Mureș valabil la data numirii noilor administratori, inițierii procedurii de selecție prealabilă a candidaților pentru Consiliul de Administrație al Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Târgu Mureș, comisiei de selecție prealabilă a candidaților pentru Consiliul de Administrație al Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Târgu Mureș, indemnizațiilor și contractului de mandat al membrilor Consiliului de administrație. Astfel, deși avea un interes personal, ocupând ulterior funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Târgu Mureș, reprezentant al autorității publice tutelare, nu a anunțat la începutul dezbaterilor interesul personal pe care îl avea în adoptarea proiectelor de hotărâre și nu s-a abținut de la vot.

În legătură cu prima dintre cele două hotărâri, Hotărârea nr. 20/13.02.2012, curtea de apel a reținut prin sentința recurată că la acel moment, nefiind adoptată implementarea guvernanței corporative în cadrul Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Târgu Mureș, nu se poate reține existența unui interes personal al reclamantului care să-l oprească să participe la adoptarea hotărârii. Abia din momentul în care s-a pus în discuție problema implementării O.U.G. nr. 109/2011 în cadrul Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Târgu Mureș, cu toate consecințele legate de modificarea structurii de conducere a acestei regii, s-a născut interesul personal al reclamantului de a ocupa un loc în Consiliul de administrație al acestei regii, astfel că instanța de fond a reținut încălcarea de către reclamant a prevederilor art. 70 și 77 din Legea nr. 161/2003 coroborate cu prevederile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 și prevederile art. 75 și 77 din Legea nr. 393/2004 doar în ceea ce privește participarea reclamantului la deliberarea și adoptarea Hotărârii Consiliului Județean nr. 25/29.02.2012.

Raportat la situația de fapt și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că instanța de fond a constatat în mod corect că sunt întrunite elementele conflictului de interese în ceea ce privește participarea reclamantului la deliberarea și adoptarea Hotărârii Consiliului Județean nr. 25/29.02.2012.

Potrivit dispozițiilor art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, "Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.", iar conform dispozițiilor art. 77 din Legea nr. 161/2003, "Conflictele de interese pentru președinții și vicepreședinții consiliilor județene sau consilierii locali și județeni sunt prevăzute în art. 47 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare.".

Art. 46 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, care se aplică în mod corespunzător și consilierilor județeni, conform art. 98, prevede că "Nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.".

Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali prevede, la art. 75, că "Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau (...).", iar potrivit art. 77, "(1) Consilierii județeni și consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea și adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii. (2) În situațiile prevăzute la alin. (1), consilierii locali și consilierii județeni sunt obligați să anunțe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă. (3) Anunțarea interesului personal și abținerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al ședinței.".

Din dispozițiile art. 70 din Legea nr. 161/2003 și art. 75 din Legea nr. 393/2004 rezultă că, pentru a se constata existența conflictului de interese, este necesar să existe un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor ce revin persoanei care exercită o demnitate publică sau o funcție publică, interesul personal să constea în posibilitatea de a anticipa că o decizie a autorității publice din care face parte ar putea prezenta un beneficiu pentru sine (în cauza de față). Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice sunt, potrivit art. 71 din Legea nr. 161/2003, imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public.

Conform art. 46 alin. (1), raportat la art. 98 din Legea nr. 215/2001 și art. 77 din Legea nr. 393/2004, consilierul județean care personal are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului județean nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor, situație în care este obligat să anunțe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl are în problema respectivă, anunțarea interesului personal și abținerea de la vot fiind consemnate în mod obligatoriu în procesul-verbal al ședinței.

Se reține că prin H.C.J. nr. 25/29.02.2012 privind implementarea guvernanței corporative la Regia Autonomă Aeroportul Transilvania Târgu Mureș, la deliberarea și adoptarea căreia reclamantul a participat, art. 2 - 4, s-a inițiat procedura de selecție prealabilă a candidaților pentru Consiliul de Administrație al Regiei Autonome Aeroportul Transilvania, conform art. 5 din O.U.G. nr. 109/2011, s-a organizat- comisia de selecție prealabilă a candidaților pentru Consiliul de Administrație în componența prevăzută în anexa nr. 2 la hotărâre, comisie care urma să fie asistată de un expert independent specializat în recrutarea resurselor umane, desemnat în condițiile legii, s-a hotărât că indemnizațiilor membrilor consiliului de administrație se stabilesc prin contract de mandat și nu pot depăși sumele prevăzute în anexa la hotărâre.

Având în vedere cele adoptate prin H.C.J. nr. 25/29.02.2012, este îndeplinită condiția interesului personal, care constă în posibilitatea de a anticipa că decizia autorității publice ar putea prezenta un beneficiu pentru sine. Reclamantul avea posibilitatea să anticipeze că participarea sa la deliberarea și adoptarea H.C.J. nr. 25/29.02.2012 ar putea prezenta un beneficiu personal, acest fapt rezultând din împrejurarea că ulterior reclamantul s-a înscris și a participat la procedura de selecție pentru funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Târgu Mureș, inițiată prin hotărârea consiliului județean la a cărei adoptare a participat.

Referitor la susținerile recurentului privind componența comisiei și desfășurarea procedurii de selecție, din probele administrate a rezultat că prin Hotărârea nr. 25/29.02.2012 s-a organizat- comisia de selecție prealabilă a candidaților pentru Consiliul de Administrație, componența acestei comisii fiind prevăzută în anexa nr. 2 la hotărâre, comisie care urma să fie asistată de un expert independent specializat în recrutarea resurselor umane, desemnat în condițiile legii.

Dispozițiile art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice au prevăzut ca evaluările/selecțiile prealabile să fie efectuate de o comisie organizată la nivelul autorității publice tutelare și al Ministerului Finanțelor Publice, formată din specialiști în recrutarea resurselor umane, iar autoritatea publică tutelară putea decide ca această comisie de selecție să fie asistată sau ca selecția să fie efectuată de un expert independent. Varianta adoptată prin HCJ nr. 25/29.02.2012 a fost aceea a comisiei, a cărei componență a fost stabilită, potrivit anexei nr. 2 la hotărâre, asistată de expert; conform procesului-verbal încheiat la 29.05.2012 de comisia de selecție, înregistrat la nr. x/30.05.2012, acest expert independent, desemnat în baza dispozițiilor legale cu privire la achizițiile de servicii, a asistat comisia de selecție pe parcursul procedurii.

La data de 18.05.2012, comisia de selecție, a cărei componență a fost hotărâtă prin HCJ nr. 25/29.02.2012, a publicat procedura de organizare a selecției prealabile a candidaților, procedură înregistrată la nr. 7769/26.04.2012, prin care s-au stabilit condițiile generale și specifice de participare, etapele de desfășurare a selecției, cu menționarea criteriilor de evaluare, documentelor necesare pentru depunerea candidaturii, bibliografiei recomandate; potrivit procesului-verbal înregistrat la nr. x/30.05.2012, încheiat de comisia de selecție, comisia a procedat la evaluarea dosarelor depuse, conform anexei 2 a procesului-verbal; proba eliminatorie de limba engleză a constat din subiecte elaborate de un traducător autorizat însoțite de baremul de corectare; subiectele teoretice au fost elaborate de membrii comisiei; evaluarea abilităților manageriale s-a derulat pe baza ghidului pentru interviu elaborat de consultantul independent, notarea realizându-se de către membrii comisiei, conform anexei 2 a procesului-verbal. Desemnarea membrilor consiliului de administrație a fost efectuată în baza evaluării/selecției prealabile efectuată de comisia organizată conform HCJ nr. 25/29.02.2012.

Referitor la susținerea recurentului că posibilitatea anticipării unui beneficiu trebuie analizată din perspectiva momentului adoptării hotărârii, este de subliniat ceea ce instanța de fond a reținut în mod corect și argumentat, că este necesar a fi analizată situația de fapt în ansamblul său și a se ține seama de faptul că cele două manifestări de voință care aparțin aceleiași persoane, în două momente diferite, al adoptării HCJ nr. 25/29.02.2012 și al participării la procedura de selecție pentru funcția de președinte al Consiliului de administrație, formează un tot unitar, neputând fi disociate, această conduită a reclamantului configurând îndeplinirea condiției interesului personal la momentul deliberării și adoptării H.C.J. nr. 25/29.02.2012. Această concluzie se impune, având în vedere că interesul personal constă tocmai în posibilitatea de a anticipa că o decizie a autorității publice din care face parte ar putea prezenta un beneficiu pentru sine.

Faptul reținut de instanță în sensul că, în situația în care nu ar fi avut reprezentarea la momentul adoptării Hotărârii din 29.02.2012 că se va înscrie în procedura de selecție, remediul pentru inactivarea conflictului de interese era acela de a se abține de la participarea la procedura de selecție, constituie în mod cert o împrejurare care ar fi permis reclamantului respectarea principiilor imparțialității și integrității care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice.

Interesul personal este de natură patrimonială, întrucât funcțiile vizând Consiliul de Administrație, pentru care s-a inițiat procedura de selecție prealabilă a candidaților, s-a organizat- comisia de selecție și s-a hotărât că indemnizațiile vor fi stabilite prin contract de mandat, fără a depăși limitele prevăzute prin hotărâre, sunt funcții remunerate. În ceea ce privește susținerea recurentului privind faptul că nu s-a stabilit concret nivelul remunerației, este corectă, însă instanța a reținut în mod corect natura patrimonială a interesului reclamantului.

Condiția existenței interesului personal care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor ce revin persoanei care exercită demnitatea publică este, de asemenea, îndeplinită. Nu este necesar ca persoana care exercită demnitatea publică să nu își fi îndeplinit în mod efectiv cu obiectivitate atribuțiile care îi revin, fiind suficient ca interesul personal să fie de natură a influența îndeplinirea cu obiectivitate a acestor atribuții. Dispozițiile legale privind conflictul de interese urmăresc să asigurare îndeplinirea cu neutralitate a demnității publice și să asigure imparțialitatea celor ce dețin funcții de demnitate publică.

Interesul personal al reclamantului, prefigurarea beneficiului pentru sine de participare la procedura de selecție inițiată prin H.C.J. nr. 25/29.02.2012, prin care s-a inițiat procedura de selecție prealabilă a candidaților pentru Consiliul de Administrație, s-a aprobat componența comisiei care a efectuat procedura de selecție, s-a hotărât cuantumul maxim al indemnizațiilor membrilor Consiliului de Administrație, este de natură să influențeze îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi reveneau în calitate de consilier județean la deliberarea și adoptarea acestei hotărâri.

În ceea ce privește jurisprudența invocată de recurent, decizia nr. 7136/7.11.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, aceasta nu este de natură să conducă la o altă concluzie; astfel cum s-a reținut și în prezenta cauză, prin respectiva decizie s-a reținut că este necesar ca interesul personal de natură patrimonială să fie de natură să influențeze îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care reveneau persoanei cu privire care s-a reținut conflictul de interese; în ceea ce privește soluția din decizia nr. 7136/2013, aceasta a fost pronunțată ca urmare a aplicării normelor de drept material situației de fapt din cauza respectivă, diferită de cea din prezenta cauză.

Pentru aceste motive, raportat la situația de fapt și dispozițiile legale incidente, recursul este nefondat, instanța de fond a constatat în mod corect că situația reținută în raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, în ceea ce privește participarea reclamantului la adoptarea Hotărârii Consiliului Județean Mureș nr. 25/29.02.2012 întrunește elementele conflictului de interese, cu aplicarea corectă a dispozițiilor art. 70 și 77 din Legea nr. 161/2003, art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 75 și 77 din Legea nr. 393/2004, VII Soluția instanței de recurs

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că sentința recurată, prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamant pentru anularea Raportului de evaluare nr. x/29.04.2015 întocmit de pârâtă, în ceea ce privește reținerea stării de conflict de interese rezultând din participarea reclamantului la adoptarea Hotărârii nr. 25/29.02.2012 a Consiliului Județean Mureș, a fost pronunțată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale, nu este incident motivul de casare invocat prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., considerente pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.